12,874 matches
-
impozite solide!... Și vă rog: Nu mai trageți așa În domnul Văcăroiu! Mare lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
trageți așa În domnul Văcăroiu! Mare lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care se pricepea la potcoave, ne punea potcoave. Iar... dacă era unul care se
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care se pricepea la potcoave, ne punea potcoave. Iar... dacă era unul care se pricepea la cătușe?... Ei?.. Păi nu-i mai bine așa?!... Nene Văcăroiule, pune dom’le impozite inverse
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care se pricepea la potcoave, ne punea potcoave. Iar... dacă era unul care se pricepea la cătușe?... Ei?.. Păi nu-i mai bine așa?!... Nene Văcăroiule, pune dom’le impozite inverse, adică din alea care nu se pot lua de la om, și să
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă pe apa Sâmbetei!... Ei bine: ăsta se pricepe la impozite. Și atunci pune impozite... Dacă alegeam unul care se pricepea la potcoave, ne punea potcoave. Iar... dacă era unul care se pricepea la cătușe?... Ei?.. Păi nu-i mai bine așa?!... Nene Văcăroiule, pune dom’le impozite inverse, adică din alea care nu se pot lua de la om, și să vezi cum câștigi alegătorii pentru... liniștea noastră! Pune mata la țărani impozite
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
-i elibereze”! Păi, dacă n-ar fi sosit Columb, drăguțul de el, acum cinci sute de ani În America, la cine am mai fi sperat noi, bieții români, Înconjurați aici doar de intenții de ocupație?!.. Înțelegeți odată, dracului, asta, americanilor! Pricepeți că nu vă iubim fiindcă v a descoperit Columb, ci fiindcă sperăm să ne descoperiți voi pe noi. Deci descoperirea Americii de către Columb vă obligă să descoperiți, la rându-vă, cine are nevoie de voi și de democrația voastră! Ideea
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Brumaru Viața mea nu e în mine, Viața mea e pe hîrtie. Inima nu-mi bate, scrie Sufletu-n litere fine Sau groase și colțuroase, Încîlcite, necitețe. Ochiul, ca să le răsfețe, Se uită lin prin mătase La ele și nu pricepe, Pricepe, nu-i vine-a crede C-a strivit un flutur verde Cînd încet pleoapa își lasă. Vița mea nu e în mine, Ci în roua grea și moale A minunii ce începe, În păduri mari de rășine, Sub rochia
Viața mea nu e în mine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9582_a_10907]
-
Viața mea nu e în mine, Viața mea e pe hîrtie. Inima nu-mi bate, scrie Sufletu-n litere fine Sau groase și colțuroase, Încîlcite, necitețe. Ochiul, ca să le răsfețe, Se uită lin prin mătase La ele și nu pricepe, Pricepe, nu-i vine-a crede C-a strivit un flutur verde Cînd încet pleoapa își lasă. Vița mea nu e în mine, Ci în roua grea și moale A minunii ce începe, În păduri mari de rășine, Sub rochia largă
Viața mea nu e în mine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9582_a_10907]
-
pe care Ludovic al XIV-lea o trage dintr-o discuție cu Boileau, după ce-l întrebase pe acesta care-i "dramaturgul nostru cel mai bun?". Răspunsul criticului: "Moličre, Sire." Riposta Rigăi-Soare: "Așa? N-aș fi crezut. D-ta, însă, te pricepi mai bine." - Scria Gide "Cu cât e mai inteligent, cu atâta un umorist are mai puțină nevoie să deformeze realitatea ca s-o facă mai semnificativă". Nu ți se pare un pic obosită o atare cogitație? Care crezi că e
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
ea și până atunci nu o auzisem niciodată strigând. -Chiar acum?!... Păi, chiar acum eu fac grevă!, i-am strigat excedat. -Fac grevă în toate domeniile. Acum nu mă însor, căci am de făcut o grevă. Nu știu dacă ai priceput bine ce se întâmplă, dar asta e. Eu fac grevă! Grevă, mă auzi?... Până una-alta sunt însurat cu greva și nu pot deveni bigam. Pentru moment, nu pot să mă însor cu nimeni altcineva. Cu absolut nimeni. Nu-i
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
va fi și cum va fi. S-ar putea să mă lase acolo să mor de foame... S-ar putea să mă aresteze... Să mă bată... Să mă schingiuiască... S-ar putea orice... Ce dracului, e-atât de greu de priceput ?!... -Să știi că sunt cât se poate de serioasă!, mi-a mai spus. -Ei bine, și eu... -Atunci e clar. Am să te rog doar să nu mă mai cauți niciodată! Și: -Să nu zici că nu ți-am spus
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
