5,945 matches
-
depășită, a unei noi infracțiuni, descoperită în termenul de supraveghere, și a constatat că aceasta nu încalcă prevederile Legii fundamentale. ... 28. Curtea a reținut, în esență, că amânarea aplicării pedepsei este o formă de individualizare a pedepsei și, totodată, o prerogativă acordată instanței de judecată de a stabili o pedeapsă pentru o persoană vinovată de comiterea unei infracțiuni și de a amâna aplicarea acesteia, dând astfel posibilitatea ca pedeapsa în cauză să nu fie, în mod provizoriu, executată, iar, în condițiile
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, echivalează cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă. ... 7. Aplicând jurisprudența menționată și observând prevederile art. 361 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine și prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituție ce consacră rolul Guvernului. ... 26. De asemenea, există și o
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
deoarece acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, echivalează cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 57 din 16 februarie 2022, paragraful 28). ... 64. Față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 348 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 22 noiembrie 2019, paragraful 39). ... 24. Totodată
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
soluționarea și prezentarea documentelor la termen de către structurile Agenției; ... o) elaborează documentele specifice cabinetului; ... p) păstrează și ține evidența ordinelor emise de către vicepreședintele Agenției, în situația în care funcția de președinte al Agenției este vacantă, iar vicepreședintele exercită prerogativele președintelui, conform dispozițiilor legale; ... q) coordonează activitatea specifică privind elaborarea răspunsurilor la întrebările și interpelările adresate de membrii Consiliului conducerii Agenției. ... Secţiunea a 3-a Compartimentul audit public intern Articolul 34 Organizarea și funcționarea Compartimentului audit public intern (denumit în
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
ale legii“^3]. ^3 G. G. Tocilescu, op.cit., pag. 211. ... d) Curtea de Casație nu este un alt treilea grad de jurisdicție, scopul ei nefiind acela de a statua asupra faptelor, doar autoritățile judiciare inferioare Curții de Casație având o asemenea prerogativă [„Curtea de Casațiune nu este o a treia treaptă judecătorească, după cum cred încă la noi mulți oameni nefamiliarizați cu această instituțiune. Jurisdicțiunea ei diferă cu totul de ceea ce exercită curțile și tribunalele care îi sunt subordonate (...). Numai autoritățile
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Casație și Justiție, ea fiind autoritatea cea mai înaltă în ierarhia judiciară; ... – recursul este nedevolutiv, ceea se înseamnă că cercetarea prin probe, stabilirea, evaluarea sau reevaluarea juridică a faptelor nu era îngăduită în cadrul acestei căi de atac. O asemenea prerogativă era însă acordată de lege instanțelor fondului, adică primei instanțe și celei de apel; ... – rejudecarea fondului de către instanța supremă avea un caracter excepțional, ea fiind posibilă doar atunci când era vorba despre aplicarea legii la fapte necontestate sau pe
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
organizării judiciare, îi impun Curții de Casație franceze casarea cu reținere (prin derogare de la regula casării cu trimitere) în cazurile în care casarea nu face necesară o statuare pe fond, precum și în alte cazuri, Curtea de Casație având prerogativa de a statua, în materie civilă, asupra fondului atunci când o asemenea rezolvare este justificată de buna administrare a justiției. Reglementarea este una flexibilă, acordându-i instanței supreme franceze o marjă de apreciere care, în concret, îi permite să intervină
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de instanțele fondului sau care sunt necontestate, căci într-un asemenea caz instanța supremă nu ar trebui să stabilească ea însăși faptele, ci doar să determine efectele juridice care, potrivit legii aplicabile, decurg din existența respectivelor fapte. Or, o asemenea prerogativă se păstrează în sfera controlului de legalitate, fără a transgresa către cel de temeinicie. ... 161. Trebuie de asemenea remarcată, în acord cu tradiția istorică potrivit căreia instanța supremă, atunci când casează, o face cu trimitere, și menținerea în noul Cod
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
și oricare cerințe de lichiditate și finanțare stabilă definite la nivel național. (9) Adoptarea măsurilor prevăzute la alin. (3) este supusă dispozițiilor privind schimbul de informații și secretul profesional, potrivit prezentei legi. Articolul 69 Dispozițiile art. 68 nu aduc atingere prerogativelor Băncii Naționale a României de a aplica sancțiunile și/sau măsurile sancționatoare prevăzute la art. 76. Articolul 70 (1) În scopul aplicării dispozițiilor art. 68 alin. (3) lit. a), Banca Națională a României impune cerința de fonduri proprii suplimentare în cazul
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
a revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere și, implicit, în privința persoanelor aflate în ipoteza celor două norme legale. ... 8. Se arată, totodată, că revocarea amânării aplicării pedepsei și dispunerea executării acesteia au fost reglementate de către legiuitor în temeiul prerogativelor sale constituționale prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, potrivit cărora infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică, și că dispozițiile legale criticate nu reprezintă decât o aplicare a principiului egalității, care
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
