3,241 matches
-
de imperfecte!... Uită te la și în tine și te vei convinge! Nu fi agresiv când nu-ți convine ceva! Cel mult refuză elegant și vorbește frumos!... Iubirea și ura țin amândouă de păcătosul, de sufletul omenesc! Iubirea se poate preschimba adesea în ură, pe când ura în iubire mai rar... Când iubești cu adevărat pe cineva, pătimești, suferi, te doare sufletul... Când iubești dar... iubirea lucrurilor sunt mai simple... Un fir de iarbă răsare și crește având o vorbă a lui
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
să, este cea a vechilor poe?i Grecia antic?, expresie a geniului uman devenit cântec ?i poezie. Chiar dac? vechea Grecie, „cu domele sale albe str?lucind În lumina soarelui" s-a risipit În undele m?rii, cântecele lui Orfeu, preschimbate În murmurul valurilor, o redau nemuririi, amintind mereu c?, odinioar? „pe urmele de st? nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani?ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna, „regina nop?îi", e lipsit? de via??, iar cerul s-a preschimbat În „mormânt albastru", În „mausoleu mândru". Pustietate, ghea??, ruin?, triste?e, singur?țațe sunt atributele deopotriv? ale peisajului, dar ?i ale sufletului poetului, cele trei planuri În care sunt structurate imaginile poemului celest / p?mântesc / uman, fiind st?panițe de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imagini de talazuri, cânt-a Greciei c?dere ?i cu albastrele ei bra?e ??rmii-i mângâie-n zadar... ". De?i oră?ul „cu dome albe str?lucind În verde crâng" s-a risipit În undele m?rii, cântecul lui Orfeu, preschimbat În murmurul greu de durere al valurilor sale, va aminti mereu poezia cet?? îi a c?rei frumuse?e ?i echilibru triumfă odinioar? „pe turmele de stânce risipite cu splendoare". Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sprijin? Întregul univers artistic al crea?iei sale. Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-aur merg pân'la-a veciei u??") sau arzând În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt În poezia eminescian? metafore
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
galbeni Îl Încarc?; Tres?rînd În cercuri albe El cutremur? o barc? ". (Lacul) În lumina feeric? a lunii, oglindă lacului uime?te prin cromatică să: galbenul nuferilor sclipe?te În albastrul intens ?i clar al apei, moleculele de lumin? se preschimb? În „cercuri albe" sau alc?tuiesc „bulg?ri" argintii aruncă?i pe pânză „?esut?" de umbra fin? a norilor: „ Lang? lac, pe care norii Au urzit o umbr? fin?, Rupt? de mi???ri de valuri Că de bulg?ri de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care filozoful a dus-o în cursul domiciliului forțat. În schimb, italienii au impresionat prin interesul arătat operei lui Noica. La un moment dat, polemică iscata între Roberto Scagno și Solange Daini (traducătoarea Devenirii intru ființă în italiană) i-a preschimbat pe români în spectatorii neputincioși ai unei dispute filologice prilejuite de simplă și atît de dificilă întrebare: Cum se traduce prepoziția "intru" în italiană? Răspunsul a cerut un sfert de oră de precizări terminologice și de detalii metodologice în țesătura
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
similare, însă în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
mai multe voci. Cauza e de căutat nu atît în monofagia autorului - incorigibilă și iremediabilă -, cît în monomania lui. El gustă același fel de mîncare, dar o face în diverse moduri. Și astfel își modulează obsesia pînă la a o preschimba într-o diversitate de tonuri epice. Monomania aceasta seamănă izbitor cu ceea ce, în psihologie, se numește delir de referință. Cu remarca obligatorie că termenul "delir" trebuie descărcat în întregime de orice tentă patologică. Altfel spus, întrucît ne mișcăm într-un
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
scrupulul acesta onomastic nu vine dintr-o fățarnică politețe, ci din constarea banală că, trimiterea fiind prea vagă, nu am putea preciza la cine anume se referă. Sunt prea mulți cei care răspund la "Lucian" sau la "George" pentru a preschimba aceste prenume în peceți identificatoare de sine stătătoare. De aceea, e o carență lexicală inevitabilă aceea de a trebui să numim un om prin îmbinarea a cel puțin două nume, fără a mai pomeni de situațiile tot mai dese cînd
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
a apărut și cum a putut să se păstreze nealterat. Căci e limpede pentru oricine i-a citit textele că, în decorul simandicos și duplicitar al culturii actuale, acest tînăr istoric e o rara avis. Sunt cîteva trăsături ce-l preschimbă pe Mircea Platon într-o figură aparte. În primul rînd, o însușire stranie și cu totul nelamodă în lumea de azi: caracterul. Semnul după care recunoști un asemenea om este ușurința cu care stă împotriva curentului. E vorba de acea
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de budoar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor: în iluzie pură, în gratuitate absolută, în joc dramatic cu absurdul și cu fatalitatea. Confuzia inițială, oscilațiile percepției și continua glisare între obiectul real și ficțiunea imaginii, sprijinite și întreținute
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
Sorin Lavric Este supărător să simți cum o certitudine de care nu te-ai îndoit o clipă se preschimbă în cîteva secunde într-o enigmă sîcîitoare. Totul părea clar și deodată nimic nu mai stă în picioare. E ca atunci cînd, pronunțînd de prea multe ori un cuvînt, îți dai seama că nu-i mai prinzi înțelesul, sau ca
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
modelul. Ce va urma însă e acoperit de incertitudine: demografic, Occidentul a pierdut cursa, și cu toate acestea nimeni nu poate ști care va fi deznodămîntul ei. În concluzie, o carte despre radiografia unui triumf pe care Occidentul îl poate preschimba lesne într-o mare înfrîngere.
