632 matches
-
tracționează cuspa posterioară spre partea anterioară a inelului, în apoziție cu cuspa anterioară-. Există situații care impun rezecția limitată a segmentului prolabat (P2 din cuspa posterioară). Pacienții cu afectare mitrală valvulară demonstrată prin examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
impun rezecția limitată a segmentului prolabat (P2 din cuspa posterioară). Pacienții cu afectare mitrală valvulară demonstrată prin examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea presiunilor pulmonare, dilatarea atriului drept (AD) și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
post transplant cardiac. Se consideră că realizarea anuloplastiei tricuspidiene pe cordul transplantat ar scădea incidența acestei complicații. Un alt dezavantaj al tehnicii bicave îl reprezintă riscul de stenoză de venă cavă superioară, motiv pentru care se recomandă folosirea suportului inotrop preoperator, utilizarea oxidului nitric inhalator, a epoprostenolului intravenos, a prostaglandinelor în aerosoli și o îngrijire atentă postoperatorie (21). Transplantul heterotopic efectuat pentru prima dată de Barnard în 1974, implică plasarea cordului donator în hemitoracele drept inferior alături de cordul primitor care rămâne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
hipovolemie și hipotensiune;monitorizarea intraoperatorie prin ETE permite aprecierea funcției hemodinamice și aplicarea medicației cardioactive;tulburările de ritm sunt frecvente și trebuie corectate;HTP preoperatorie poate pune probleme de disfuncție VD;hemoragia postoperatorie este mai frecventă din cauza programului de anticoagulare preoperator în care se află mulți receptori;pacienții transplantați sunt mai susceptibili la infecții pe toată perioada vieții post transplant (11) (caseta 28.5). Mortalitatea perioperatorie asociată transplantului cardiac a scăzut până la 3-5%. O ameliorare a medicației imunosupresive și a urmăririi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ameliorare clinică și prognostică semnificativă. Dacă zona de miocard viabil lipsește sau este foarte redusă, volumul VS continuă să crească după BAC datorită continuării procesului de remodelare ventriculară. Un aspect important care influențează prognosticul îl reprezintă dilatarea majoră a VS preoperator. Chiar dacă există o zonă importantă de miocard viabil, dar VS este sever dilatat (volumul telesistolic depășește 130 ml), ameliorarea funcției sistolice a VS după revascularizare chirurgicală va fi minoră, iar prognosticul pe termen lung rezervat (1). Limita de viabilitate a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cu comorbidități (4). Printre comorbiditățile semnificative ale pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
boală coronariană, care sunt în general vârstnici. Mortalitatea după chirurgia non-cardiacă a scăzut, dar IM perioperator încă are un risc mare de deces sau se asociază cu o durată mai lungă de spitalizare și costuri mai mari. Evaluarea riscului cardiac preoperator are ca scopuri identificarea statusului medical al pacientului și a riscurilor cardiace ridicate de chirurgia non-cardiacă programată, ca și recomandarea strategiilor terapeutice optime pentru reducerea riscului cardiovascular pe întreaga perioadă perioperatorie, cu ameliorarea prognosticului pe termen lung. Obiectivele principale ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
ca scopuri identificarea statusului medical al pacientului și a riscurilor cardiace ridicate de chirurgia non-cardiacă programată, ca și recomandarea strategiilor terapeutice optime pentru reducerea riscului cardiovascular pe întreaga perioadă perioperatorie, cu ameliorarea prognosticului pe termen lung. Obiectivele principale ale consultului preoperator sunt de a identifica pacienții cu risc crescut pentru un eveniment cardiac perioperator și pe cei cu un prognostic rezervat pe termen lung din cauza bolii cardiovasculare. Chiar dacă riscul la momentul chirurgiei non-cardiace poate să nu fie prohibitiv, tratamentul adecvat va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
evaluare pre operatorie rapidă și tratament ulterior direcționat spre prevenirea sau minimizarea morbidității cardiace. Această categorie de pacienți va putea fi reevaluată extensiv postoperator. Pacienții care vor suferi o intervenție chirurgicală electivă, care nu este urgentă, pot fi evaluați detaliat preoperator. 47.2. Diferențele la vârstnici: baze fiziopatologice Declinul cardiovascular reprezintă unul dintre cele mai bine studiate efecte ale îmbătrânirii. Cea mai frecventă patologie cardiacă a vârstnicului este ischemia miocardică. Prevalența bolii coronariene crește cu vârsta. De asemenea, odată cu înaintarea în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