nr. 352 din 7 mai 2019, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 15. Prin decizia anterior menționată, paragrafele 11-26, Curtea a reținut că amânarea aplicării pedepsei este o formă de individualizare a pedepsei și, totodată, o prerogativă acordată instanței de judecată de a stabili o pedeapsă penală pentru o persoană vinovată de comiterea unei infracțiuni și de a amâna aplicarea acesteia, dând astfel posibilitatea ca pedeapsa în cauză să nu fie, în mod provizoriu, executată, iar, în
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
Legea nr. 188/1999, cât și conform Codului administrativ, care stabilește cadrul juridic actual cu privire la această categorie de funcționari, statutul acestora se referă la înființarea funcțiilor publice, la clasificarea acestora, la condițiile de ocupare, la modalitatea de exercitare a prerogativelor de putere publică, la managementul funcției publice, la cariera funcționarilor publici. În ceea ce privește salarizarea acestora, se stabilește doar că aceasta se face în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens invocă
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată, în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 16. Referitor la instituția recuzării, prin Decizia nr. 84 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018, spre
DECIZIA nr. 682 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267243]
-
cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009. ; ... ... – Art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019: În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (...); jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; ... ... – Art.
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
să nesocotească dreptul la un proces echitabil, principiul egalității în fața legii, prezumția de nevinovăție și principiul independenței judecătorului. Consideră că soluția legislativă criticată nu trebuie impusă de legiuitor cu titlu de obligație a judecătorului, ci trebuie să reprezinte o prerogativă a acestuia. În plus, această soluție avantajează procurorii, care tind să obțină desființarea soluției de achitare, spre deosebire de inculpați, cărora nu le este asigurat dreptul la readministrarea declarațiilor care au condus la condamnarea acestora în fondul cauzei. ... 6. Curtea
DECIZIA nr. 590 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267375]
-
sunt chemate să satisfacă anumite interese generale ale membrilor societății“. Totodată, prin Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019, paragraful 40, instanța de contencios constituțional a reținut că în doctrină s-a precizat că noțiunea de putere publică desemnează drepturile (prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui conflict cu cel particular, trebuie să se impună. În baza prerogativelor
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui conflict cu cel particular, trebuie să se impună. În baza prerogativelor de putere publică de care dispun, măsurile luate de aceste autorități se aplică direct, iar în cazul în care nu sunt respectate beneficiază de forța de constrângere a statului. Totodată, s-a arătat că noțiunea de interes public desemnează necesitățile
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
a reținut că securitatea națională nu implică numai securitatea militară, deci domeniul manu militari, ci are și o componentă socială și economică, dar și că „posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți prevăzută de art. 53 din Constituție este o prerogativă constituțională distinctă de instituirea unor măsuri excepționale (starea de urgență sau de asediu) reglementate de prevederile art. 93 din Constituție (astfel, restrângerea exercițiului unor drepturi se poate dispune și în afara situațiilor reglementate la art. 93 din Constituție)“. De asemenea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
că aceasta a constatat că art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiași text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
ceea ce justifică modul de reglementare a căii de atac în această materie. De asemenea, arată că data încetării mandatului primarului este cea constatată prin hotărârea judecătorească pronunțată în cadrul procesului, fără ca dispozițiile legale criticate să aibă semnificația delegării prerogativei de legiferare către instanța judecătorească. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.688 din 28 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 215/63/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
la săvârșirea aceleiași fapte. Articolul 175 Funcționar public (1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; ... b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; ... c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
ca de altfel orice persoană juridică, nu se poate regăsi în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 175 alin. (1) din Codul penal pentru funcționarul public, respectiv: nu poate exercita atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; nu poate exercita o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură și nici atribuții în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
specificul activităților care urmează a fi finanțate în cadrul PNRR/2022/C13/I1, respectiv creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale, activități care nu au caracter economic, activitățile propuse nu intră sub incidența prevederilor referitoare la ajutorul de stat. ■ Statul acționează în baza prerogativelor de autoritate publică, pentru asigurarea dezvoltării, administrării și acordării serviciilor sociale. ■ Sarcinile și responsabilitățile sociale privind protecția copilului reprezintă monopol legal deținut de către stat, prin autoritățile publice legale, conform art. 113 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea
GHID SPECIFIC din 1 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263757]