464 matches
-
morții neprevăzute și nepregătite indică ce caracter parțial avea, pentru ele, parcursul terestru al persoanei. El era un simplu episod dar un episod important, ce trebuia consumat și încheiat corect în realizarea integrală a persoanei. Se spune adesea că vîrstele premoderne nu recunosc demnitatea individului, pe care îl subordonează unor ierarhii ori categorii colective. Dacă afirmația conține adevăr, relieful lui e dat de privirea noastră modernă, care îi accentuează anacronic umbrele. Individul era pus probabil pe un loc mult mai modest
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de credință și cea cetățenească. La rîndul lor, oameni politici de toate culorile se folosesc de același capital simbolic pentru a obține profit de popularitate. în 1996, universitarul Emil Constantinescu ni s-a înfățișat ca erou al unui scenariu mitic premodern : aflat în pelerinaj la moaștele Sfintei Paraschiva, el ar fi primit printr-un om sfînt sprijinul monahilor pentru victoria în alegeri. Candidatul liberal-democraților la președinția țării propunea astfel românilor un model de societate în care comunismului recent dispărut i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în Occident nu se demodase pe deplin. Ea s-a înfățișat cu dreptate ca păstrătoare, vreme de secole, a identității diferitelor comunități est europene, care, în secolul al XIX-lea, s-au transformat în națiuni. însă, în trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat nu numai de facto, ci și de jure asocierea transcendenței cu noțiunea de putere. Marcel Gauchet făcea observația că, în Europa premodernă, un rege era un concentrat de religie cu față politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să reducă participarea populației, chiar și la manifestările manipulate. Sunt admise și mai multe partide, dar acestea nu inițiază alegeri libere sau competiții efective. În multe regimuri aparținând acestui model, instituții tradiționale, cum este monarhia sau biserica, și structuri sociale premoderne, cum sunt marii proprietari funciari sau aristrocrația, au un loc important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri, este deja în vigoare un proces
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fel de a fi În lume și de a Înțelege lumea, ce anume reflectă ornamentul moebiusianic? Ce a produs trecerea de la primul către cel deal doilea? Faptul că ornamentul tetradic este o oglindire atât de evidentă a structurilor lumii 283 premoderne, ne poate facilita drumul către Înțelegerea ornamentului moebiusianic. L. Berger și T. Luckmann propun În domeniul sociologiei cunoașterii conceptul de construire socială a realității . Acest concept implică două afirmații: realitatea are o structură complexă ce include și niveluri virtuale, iar
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
perioadă de absență? Este oare posibil ca structura realității sociale din acest interval de timp, de la declanșarea crizei și până la apariția noilor forme, să nu fi inclus niveluri suficient de puternice Încât să susțină și să justifice ornamentul? În epoca premodernă, religia constituia un nivel al realității de intensitate egală cu realitatea palpabilă. Actul edificării trecea invariabil prin filtrul religiei, iar acest fapt se făcea simțit În spațialitate, materialitate, detalii, simboluri, investiție. Desigur, religia nu era singurul nivel spre care ornamentul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca de la sine înțeles, cuprinse într-o țesătură de repere metafizice, asigurată instituțional sau, mai larg, de însăși atmosfera culturală în care trăia. Pe deasupra ca dovadă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
larg, de însăși atmosfera culturală în care trăia. Pe deasupra ca dovadă a incompletitudinii sale , el avea în față exemplul sfîntului, al însinguratului, al nebunului întru Dumnezeu sau pur și simplu al monahului care se dedica, măcar idealmente, verticalei. în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic, dar nici nu se considera pe sine omul de drept, omul în statura lui întreagă. Insul cel mai comun se raporta la un destin total care cuprindea viața de aici, viața de după moarte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului ceresc, a îngerului călăuzitor și proteguitor pe care doar cei ce și-au limpezit ochiul interior sînt în stare să îl vadă1, dar pe care toți oamenii îl știu prezent deasupra lor traversează culturile premoderne. îngerul de lîngă om, căruia Andrei Pleșu îi desfășoară splendid tematica și jerba ipostazelor, nu este în fond o instanță distinctă de sinele profund, nu e doar un sfătuitor avizat, un coleg superior alături de care îți parcurgi drumul existenței. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