incidență de 12% a supradenivelării intraoperatorii a segmentului ST într-un studiu (10) . Într-un alt studiu (11), au fost evaluați prin monitorizare electrocardiografică 401 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale vasculare și a fost studiată relația cu leziunea coronariană evaluată preoperator prin imagistică non-invazivă. La pacienții cu subdenivelare perioperatorie a segmentului ST, localizarea a corespuns cu leziunea coronariană evaluată preoperator în 89% dintre cazuri și numai în 53% dintre cazuri la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a arătat una
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
fost evaluați prin monitorizare electrocardiografică 401 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale vasculare și a fost studiată relația cu leziunea coronariană evaluată preoperator prin imagistică non-invazivă. La pacienții cu subdenivelare perioperatorie a segmentului ST, localizarea a corespuns cu leziunea coronariană evaluată preoperator în 89% dintre cazuri și numai în 53% dintre cazuri la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a arătat una dintre limitele evaluării preoperatorii a riscului cardiac, care se concentrează pe identificarea localizării exacte a leziunii coronariene. Folosind testele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
a riscului cardiac perioperator. Stratificarea riscului are o importanță foarte mare în practica zilnică pentru a identifica pacienții care se află la risc și care ar putea beneficia de un tratament mai agresiv și o urmărire mai atentă. Riscul cardiac preoperator este evaluat cel mai frecvent utilizând indexul de risc Lee. Indexul de risc Lee identifică 6 predictori ai complicațiilor cardiovasculare majore:intervențiile chirurgicale de mare risc;boala coronariană;istoricul de IC congestivă;istoricul de boli cerebrovasculare;terapia cu insulină la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
3 elemente care trebuie evaluate pentru determinarea riscului de evenimente cardiace:variabilele clinice specifice bolnavului;capacitatea de efort;riscul specific chirurgical. În anul 2009 au apărut și primele ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie asupra managementului perioperator (24). Consultul optim preoperator include 8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată, angina pectorală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală. În primele 30 zile nu s-a observat nici o reducere a numărului de IM sau decese. În plus, prognosticul pe t ermen lung al pacienților revascularizați preoperator a fost similar cu al celor care au primit terapie medicamentoasă optimă. În concordanță cu acest studiu, ghidurile ACC/ AHA nu recomandă revascularizare coronariană profilactică de rutină în cazul pacienților cu boală coronariană stabilă înainte de o intervenție chirurgicală-. O altă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pacienții cu stenoză mitrală ușoară, cei cu stenoză semnificativă, dar asimptomatici și cei cu presiune sistolică în artera pulmonară mai mică de 50 mmHg, riscurile chirurgiei non-cardiace sunt relativ mici (23), de aceea corectarea chirurgicală a stenozei nu este necesară preoperator. Este necesar însă un control foarte bun al frecvenței cardiace pentru evitarea apariției edemului pulmonar. Insuficiența aortică sau mitrală nesemnificativă nu cresc riscul de complicații cardio vasculare în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace (26) . La pacienții asimptomatici cu insuficiență aortică sau mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
între 10-12,5 UW (cu limite între 3,75 și 25 UW). Criteriul suprem pentru indicația chirurgicală îl constituie aspectul angiografic, identificând arterele lobare și segmentare cele mai afectate. Anestezia pentru embolectomia pulmonară va avea în vedere că poate exista preoperator o insuficiență ventriculară dreaptă, cu limitarea funcției hepatice și renale. Inducerea anesteziei, prin reducerea nivelului catecolaminelor, poate produce hipotensiune și fenomene de insuficiență ventriculară dreaptă. Rezistența vasculară pulmonară poate fi slab influențată prin substanțe vasdilatatoare (Prostanoide), mai importantă este stabilizarea