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
-așa-i mai bine -/ rămâi tăcut & scufundat în sine"(Inscripție caligrafiată în fumul unei țigări L&M albastru). Când din urmă îl pândește, însă, ceea ce muzicienii numesc flow, un ritm fără adresant și fără destinatar, Nimigean îl preia și-l preschimbă excelent: "când mă uit afară văd/ piața nicolina/ când întorc privirile/ o zăresc pe gina// noi nu ne mai împăcăm/ nu-i comunicare/ unul lângă altul stăm/ sufletul mă doare/.../ dumnezeu de sus din cer/ n-are să mă lase/ ca
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
excela. Există filozofi a căror lipsă de fler literar îi silește, din instinct de conservare, să treacă în tabăra săpătorilor de tranșee terminologice. Pentru ei, terminologia ține loc de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul dărăpănat al perorației
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
noastre să accepte că universul nu a fost dintotdeauna și nu va fi mereu e ca și cum i-ai cere unui om să-și păstreze echilibrul după ce i-a fugit pămîntul de sub picioare. Mintea noastră se revoltă și refuză problema. O preschimbă în taină și o lasă în plata Domnului. Ei bine, fizicienii nu o lasă în plata Domnului și merg mai departe. Și merg pînă într-atît de departe încît nu acceptă nici una din cele două variante anterioare. Și din acest moment
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
concedem redactorului că vrînd să înlocuiască infinitivul scurt cu cel lung, le-a lăsat pînă la urmă pe amîndouă, ne e greu să înțelegem ce va să zică "modalități de targetare a publicului". Le tragi oamenilor în cap cu reclamele? Sau îi preschimbi în ținte vii? Încă un exemplu: "Bergenbier și Leo Burnett marșează pe neconvențional. Cei care trec pe bulevardul Coposu sau pe Aurel Vlaicu e imposibil să nu observe niște cearceafuri în-nodate. (p. 16)" Corect ar fi fost "celor care trec
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
de Robert de Niro, din toate aceste note marginale aflăm de fapt esențialul despre recenzenți. Citiți și îmi veți da dreptate. Noblețea obligă cât obligă, însă Dan C. o face și mai abitir. Ceea ce ia contact cu cărțile lui se preschimbă imediat în critică literară. La persoana întâi, înainte de orice. Și, abia în subsidiar, la a doua & a treia. Nu cunosc un alt autor care să țină atât de bine frâiele intimității intelectuale și ale inconștientului celorlalți. Iar această forțare a
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
vei micșora influența este o încercare zadarnică. Cauza stă în întîrzierea cu care critica are loc. Ea cade într-un moment cînd convertirea a avut loc și cînd credincioșii ecranului s-au separat deja de cei care se feresc să preschimbe privitul la televizor într-o dependență. Cu alte cuvinte, cei care ți-ar putea înțelege critica oricum au încetat să mai privească la televizor, și asta pentru că și-au dat seama singuri de efectele televiziunii, în vreme ce cei care se uită
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
petrecîndu-ți "doar cîteva minute", de pildă doar cît să afli știrile, tocmai de aceea tentația e foarte mare. Că știrile sînt lipsite de informație propriu-zisă și că de fapt nu afli nimic important, că cele cîteva minute de informare se preschimbă într-o zapare năucă și iritată în cursul căreia, rătăcind de la un post la altul, te simți din ce în ce mai nervos, că în fine, închizînd televizorul, cazi într-o stare de două ori mai rea decît cea de care vroiseși să scapi
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
aflat nimic nou despre acel ceva pe care l-am făcut cu toții în anumite clipe ale vieții, dorința de a-l mai face iarăși crește în chip drastic. Iată de ce răsfoirea unei cărți al cărei conținut gravitează în jurul sexului îl preschimbă pe cititor într-un semi-obsedat sexual. Închide cartea nemaiavînd în cap de cît o singură dorință: trăirea pe viu a cunoștințelor teoretice din paginile cărții. În privința aceasta, cartea lui Julis Evola nu este una despre sex. Însuși titlul cărții ne
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
încearcă de la un moment dat să mute accentul de pe așa-zisele culpe ideologice ale colegilor de breaslă, pe ceea ce am putea numi ponderea lor socio-culturală. Extrem de puține nume au parte de mențiuni pozitive în paginile otrăvite ale sursei "Nicolae Anatol", preschimbată în "Artur": Ecaterina Bălăcioiu, George Tomaziu, Dorin Tudoran. Dar mulți scriitori români sunt tot mai frecvent apărați - sau, în orice caz, scuzați - pentru comportamentul lor turbulent, pe considerentul că ei, totuși, fac să strălucească, prin activitatea lor literară, vitrina României
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]