7,932 matches
-
15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii, art. 23 alin. (12) privind legalitatea stabilirii și aplicării pedepselor, art. 44 alin. (8) referitor la interdicția confiscării averii dobândite licit și la prezumția dobândirii licite a averii și în art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
situație care nu se regăsește în ipoteza analizată. ... 25. Totodată, referitor la critica prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (8) din Legea fundamentală, Curtea a constatat că neacordarea sau retragerea beneficiului pensiei de serviciu nu afectează în niciun fel prezumția dobândirii licite a averii. ... 26. De asemenea, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție pe considerentul diferenței de tratament juridic dintre magistrați și militari, acestora
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
național al Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Comisia de jurisdicție profesională națională; ... d) Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Comisia superioară de disciplină sau CSD. ... (2) Ancheta disciplinară se realizează cu respectarea prezumției de nevinovăție. (3) Persoanele implicate în ancheta disciplinară vor acționa în conformitate cu prevederile legale, fără a se antepronunța sau a emite opinii personale în timpul desfășurării anchetei disciplinare sau în afara ședințelor comisiilor de jurisdicție și de disciplină. Articolul
REGULAMENT din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251451]
-
de la data înmânării sau comunicării acestuia. Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute de lege [art. 32 alin. (2)]. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (spre exemplu, Decizia nr. 353 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 12
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute de lege [art. 32 alin. (2)]. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură (spre exemplu, Decizia nr. 353 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 12 iunie 2012, Decizia nr. 844 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
iar paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată printr-o nouă acțiune, prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani, de către „tatăl din afara căsătoriei“, întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumția de adevăr a hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege. Se menționează că acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei este o
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
În cazul acestuia din urmă, termenul de prescripție este calculat începând de la data la care tatăl prezumtiv ia cunoștință de faptul că este prezumat tată al copilului sau de la o dată ulterioară, când tatăl prezumtiv află că această prezumție nu corespunde realității. ... 15. Stabilirea raporturilor juridice ale unui tată cu prezumtivul copil al acestuia ține de dreptul la viața privată al persoanei în cauză. Un eventual termen în care să poată fi stabilită filiația nu poate să curgă decât
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
de a modifica în mod corespunzător dispozițiile din Codul de procedură civilă referitoare la revizuirea unei hotărâri judecătorești (motive, termene). Se subliniază faptul că ipoteza analizată nu este aceea în care trebuie să se acorde prioritate realității biologice asupra unei prezumții legale de paternitate, ci aceea de modificare a celor statuate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în urma unei proceduri în stabilirea paternității, ce se bucură de prezumția de autoritate de lucru judecat. ... 16. Din redactarea art. III din legea criticată
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
este aceea în care trebuie să se acorde prioritate realității biologice asupra unei prezumții legale de paternitate, ci aceea de modificare a celor statuate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în urma unei proceduri în stabilirea paternității, ce se bucură de prezumția de autoritate de lucru judecat. ... 16. Din redactarea art. III din legea criticată se poate înțelege și că acțiunea în justiție va putea fi introdusă de tații prezumtivi pentru obținerea unei probe care să permită cunoașterea realității biologice, obligând copilul
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
cunoaște sensul exact al sintagmei „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“. ... 115. Eventuala aplicare eronată, defectuoasă, părtinitoare a dispozițiilor regulamentare nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, după cum nu se poate porni, în fundamentarea concluziilor acestui control, de la o prezumție de rea-credință a celor chemați să interpreteze și să aplice legea, așa cum par a induce criticile formulate. ... 116. Referitor la așa-zisa interdicție de utilizare a unor „mijloace de exprimare“, se pornește de la o premisă falsă, și anume
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
ale Colegiului Medicilor din România, precum și orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. (2) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei. Articolul 105 (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancțiuni: a) mustrare; ... b) avertisment; ... c) vot de blam; ... d) amendă de la 100 de lei
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea identității prin purtarea măștii. Totuși, această sarcină a organului judiciar a fost „înlăturată“ prin aceea că, de facto, opera o prezumție cum că acest element subiectiv este prezent întotdeauna atunci când o persoană, având fața acoperită, decide să comită un furt. Astăzi, într-o altă realitate istorică, folosirea pe scară largă a măștii ca mod de protejare a sănătății publice, prezumția
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
prezumție cum că acest element subiectiv este prezent întotdeauna atunci când o persoană, având fața acoperită, decide să comită un furt. Astăzi, într-o altă realitate istorică, folosirea pe scară largă a măștii ca mod de protejare a sănătății publice, prezumția cu care opera practica judiciară pare a nu mai fi atât de convingătoare. De fapt, prin impunerea acestei obligații legale se creează un dubiu cu privire la existența elementului subiectiv în cazul acestei forme a furtului calificat. S-a concluzionat