morții neprevăzute și nepregătite indică ce caracter parțial avea, pentru ele, parcursul terestru al persoanei. El era un simplu episod dar un episod important, ce trebuia consumat și încheiat corect în realizarea integrală a persoanei. Se spune adesea că vîrstele premoderne nu recunosc demnitatea individului, pe care îl subordonează unor ierarhii ori categorii colective. Dacă afirmația conține adevăr, relieful lui e dat de privirea noastră modernă, care îi accentuează anacronic umbrele. Individul era pus probabil pe un loc mult mai modest
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de credință și cea cetățenească. La rîndul lor, oameni politici de toate culorile se folosesc de același capital simbolic pentru a obține profit de popularitate. în 1996, universitarul Emil Constantinescu ni s-a înfățișat ca erou al unui scenariu mitic premodern : aflat în pelerinaj la moaștele Sfintei Paraschiva, el ar fi primit printr-un om sfînt sprijinul monahilor pentru victoria în alegeri. Candidatul liberal-democraților la președinția țării propunea astfel românilor un model de societate în care comunismului recent dispărut i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în Occident nu se demodase pe deplin. Ea s-a înfățișat cu dreptate ca păstrătoare, vreme de secole, a identității diferitelor comunități est europene, care, în secolul al XIX-lea, s-au transformat în națiuni. însă, în trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat nu numai de facto, ci și de jure asocierea transcendenței cu noțiunea de putere. Marcel Gauchet făcea observația că, în Europa premodernă, un rege era un concentrat de religie cu față politică, o heteronomie materializată, care iradia din nucleul puterii pînă la cele mai de jos ramificații ale raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
raporturilor din societate. în modernitatea tîrzie, materializarea heteronomiei prin putere dispare, este eliminată din spectacolul public. Pe pragul dintre modernitate și modernitatea tîrzie, totalitarismele europene au făcut o ultimă încercare de a lega strîns puterea și transcendența. Dar, spre deosebire de societățile premoderne, care făceau din putere un atribut al transcendenței, ele au construit transcendența ca rezultat al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
conceptul de blat se referă la folosirea relațiilor pentru a oferi beneficii, pentru a-l forța pe un funcționar să încalce regulile (...) relațiile mai presupun să pretinzi favoruri pe baza apartenenței la o clică sau rețea." Acestea sunt însă tactici premoderne de a obține ceea ce statele moderne oferă prin piață liberă și birocrație eficientă. Prin aceste tactici, Rusia post-comunistă se aseamănă mult mai mult cu Ucraina decât cu Cehia. Nu este mai puțin adevărat însă că acest sistem de relații, cunoștințe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în cazul rusesc, nici în cel românesc, elementele "tari" ale capitalului social, participarea voluntară și încrederea generalizată, nu apar legate de indicatorul democratic. De altfel, dintre elementele capitalului social difuz în cazul rusesc se disting densitatea relațiilor utile, utilizarea tehnicilor premoderne în obținere de bunuri și servicii (traficul de influență, mita), frecvența slujbelor religioase și încrederea în autorități. Ca și în cazul românesc, cea mai mare parte a varianței este explicată în cazul rusesc tot de modelul "clasic" al susținerii democrației
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dramă. Viața e scurtă și unică. Ea își fixează rădăcini în cele mai aspre condiții. Țâșnește și crește căutând resursele vitale. 2. DINCOLO DE ÎNGERI ȘI DE DRACI, ȚARA UNDE AR VREA SĂ TRĂIASCĂ - MIHAELA MIROIU - Cetățeni postmoderni ai unei țări premoderne. Titlu nietzschean - dincolo de magie și de mistică, dincolo de credințe și de habitudini culturale, direct în fapte, dar nu în orice fapte ci în cele care răsfrâng politicul și eticul deopotrivă. Și nu orice politic, ci cel de la noi, din ultimii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
CV, de la cenzură la libertate, de la catedra de CSP la catedra de filosofie? Ce-i e dat țării acesteia și de ce? O carte de publicistică, însă cu o tematică focusată pe rolul nostru de cetățeni postmoderni ai unei țări încă premoderne. O politoloagă privind spre lumea românească fără ochelari de protecție, frust, descoperă celor ce vor să vadă, traiectoria unei lumi ce se îndreaptă târâș-grăpiș dinspre lumea totalitară spre lumea liberă. Are șansa de a trăi într-un punct de cotitură
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se dezvăluie, periodic, ca spațiu al iraționalului și ca forță a terorii, omul modern, acest "dezechilibrat" se găsește cufundat în absurd și rămâne lipsit de mijloace de apărare. Și totuși, "teroarea istoriei" nu e un fapt nou, iar omul societăților premoderne știa să-i facă față" învestind timpul mitic al originilor cu a cărui nostalgie trăiește, cu valoare religioasă și existențială, reactualizându-l prin mit și rit, repetând modelele cu valoare arhetipală; timpul profan este abolit periodic, regenerat, fapt care îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]