lăsată întreagă între el, cel de acum, și el, cel dinainte de 1999. (Acum mi-e limpede că așa dorise el, că fusese lăsată această potecă spre trecul său cu bună știință chiar de el însuși, astfel încât căutătorul foarte atent și priceput să-l găsească în cele din urmă!...) Iar această punte este tocmai numele fetei sale. Cum deja știți, Tiberiu Naumescu are doi copii: straniu, amândoi cu câte o deficiență, mezinul - surdo-mut, iar fata, aceea care cânta tulburător pe aleile din
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
și, în sfârșit, a ajuns să existe ca autor, scria, trimitea manuscrise la reviste și la edituri și a început să publice. Însă ocolul de patruzeci-cincizeci de ani fusese prea mare, mult prea mare. A fost lesne pentru el să priceapă că era târziu, prea târziu pentru el întoarcerea pe traiectoria aceasta unde își dorise de la început să se afle. A priceput deopotrivă și că înzestrarea sa literară este strict limitată, n-are cum să se autodepășească, nu mai are timp
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
publice. Însă ocolul de patruzeci-cincizeci de ani fusese prea mare, mult prea mare. A fost lesne pentru el să priceapă că era târziu, prea târziu pentru el întoarcerea pe traiectoria aceasta unde își dorise de la început să se afle. A priceput deopotrivă și că înzestrarea sa literară este strict limitată, n-are cum să se autodepășească, nu mai are timp, nu mai are energie, nu poate păși decât până la un nivel dat, mai departe nu are cum să înainteze. Atunci, în
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ședință anostă și toată viața ta viitoare se va schimba, atît de încet, încît n-ai cum să observi. Și doar peste ani, atunci cînd aceeași clădire va intra la fel de neașteptat, iar, în viața ta, o să încerci, inutil dealtfel, să pricepi, cum de s-a întîmplat tocmai acolo? tocmai atunci? tocmai cu el? Firește, nu o să înțelegi nimic: o senzație cu atît mai sîcîitoare cu cît te vei simți mereu mai aproape de ceva greu de numit. Și, de fapt, nicăieri. * într-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ști despre ce-ar fi fost să fie vorba în acele articole, ori să se facă a nu-i interesa critica edițiilor din România literară. Sau poate că mă-nșel. Poate că implicații au citit articolele respective, dar nu au priceput nimic. Oricum, tăcerea lor fudulă e semnificativă. Ca orice fudulie. Cu atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
cu care rămăsese tata la "Trocadero": un bărbat mic de statură, uscățiv și ascuțit la figură, cu un barbișon negru, vopsit, presărat acum cu firimituri de pateu. Cum l-o fi suportat fata lui Chirițescu nu pot nici acum să pricep, de n-o fi inventat toată povestea în doru' lelii. O lăsasem pe farfuză sub bombardament, pe colțul mesei, și încercam să întregesc scena, până la plecarea avioanelor și încetarea alarmei. Când am revenit în restaurant, la masă se aflau și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
lucru înfipt de secole ăn ochii tuturor, la care se uită toată lumea, unii cu nepăsare, alții cu mirare ori cu mai mult sau mai puțin interes, dar pe care lucru nimeni nu-l vede; și dacă-l vede, nu-l pricepe; și dacă-l pricepe, îl înțelege fiecare în felul său și nu așa cum este realitatea și adevărul lucrului. Dar la timpul oportun, apare geniul, care deschide ochii și fruntea lumii asupra sensului lucrurilor și faptelor înconjurătoare. Revelația, creațiunea Maestrului nostru
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ăn ochii tuturor, la care se uită toată lumea, unii cu nepăsare, alții cu mirare ori cu mai mult sau mai puțin interes, dar pe care lucru nimeni nu-l vede; și dacă-l vede, nu-l pricepe; și dacă-l pricepe, îl înțelege fiecare în felul său și nu așa cum este realitatea și adevărul lucrului. Dar la timpul oportun, apare geniul, care deschide ochii și fruntea lumii asupra sensului lucrurilor și faptelor înconjurătoare. Revelația, creațiunea Maestrului nostru, constă în faptul că
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ca intrument al constrângerii. Acțiunile și amintirea tatălui dictează in absentia atitudinea fiului, acesta din urmă resimțind permanent tensiunea binomului iubire/ură: „Cum ar fi reacționat dacă, În loc să-i scriu că lucram la un scenariu, l-aș fi făcut să priceapă că venisem la Capri pentru a petrece câteva nopți cu pianista de care știu că o auzise pe mama vorbind, și că mă pregăteam să fac același lucru cu o studentă de la Roma?” Crescut În valorile stricte ale unei familii
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost curățită destul la prima, iau seama la frumusețea adăugată, și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]