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
prin dispensarizarea îndelungată a pacienților operați, cu menținerea evidenței duratei de viață după operație și a calității acesteia. Reprezentarea grafică a acestor relații este realizată prin „analiza actuală”, „analiza actuarială”, „curba Kaplan Meier”. Determinarea apartenenței la grupe de risc chirurgical preoperator („stratificare de risc”, „scor de severitate”) și corelarea cu rezultatele chirurgicale tardive este parte integrantă a evaluării științifice a rezultatelor. Au fost dezvoltate metode de apreciere obiectivă a riscului chirurgical și determinarea stadiului de evoluție a bolii - „EUROSCORE”, „ARISTOTEL”, „RACHS
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
că la pacienții cu cel mai mare risc, inserția profilactică a IABP poate fi utilă în ceea ce privește supraviețuirea. Totuși, grupul exact de pacienți care ar beneficia nu a fost stabilit. Studii randomizate suplimentare sunt necesare pentru a stabili beneficiul utilizării IABP preoperator. A fost indicat că dacă se dorește o reducere a mortalității de la 10% la 3% ar fi necesar un studiu prospectiv, randomizat, de control a 440 de pacienți pentru a avea 80% șanse de a pune în evidență această diferență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
pacienților cu fibrilație atrială după operații de chirurgie cardiacă ? - poate fi utilizată determinarea troponinelor pentru diagnosticul unui infarct miocardic perioperator ? - este benefică administrarea medicației antiplachetare ca terapie adițională anticoagulării cu warfarină la pacienții cu proteze valvulare cardiace ? - trebuie oprit clopidogrelul preoperator în chirurgia cardiacă de urgență ? - este angiografia cardiacă CT o alternativă de încredere angiografiei coronare percutante la pacienții planificați pentru chirurgie valvulară? La aceste probleme se pot găsi soluții prin metodele chirurgiei cardiace bazate pe dovezi, ale cardiologiei bazate pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
ajunge pe masa de operație, mai ales în cazuri de urgență, în diverse grade de hipovolemie. Anestezistul trebuie să recunoască rapid hipovolemia și severitatea acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de operație, pacientului i se montează manșeta pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale, monitorul de saturație O2 pentru evaluarea oxigenării, a ventilației, a circulației și
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
fi implicați în fenomenul precondiționării ischemice, inclusiv Rα1 [109], Rβ [110], R opioizi [111] și RA1/RA2 [112]. Studii recente, clinice [113] și experimentale [114], sugerează rolul posibil al adenozinei în precondiționarea ischemică, deoarece pacienții care au primit adenozină în preoperator au obținut o scădere a eliberării CPK-MB și un index cardiac postoperator îmbunătățit. Yellon și colab. [131] au raportat conservarea rezervelor miocardice de ATP la pacienții cu by-pass aorto-coronarian după precondiționarea cordului prin clamparea intermitentă a aortei. O variantă mai
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
contractilitatea segmentului afectat. - Asigurarea protecției maxime a miocardului neafectat de ischemie, pentru a evita apariția modificărilor unui segment care are deja o toleranță scăzută la ischemie. BAC este instituit rapid printr-o canulare venoasă și una arterială. Pacienții care necesită preoperator resuscitare, se încanulează vena femurală printr-un cateter plasat în AD și artera femurală. Se asigură drenajul VS printr-o canulă plasată în vena pulmonară dreaptă. Se folosesc doar grafe venoase sau arteriale. Artera mamară internă se utilizează doar dacă
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
efectuate în urgență pentru ruptura anevrismului mortalitatea se situează în literatură între 20 și 90% cu o medie de 50% [38]. Factorii predictivi pentru deces sunt reprezentați de : - pacient vârstnic peste 75 ani; - modificări ECG de ischemie miocardică, decompensarea hemodinamică preoperator instalată, hipotensiunea arterială; - alterarea stării de conștiență; - Hb sub 10 mg/dl și creatinină peste 1,5 mg/dl. Existența a trei din cei cinci factori duc la decesul pacientului. EVOLUȚIA POSTOPERATORIE Supraviețuirea după corecția chirurgicală la 5 ani este
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]