631 matches
-
înfățișarea de despoliticianizare a administrației noastre. La conducerea primăriilor trebuie să fie oameni nepătați care nu au fost angajați în lupte de partid și care să nu dea impresia revenirii la vechile stări. În acest sens angajez răspunderea dvs. a pretorilor, primarilor ce ar face recomandări străine de interesul administrației. Veți controla gestiunile de la comună și veți raporta în fiecare lună. Autoritățile locale din județul Dorohoi au demonstrat disponibilitatea de a îndeplini cerințele autorităților centrale. Prefectul județului solicită un tabel cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
străine de interesul administrației. Veți controla gestiunile de la comună și veți raporta în fiecare lună. Autoritățile locale din județul Dorohoi au demonstrat disponibilitatea de a îndeplini cerințele autorităților centrale. Prefectul județului solicită un tabel cu numele reprezentanților autorităților locale subprefect, pretori, secretari de plasă și notari, care au prestat jurământul pe noua Constituție și au dat declarații că nu au făcut politică și nu au fost înscriși în nici un partid politic. Printre aceștia se numărau și Arthur Beiu, subprefectul județului, Mihai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de plasă și notari, care au prestat jurământul pe noua Constituție și au dat declarații că nu au făcut politică și nu au fost înscriși în nici un partid politic. Printre aceștia se numărau și Arthur Beiu, subprefectul județului, Mihai Ungureanu, pretor plasa centru Dorohoi, Emil V.Pomârleanu, secretar plasa centru Dorohoi. La 14 aprilie 1938, cu adresa nr.3265, prefectul județului col.Em.Procopiescu trimite ministrului de interne un raport cu situația județului, ca răspuns la ordinul 3487 din 6 martie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
manifestă politic: condamnarea lui Codreanu este primită cu satisfacție de părinții tinerilor care au simpatizat cu Garda, doar intelectualii îl regretă. Populația este mulțumită de măsurile guvernului. Administrația conferă liniște, disciplină și muncă. Într-un buletin informativ din mai 1938, pretorul plasei centrale se referă la starea de spirit a populației: „funcționarii nu au primit salariile, populația rurală este îngrijorată din lipsa porumbului de hrană: îl cumpără din Dorohoi cu 4,5 lei/kg iar făina cu 5,20 lei/kg
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fie aplicate numai în cazul când s-ar da ordin special pentru aceasta. Deci, evacuarea trupelor române din Basarabia și nordul Bucovinei s-a desfășurat în absența măsurilor anterioare de pregătire. După ultimatumul sovietic, operațiunile de evacuare cădeau în sarcina pretorilor, prefecților, cercurilor de recrutare, organelor de poliție, de jandarmerie. S-a ordonat ca instituțiile administrative și comandamentele militare să nu părăsească teritoriul cedat până ce trupele operative nu vor fi gata de a lansa operația completă de evacuare. Ordinul mai prevedea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acord să lase întreaga Basarabie și Bucovină în mâna adinistrației civile românești. Concepția și principiile pe baza cărora urma să se efectueze administrarea și conducerea teritoriilor eliberate au fost stabilite și expuse în directivele și îndrumările date inspectorilor administrativi și pretorilor trimiși în Basarabia și Bucovina, prezentate de Mihai Antonescu la 3 iulie 1941, în cadrul unei ședințe ținute în incinta Ministerului de Interne. Conform acestor instrucțiuni urmau să fie luate urgent următoarele măsuri de refacere a Bucovinei și Basarabiei: reorganizarea de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Bucovina circa 25000 de evrei au fost întorși și așezați în lagăre de tranzit înființate la Secureni și Edineț (județul Hotin), Mărculești, Vertujeni (Basarabia). Situația evreilor din lagăre era extrem de grea, evreii fiind afectați de boli, tifos exantematic, foamete. Marele Pretor al Armatei a ordonat Inspectoratului de Jandarmi Transnistria să pregătească lucrările în vederea deportării peste Nistru a tuturor evreilor din lagărele de tranzit. Deportarea evreilor din lagărele de tranzit s-a desfășurat între 16 septembrie 1941 și 8 noiembrie 1941. