584 matches
-
este o structurală minimală a discursului artistic și poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu se dovedea în realitate așa de sălbatică precum o prezenta poetul exilat. Chiar înarmați cu pumnale și cu tolba de săgeți în spate, ei ascultau cu un fel de religiozitate și căinau, dând din cap, povestirile nefericite ale ilustrului pribeag din Roma, unite cu alte doruri și amintiri din patria sa. Conștienți de superioritatea culturii și sensibilității sale, localnicii manifestau o oarecare deschidere sufletească față de melancolicul și nobilul lor concetățean. La rândul său, el le-a învățat limba, le-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a donat un volum intitulat Lehrbuch der Poetik fü höhere Unterrichts Anstalten, Wie auch zum Privatgebrauche, von Friederich Beck, München, 1862. Dedicația scrisă de poet cu foarte mare durere, pe acest volum, este semnată "M. G. Eminescu din Ipotești"97. PRIBEAG Dacă la Blaj Eminescu și-a încheiat activitatea școlară cu rezultat nul, alt rezultat a avut în activitatea poetică. Ținînd în secret tot ce scria și convins de ceea ce trebuia să devină opera sa, el a lăsat școala pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe luciul mărei senin, ............................................................................... Ci lebăda cîntecul morții, al morții cu chipul ei drag, Iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag..." Lebăda din Cîntecul Casandrei și din Cîntecul lăutarului trebuie să spargă cu ciocul gheața de pe lac. Cu riscul de a sîngera, ea ajunge cu ciocul la apă, bea din "mirul cel curat" și după ce aude din adînc plînsetul inimilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi martorul acestei „minuni” a întrupării unui duh, numai pentru el cel întors dintre morți are un corp și o voce. Căci ca să poți dialoga cu fantomele trebuie să aparții unui spațiu marginal, acelor zone-limită în care se aventurează doar pribegii, hoinarii fără țintă, călugări sau poeți. Waki îndeplinește astfel rolul unui „luntraș” prin mijlocirea căruia se realizează trecerea din lumea morților în lumea celor vii. Numai văzul și auzul omului retras departe de semenii lui, dar dorind să revină printre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
XVI-lea, îmbină în ea un complex de inferioritate (îl tratează pe străin „ca pe un rege, a pe domni”), interes (ospitalitatea interesată, cu scopul de a câștiga / de a cumpăra bunăvoința, aprecierea, răsplata celuilalt), dorința de a-i oferi pribeagului protecție (a-l face să se simtă ca la el acasă), dorința de a-și învinge complexele (de a-i arăta celuilalt că „nici noi nu suntem mai prejos”). 2. Stilul de a vorbi al românilor Stilul de a vorbi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat; învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat; suflet; suspin; șobolan; știutor; tata; tată; teamă; prea tîrziu; toiag; trecere; țap; țăran; umil; urît; ursuz; vechime; vecinii; vesel; veșnicie; viață; viață spre sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur; singurătate; soartă; speranță; spinos; șarpe; terasă; timp; tobă; tovarăș; traseu; trecere; urban; urît; urmă; ușor; vale; verde; vieții (1); 812/186/68/118/2 duce: cară (99); aduce (69
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); dor(2); dubios(2); emigrant(2); imigrant(2); indiferent(2); informație(2); internațional(2); în noapte(2); înstrăinat(2); localnic(2); mister(2); neajutorat(2); neamț (2); necunoaștere (2); neștiință(2); neștiutor (2); neutru(2); nimeni(2); pierdut(2); pribeag(2); rom (2); român(2); rus(2); singurătate(2); straniu(2); student(2); trist(2); tu(2); ungur(2); venetic(2); absent; acasă; acela; adăpost; african; alb; am; amabilitate; amar; America; analiza; anonim; anost; anxietate; auz; bani; bani mulți; băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greutate; grijă; împăcare; împlinire; îndoiată; îndoliată; înmormîntare; înspăimîntare; lacrimă; lanț; liberă, singură; lipsă; martiră; măritată; melancolie; milă; mireasă; mititica; moartă; muiere; de mult; nasol de ea; nașpa; neajutorată; nefericire; nemăritată; neprotejare; niciodată; nirvana; om; orfan; păcat; părăsit; părăsită; pedeapsă; plictisită; pribeag; proaspătă; problemă; puternică; rană; rău; fără rost; săraca!; scăpare; simpatie; soacră; soartă; solitară; spinare; tăcere; tare; tinerețe; tragedie; urîtă; ursuz; vecină; pe viață; Vitoria; Vitoria Lipan; Vrîncioaie (1); 838/157/61/96/0 veac: secol (123); timp (116); ani (69
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cântă-mi mie încă-o dată / Că mi-e mintea tulburată. / Cântă-n dreapta mea cu foc, / Să am parte de noroc. / Cântă-mi fața mea cu drag, / Că ți-oi da frunze de fag / Să nu mai fii tot pribeag."288 Învestit cu puteri magice, având darul de a lega sau de a dezlega norocul, cucul își asumă propria soartă, de veșnic călător solitar: "Săracul cucul bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este o structurală minimală a discursului artistic și poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Dorința de instaurare a unei relații între om și divinitate este exprimată și cu ajutorul rimei încrucișate, a ritmului neregulat, care se amestecă în unele versuri, cu cel regulat. Dar un Dumnezeu ascuns, mut, inexistent îl condamnă pe poet la singurătate, "pribeag", "uitat de câmpie", "cu fruct amar", țepos și aspru în îndârjirea vie. Este un psalm al însingurării, al părăsirii (N. Balotă). De astă dată, tonul fundamental este acela al tânguirii în legătură cu absența divinității, al lamentației pe tema singurătății omului în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu le merita câtuși de puțin. Sătenii creionează portretul soțului ca fiind leneș, iresponsabil, hoț și pribeag. După părerea lor, numai „mișălătatea și patima lenii“ l-au făcut să fugă și să-și abandoneze casa și nevasta. După ce a cules mărturiile și a anchetaat bine Cazul, mitropolitul caută la Sfânta Pravilă la lista 216, glava 235 care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
