1,376 matches
-
evidență influențele structurale asupra sa. Din acest punct de vedere, descrierea structurală a societăților, a formațiunilor sociale reprezintă un cadru general necesar analizei fiecărui fenomen social în parte. Această exigență metodologică este distinctivă pentru concepția marxistă despre societate. Una dintre presupozițiile teoretice fundamentale ale acestei viziuni structurale asupra societății este că fenomenele sociale particulare nu reprezintă entități în sine. În mare măsură, semnificația lor este dată de poziția pe care o au într-o structură socială concretă, de interacțiunea lor cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prozele scurte, tăiate economicos și sobre în detalii, ambele romane suferă de un exces de explicitare. Trecând de a un gen la celălalt, scriitorul pare că vede diferența dintre ele în schimbarea netă de regim a intervenției auctoriale și a presupozițiilor sale teoretice. Mircea Nedelciu [...] este liderul incontestabil al generației textualiste. Prestigiul lui, într-o generație în care obediența nu este deloc o lege morală, se bazează pe talentul epic ieșit din comun, pe voința și priceperea de a înnoi mijloacele
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite În procesul de socializare intelectuală și depozitate În imaginația sociologică, care Învăluie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite În procesul de socializare intelectuală și depozitate În imaginația sociologică, care Învăluie și intermediază „limitele puse de realitate științei” (J. Alexander). Aceste presupoziții de factură nonempirică pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi niciodată eliminate În Întregime. Albia prin care circulă aceste angajamente ideologice și teoretice nonempirice anterioare este conferită de tradițiile tacite ale disciplinei ce se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a) sistemul integralist al monografiei sociologice, elaborat de D. Gusti și de principalii săi discipoli, H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția, care a stat la baza primei școli sociologice moderne din România - Școala sociologică de la București; prelucrând creator presupoziții pozitiviste franceze și comprehensive germane, D. Gusti și colaboratorii săi au construit un sistem sociologic articulat de teorii și concepte: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor sociale, conceptul unității sociale, legea paralelismului sociologic; acest sistem a servit drept cadru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
locurilor de muncă), eficiența sistemului administrativ, relațiile dintre sexe și dinamica opiniilor și atitudinilor indivizilor față de toate aceste probleme. Într-un final, autorii oferă o amplă comparație dintre anumite aspecte ale societății din Taiwan și cele din China, pornind de la presupoziția conform căreia, dacă sistemele politice și economice creează moduri și stiluri specifice de viață, societatea taiwaneză și cea chineză ar trebui să difere Într-o mare măsură. Pentru analiza pe care o oferă, Tang și Parish utilizează datele a mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
negociere (de luare a deciziilor) rămâne constantă, indiferent de proporția În care femeia/soția contribuie la totalul bugetului familiei. Cum Însă În cazul societății taiwaneze autorii par să descopere aceleași patternuri ca cele americane (sau, cel puțin, unele asemănătoare), lansează presupoziția conform căreia China - văzută ca o societate aflată „pe drumul” care va conduce la o economie de piață asemenea Taiwanului - va suferi și ea modificări pe tărâmul relațiilor dintre sexe. În final, analiza Întreprinsă de Tang și Perish insistă asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cea a părinților sau a bunicilor lor. Acest fapt este evidențiat de ponderea celor care nu se pronunță În această problemă: 17% tineri față de 6% părinții lor și de 8% bunicii lor. Chiar și În cazul În care se emite presupoziția că cei care ezită (adică cei care nu s-au pronunțat) ar evolua spre o apreciere pozitivă - atitudine, practic, imposibilă - nivelul de mobilitate ascendentă, ajuns la aproape 50%, ar rămâne inferior față de cel al generațiilor anterioare. Întotdeauna există posibilitatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
una la cealaltă. Să încercăm acum să identificăm conceptele centrale cu care au operat, insistând în principal asupra convergențelor care au generat distincția lor discursivă. Transgresăm astfel diferențele dintre autori și insistăm doar asupra acelor concepte referențiale care au generat presupozițiile specifice ale unei abordări pe care o considerăm ca iluministă prin origini și în multe privințe continuatoare peste timp, indiferent de intențiile declarate ale autorilor. Astfel, abordării iluministe îi este specific, în termenii lui M. Foucoult, un „discurs” care, dincolo de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar alta este disciplinară, referindu-se la specificul sociologiei ca „știință a tranziției societale”. Să ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Evita astfel capcanele empirismului, dar se lăsa prinsă în cele ale „marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului iluminist” de „știință socială”. Teoriile despre tranziția postcomunistă s-au identificat și ele cu același „proiect iluminist” al opoziției între societatea tradițională și cea modernă, deși proiectul comunist nu a fost altceva decât o variantă de modernizare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Fără a eluda unul dintre atributele specifice tranziției noastre postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atunci când actorii individuali și sociali își construiesc propriile proiecte modernizatoare și le aplică în mod consecvent, pentru că sunt profitabile vieții lor, putem conta pe succese. În felul acesta, considerăm că modernitatea noastră este reflexivă sau nu este deloc. A doua presupoziție constă în faptul că abordarea propusă se distanțează de paradigmele deterministe, care invocă factori sau structuri economice, sociale sau culturale cu forță generativă sau de cauzare a unei ordini sociale date. Despărțirea de acest tip de abordare o fac odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în orientare și pretins omniscientă în abordare și acțiune, s-a dovedit deja a fi falimentară în