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unde va avea loc informarea despre principalele evenimente interne și internaționale ce au avut loc în ultimul timp. „La ședință participă pe lângă personalul cunoscut de voi foarte bine, avându-i comandanți în formațiuniile premilitare și alți invitați de seamă, precum și pretorul de plasă, Sasu”. întrebat de către Gheorghe dacă va dura mult această ședință, învățătorul se uită la el cam dojenitor, și cam nedumerit, și-i răspunde: - Nu am cum să știu nici eu acest lucru, și nu-ți pot răspunde mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sunt aminntite în documentele vremii, unii din comunele imediata apropiere, ce făceau parte din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit și pot să vină la întrunire. în sală și-au făcut apariția pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu, urmat de directorul școlii și comandantul centrului de premilitari, profesorul Grigore Averescu, apoi profesorul de istorie Nitsoc, învățătorii Constantin Corogeanu, Alexandru Isailă, Elena Averescu, Marieta Sasu, Claudia Râpeanu, Maria Corogeanu și în final învățătorul Constantin Obreja
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sub conducerea directă a învățătorului Constantin Obreja, dânsul fiind cel mai în vârstă, cunoscător al multor probleme majore ale localității, ale zonei și chiar ale țării, fiind și veteran de război. în prezidiul adunării iau loc: Constantin Obreja, flancat de pretorul Ioan Sasu la stânga, profesorul de istorie Nitsoc, iar la dreapta era așezat învățătorul Grigore Averescu. Ceilalți veniți din cancelarie au luat loc pe primul rând de scaune aduse din cancelarie și puse în fața băncilor. Președintele de ședință, învățătorul Obreja mulțumește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de scaune aduse din cancelarie și puse în fața băncilor. Președintele de ședință, învățătorul Obreja mulțumește comandantului centrului de premilitari pentru cinstea acordată, și promite că va fi cât mai la obiect în desfășurarea acestei adunări. Pentru început se dă cuvântul pretorului de plasă Pungești (pe vremuri i se spunea ocolul Pungești), domnului Ioan Sasu, care informează, că marile eforturi privind tratativele cu URSS, prin ministrul de externe, nu au dus la rezultatele dorite, la o înțelegere, privind granițele firești ale României
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
invitat de către președintele de ședință să ia loc în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere să i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
i se dea cuvântul. Președintele de ședință l-a recunoscut: era unul din premilitarii conștiincioși, foarte activ. - Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este de a ne construi o patrie înfloritoare...pentru ea vom face din fiecare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
avut loc și alte evenimente importante până în prezent dar consider suficiente pe acestea, în vederea cunoașterii situației în care este statul român, și necesitatea luării unor măsuri ferme în vederea apărării granițelor țării. Vă mulțumesc, domnule președinte, vă mulțumesc tuturor pentru atenție Pretorul plasei Pungești, se ridică și se adresează celor prezenți : - Stimat auditoriu, după cum ați auzit, probleme foarte importante se ridică pentru poporul român, deci și pentru noi. Dar mai sunt foarte multe situații neelucidate, în special probleme militare, de apărare a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care aveau membri de familie pe front trăiau cu speranța că cei dragi nu au avut de suferit răni sau să cadă pe câmpul de luptă. Veștile erau luate din programele de radio, astfel de aparate fiind puține, doar la pretor, preotul paroh, șeful postului de jandarmi și directorul școlii. știrile de pe câmpul de luptă erau ascultate și răspândite din gură în gură și erau confirmate peste câteva zile, din puținele ziare ce soseau în comună. în luna iulie 1941, după
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și însurăței. Dar cea mai mare pregătire avea loc în rândul elevilor, la școli, unde profesorii și învățătorii, sub îndrumarea și a inspectorului școlar județean, au organizat programe speciale dedicate acestui eveniment. O contribuție de mare importanță a avut-o pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu împreună cu soția sa, profesoara Mioara Sasu, foarte pricepută în organizarea și pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pungești, Trohan, Armășoaia și Gârceni. Folosindu-mă de amintirile ce le am și acum, deosebit de vii, vă voi prezenta câteva imagini ce-mi umplu inima de foarte frumoase amintiri. Directorii școlilor și învățătorii din satele din plasa Pungești, la îndemnul pretorului de plasă Sasu, au reușit să mobilizeze la această mare sărbătoare, a înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, nu numai pe cei mai talentați elevi în dansuri, cântece și poezii, dar și dansatori și interpreți de diferite vârste, care au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai bine pregătiți ca să poată răspunde la examinarea lor. Din comisie făceau parte reprezentanți ai școlilor din comunele aparținătoare plasei Pungești și era condusă de un reprezentant al secție de învățământ al județului. Uneori din comisie mai făcea parte și pretorul de plasă care avea și el un cuvânt de spus în examinarea candidaților. După intrarea trupelor sovietice, pretorul de plasă era un fost „oropsit al vieții”, un țigan de pe la Satul Nou, sat situat între Porcăreț și Valea Hogii, care avea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aparținătoare plasei Pungești și era condusă de un reprezentant al secție de învățământ al județului. Uneori din comisie mai făcea parte și pretorul de plasă care avea și el un cuvânt de spus în examinarea candidaților. După intrarea trupelor sovietice, pretorul de plasă era un fost „oropsit al vieții”, un țigan de pe la Satul Nou, sat situat între Porcăreț și Valea Hogii, care avea numele de Gogoloi. Acesta urmărea îndeosebi promovarea absolvenților proveniți din etnia lui dar care erau puțini la număr
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Iancu, care stătuse toată vremea tăcut, s-a sculat ș-a zis: "Fraților, n-ascultați ce vă spun porcii cei grași, că acuma pe loc îi belesc." El venise acolo cu Moții organizați militărește. În sat la Crăciunel, venise Prim-pretorul ca să anunțe oamenilor mobilizarea. Preotul cel bătrân al satului, pecând pretorul vorbea, s-a râdicat pe gard ș-a zis spre oameni: "Fraților, dv. să n-ascultați decât ce or zice domnii dela Blaj." Oamenii au murmurat, prim-pretorul, nesimțindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zis: "Fraților, n-ascultați ce vă spun porcii cei grași, că acuma pe loc îi belesc." El venise acolo cu Moții organizați militărește. În sat la Crăciunel, venise Prim-pretorul ca să anunțe oamenilor mobilizarea. Preotul cel bătrân al satului, pecând pretorul vorbea, s-a râdicat pe gard ș-a zis spre oameni: "Fraților, dv. să n-ascultați decât ce or zice domnii dela Blaj." Oamenii au murmurat, prim-pretorul, nesimțindu-se bine și în siguranță, s-a suit în trăsură ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Prim-pretorul ca să anunțe oamenilor mobilizarea. Preotul cel bătrân al satului, pecând pretorul vorbea, s-a râdicat pe gard ș-a zis spre oameni: "Fraților, dv. să n-ascultați decât ce or zice domnii dela Blaj." Oamenii au murmurat, prim-pretorul, nesimțindu-se bine și în siguranță, s-a suit în trăsură ș-a plecat. Dar în noaptea sfintei învieri, pecând preotul cel bătrân făcea sfânta slujbă, băiatul lui, aruncându-și ochii la ferestre, a văzut baionete și puști de honvezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar în noaptea sfintei învieri, pecând preotul cel bătrân făcea sfânta slujbă, băiatul lui, aruncându-și ochii la ferestre, a văzut baionete și puști de honvezi. A vrut să iasă afară și n-a putut. Curând a venit și prim-pretorul în biserică ș-a întrebat: Părinte, gata slujba? Preotul a înțeles. Gata. Și s-a întors spre oameni: Oameni buni și fraților, dacă v-am greșit cu ceva cândva, întru acesta ceas iertați-mă. Eu mă duc. Poporănii: Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu achita cotele obligatorii, de a refuza înscrierea în noile forme de organizare a agriculturii socialiste era aspru sancționată de autorități. Iată de exemplu ce putem citi, printre altele, în procesul verbal încheiat cu ocazie unui control efectuat de însuși pretorul comunist Arpașul de Jos, «tovarășu’» Peptea Dănilă, la 3 martie 1948: «Am constatat că aceste comuni sunt cele mai recalcitrante în colectarea porumbului. Comuna Oprea Cîrțișoara a colectat numai câteva sute de kg., iar Streza doar 2000 de kg. Colectarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un reacționar”. Busuiocul a fost dres de doctorul Froimovici care „...a lămurit opinia publică”. În ce fel a convins-o, nu ni s-a transmis prin ani. O „deviație” asemănătoare a fost semnalată și la Răducăneni, unde prea zelosul Ciobanu, pretor al plășii cu același nume, „...a făcut greșeli băgându-i În aceeași oală pe reacționarii români cu poporul român”. Citind acest rând, oricine Își poate Închipui cam cu câtă vehemență se exprimase ROMÂNUL Ciobanu contra propriului popor! Dar, atenție; comunismul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]