idilei inițiatice și năzdrăvanei Despina. Convins că "atingerea e totuși posibilă", i se sustrage călugărindu-se și făgăduindu-se astfel castității, inspirate lui și întrevăzute în iconografia Maicii cu Pruncul. Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice pribeag inițiatic. Pățitul poate să fie și o derivație din numele lui Ipate : „... tot Stan mă cheamă, dar de la o boală ce-am avut cînd eram mic, mi-am schimbat numele din Stan În Ipate și de atunci am rămas cu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
plânge văzând grozăviile din lume. Acesta e rezultatul învățăturilor creștinești după două mii de ani? Homo homini lupus! Ce grozăvie!"252. Avem o abordare simbolistă a religiosului într-o relație simbiotică cu tema socială în Recunoașterea și Înmormântarea (1908) sau în Pribeagul (1910). În aceasta din urmă, ni se înfățișează un țăran contemplativ așezat pe un bolovan, o sapă aflată la îndemână pare să n-aibă nicio legătură cu acest țăran gânditor, menit să ilustreze nu atât o categorie socială, ci condiția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umbra-i rotundă/ Cu frunza măruntă.” Centrul de greutate Îl constituie arborele, În acest scenariu ritualic, paltinul, În jurul căruia pe orizontală sau verticală se organizează lumea. Rolul de arbore cosmic al paltinului iese În evidență atunci când se Încheie statutul de pribeag al călătorului, de fapt lipsa lui de statut. Tot aici, Îngerii coboară scara pe care sufletul urcă la cer. „Îngerii-l zăria/ Scări Îmi coborâia/ Pe Ioan Îl suia/ Sus la Cristos/ La cel Domn frumos.” În aceste cântece străvechi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
firului povestirii se întrerupe o dată cu stingerea morarului. Popasul e unul care cheamă la reflecție și propune o schimbare de macaz: Murind omul încetează a mai trăi, dar nu piere din lume: sufletul lui rămâne și petrece cu cei vii, umblând pribeag de la om la om, ca să-și ceară de la fieștecare dreptatea, să mângâie pe cei ce i-au îndulcit viața și să mustre pe cei ce i-au amărât-o, și vai ție dacă vei fi greșit de dânsul, căci pretutindenea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Turma întreagă se comportă ca un factor benefic întru ambianță și atmosferă. Asemenea mulțimii unui sat, alaiul vine la semnele ciobanului, dobîndite prin meșteșug și inițiere, să se veselească ori să jelească. Vrăjmașului îi rămîne să respecte ultima dorință a pribeagului. Și totul se păstrează în marginile normalului. Biciul îl pune pe bou în mișcare, calul este iuțit cu varga; numai oaia se lasă ademenită de fluier, instrument mai întîi doar la îndemîna zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un traseu predestinat. Așa că moartea trece și ea drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că „trecerea” se face spre lumea nevăzutelor, în cosmicitate. Ca să se integreze în acest nou cuprins, printre „ai săi”, dalbul de pribeag poartă cu sine semne menite recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa, practicile de exorcizare, darurile, colacii, bradul, făclia) și obligatorii în cuprinsul celor trei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
funerare. În acest tip de sărbătoresc, adică în strădania regizorală de a se găsi formule credibile, fie și amăgitoare, de „atenuare” a tragicului, de revalorizare, cum spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de pribeag și, totodată, la înțelegerea unei mitologii a morții în variantă mioritică. c). Participare: actorii și spectatorii se întrunesc în funcție de imperativele deschiderii/închiderii spre și în cosmicitate și pe care le numim naștere-nuntă-moarte. Nașterea, judecată după aspectele „văzute”, se mărginește la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cadavrului cu diferite unsori mirositoare o întîmpină foarte adesea”. Putea să adauge că modelul se află în Sfînta Evanghelie, ca îndrumare ritualistică ante și postmortem. Prin scaldă, busuiocul ajută la transsubstanțializarea corpului pămîntesc al omului, îl întărește pe dalbul de pribeag, în lunga lui călătorie, cu puterea mirosului ales. E de observat, în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom” al abundenței. Este „pomul” sau „pomul mortului”, confecționat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cuvînt mai potrivit pentru tragicii greci și, mai mult, pentru filosofia modernă, existențialistă), nevoit să întîmpine moartea prea devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri”), fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ubicue. Nu poate fi vorba în nici un caz de o gîndire simplistă și obiectuală, de vreme ce departele este în același timp echivalent cu aproapele. Obiectele și-au pierdut fizicalitatea și-și reclamă prezența în transfenomenalitate. În aceeași perspectivă, cosmosul „dalbului de pribeag” cuprinde deodată lumea „văzutelor” și „nevăzutelor”, pentru că, experimentînd „marea trecere”, călătorul își însușește o viziune unitară și generală asupra existenței. Sintagma reziduală „să-mi aud cîinii” se vrea receptată la modul convențional, nu cum ne-o sugerează vorbirea cotidiană, ea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]