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
creează un dubiu cu privire la existența elementului subiectiv în cazul acestei forme a furtului calificat. S-a concluzionat în sensul că, în contextul istoric actual, în care purtarea măștii este o obligație legală impusă tuturor persoanelor, nu mai operează prezumția amintită, motiv pentru care este necesar a se stabili dacă portul acesteia a fost realizat cu intenția de a ascunde identitatea, pentru a nu aplica un tratament agravat dincolo de rațiunea formei calificate a furtului. ... VII. Dispoziții legale relevante Codul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
se poate stabili destinația/categoria de folosință, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite prin art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 27. Prin Sentința civilă nr. 56 din 24 martie 2021, Tribunalul Arad - Secția I civilă a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să emită în favoarea reclamanților decizia
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
grila notarială. De aceea, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum se arată la art. 21 alin. (6^1) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite la art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 33. Apelanta-pârâtă a solicitat, de asemenea, modificarea sentinței sub aspectul evaluării realizate de instanța de judecată prin raportare la normele cuprinse în grila Camerei Notarilor Publici din 2020, apreciind
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
proces echitabil și a dreptului la apărare. ... 8. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție, se susține că actele de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent se bucură de o falsă prezumție de legalitate doar pentru că, drept urmare a declinării competenței, organul de urmărire penală competent potrivit legii dispune soluția în cauză. ... 9. În final, invocă mai multe decizii ale Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 132 alin. (1). Totodată, Curtea constată că cele reținute în jurisprudența sa, în sensul că față de procurori funcționează prezumția îndeplinirii cu bună-credință a activității lor, astfel încât să nu se ajungă la încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor supuse unor proceduri penale, sunt aplicabile și în prezenta cauză (în acest sens, Decizia nr. 99 din 1 martie 2018, publicată
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza finală din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în cazul în care pârâtul nu predă documentele și actele financiar-contabile practicianului în insolvență, prezumția legală se întinde și asupra condițiilor răspunderii delictuale privind existența faptei ilicite și asupra prejudiciului? ... 2. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
COMUNICAT din 26 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207920]
-
art. 328 alin. (2) Cod procedură civilă, sancțiunea înlăturării din probatoriu a înscrisului defăimat ca fals, ce intervine ca urmare a neprezentării părții care l-a depus la dosar la termenul fixat în scopul verificării înscrisului, se intemeiază pe o prezumție legală care nu poate fi răsturnată în apel prin dovada contrară sau pe o prezumție ce poate fi răsturnată în apel, față de caracterul devolutiv al căii de atac, în lumina Deciziei în interesul legii nr. 9/2020 și prin aplicarea
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207877]
-
fals, ce intervine ca urmare a neprezentării părții care l-a depus la dosar la termenul fixat în scopul verificării înscrisului, se intemeiază pe o prezumție legală care nu poate fi răsturnată în apel prin dovada contrară sau pe o prezumție ce poate fi răsturnată în apel, față de caracterul devolutiv al căii de atac, în lumina Deciziei în interesul legii nr. 9/2020 și prin aplicarea dispozițiilor art. 479 alin. (2) Cod procedură civilă, referitoare la refacerea sau completarea probatoriilor administrate
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207877]
-
art. 328 alin. (2) Cod procedură civilă, sancțiunea înlăturării din probatoriu a înscrisului defăimat ca fals, ce intervine ca urmare a neprezentării părții care l-a depus la dosar la termenul fixat în scopul verificării înscrisului, se intemeiază pe o prezumție legală care nu poate fi răsturnată în apel prin dovada contrară sau pe o prezumție ce poate fi răsturnată în apel, față de caracterul devolutiv al căii de atac, în lumina Deciziei în interesul legii nr. 9/2020 și prin aplicarea
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207877]
-
fals, ce intervine ca urmare a neprezentării părții care l-a depus la dosar la termenul fixat în scopul verificării înscrisului, se intemeiază pe o prezumție legală care nu poate fi răsturnată în apel prin dovada contrară sau pe o prezumție ce poate fi răsturnată în apel, față de caracterul devolutiv al căii de atac, în lumina Deciziei în interesul legii nr. 9/2020 și prin aplicarea dispozițiilor art. 479 alin. (2) Cod procedură civilă, referitoare la refacerea sau completarea probatoriilor administrate
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207877]
-
de procedură penală nu este dată de inculpat în condițiile asigurării garanțiilor procesuale reglementate la art. 108-109 din Codul de procedură penală, motiv pentru care administrarea acestei declarații ca probă în procedura penală de drept comun, împotriva voinței inculpatului, încalcă prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale inculpatului, astfel cum aceste drepturi fundamentale sunt prevăzute la art. 23 alin. (11) și la art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și la art. 6 din Convenția
COMUNICAT din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207937]
-
standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]