perioada societății industriale și numai în virtutea unei naivități sau a unei noi „utopii realiste” ar mai fi de susținut astăzi. Prin a treia presupoziție, admit că logica socială a construcției corespunzătoare modernității reflexive este una ce implică multiple combinații impredictibile de consecințe intenționate și neintenționate, de planuri sau programe raționale și de „efecte perverse”. Toate acestea sunt rezultate ale acțiunilor actorilor sociali, indiferent de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al coordonatelor anterioare se surpă în fața noastră, consecințele neintenționate se multiplică, apar noi coordonate pentru a constitui structurile instituționale ce se nasc odată cu noi. Astfel, ordinea socială a modernității reflexive ar putea fi abordată prin admiterea acestui set nou de presupoziții și tocmai implicațiile lor trebuie în continuare explorate. Este evident faptul că orice actor sau grup social poartă trecutul în interstițiile inițiativelor sau ordinii sociale în care se află. De asemenea, este evident că orice acțiune individuală sau socială se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și reproducere ar ameliora ignoranța și ar crește performanța înțelegerii și acțiunii. O astfel de abordare suferă însă de un deficit cultural major. Și iată de ce. Știm că orice produs tehnologic al științei se bazează în concepere și aplicare pe presupoziții culturale tacite sau implicite. Ele coincid în mare parte cu cele ale publicului. În abordarea științifică și tehnică, atunci când aceste presupoziții culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cultural major. Și iată de ce. Știm că orice produs tehnologic al științei se bazează în concepere și aplicare pe presupoziții culturale tacite sau implicite. Ele coincid în mare parte cu cele ale publicului. În abordarea științifică și tehnică, atunci când aceste presupoziții culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analizelor întreprinse, abordările se află în decalaj. Schimbările se produc mai repede decât analiza lor. Factorii sunt analizați cel mai adesea în izolare unii față de alții, deși acțiunile lor sunt pe cât de simultane, pe atât de convergente. În genere, două presupoziții par a fi esențiale în orice considerare a analizei învățământului superior. Mai întâi, științificitatea lor este încă într-un stadiu infantil, iar apoi receptivitatea universitarilor față de analizele centrate pe învățământul superior este infimă. Se instituie astfel un cerc vicios care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
așa cum nu există societate în general, ci numai societăți particulare identificabile de regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o sociologie „în general”, ci doar sociologii ale națiunilor, popoarelor sau comunităților. Universalismul sociologic admite presupoziția reconstrucției teoretice a societății ca atare odată cu nevoia particularizării acesteia în funcție de diferențieri și specificități comunitariene sau societale, concomitent solicitând explorarea comunalităților identificabile ale societății în general și ale comunităților care o particularizează. 2. Raymond Aron, Main Currents in Sociological Thought
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Refuzând tradiția, modernitatea împărtășește un dublu sentiment: mai întâi, inadecvarea în fața diverselor forme de alteritate culturală; mai apoi, încrederea în sine stimulată de succesul unui tip privilegiat de cunoaștere (cea tehnică). În această ordine, presupozițiile modernității iluministe par a fi multiple. Orice cunoaștere exclusivă a unei singure lumi are drept consecință faptul că acesteia i se atribuie necritic superlative. Numai prejudecățile reziduale ale tradiției creștine l-au putut face pe Leibniz să creadă că trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noțiunii de creativitate intelectuală, care presupune emanciparea sui generis față de tradiție. Scolastica nu poate fi demonizată, desigur, datorită strânselor legături cu intuițiile epocii patristice. De asemenea, revoluțiile științifice născute în ambientul postscolastic al Europei nu pot fi nesocotite 1. Totuși, presupozițiile metafizice tari ale acestui nou proiect ecleziastic (negociat constant cu puterea seculară) se îndepărtează de aspirațiile Bisericii creștine din primul mileniu, care afirmă sfințenia ca primă vocație a omului în lume. Niciodată patristica n-a inhibat procesul de maturizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un concept predefinit, de extracție iluministă, al raționalității. Întrebuințarea acordată de Hegel acestui concept reprezintă forma supremă de istorializare a revelației într-un sens panteist constrâns de logica necesității. În alți termeni, putem vorbi despre o naturalizare a revelației în presupozițiile unei filozofii moniste pentru care libertatea - atât la nivel divin, cât și la nivel uman - rămâne fictivă. În constrast, Schelling (Philosophie der Offenbarung, 1856-1858) caută o altă dinamică a revelației, pentru care „logica” tensiunii diferitelor „vârste ale lumii” (die Weltalter
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
A acuza tradiția occidentală de „intelectualism” pare comod în contextul în care aceleași reproșuri s-au făcut unor importante figuri ale teologiei bizantine. Sfinții Părinți răsăriteni s-au angajat într-o propedeutică de tip filozofic, definind în limbajul gândirii grecești presupozițiile ontologice și aspirațiile metafizice ale dogmelor Revelației. Spre deosebire de teologii universitari occidentali, autorii patristici nu s-au temut să răstignească logos-ul filozofiei prin uzul sistematic al paradoxului (I Corinteni 1, 20-24). Doar după acest exercițiu se poate spune, împreună cu Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
susceptibile de o infirmare directă, el afirmă că acestea pot fi abandonate și au fost efectiv abandonate atunci când gândirea științifică a intrat într-o nouă fază a evoluției ei. Ceea ce nu ne-ar împiedica să recunoaștem că degajarea unora din presupozițiile metafizice ale științei newtoniene reprezintă o prestație remarcabilă a lui Kant, care poate fi luată drept model de către cei care și-ar asuma o sarcină asemănătoare în cazul fizicii relativiste sau cuantice 19. Teza autonomiei depline a metafizicii generale în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]