11,061 matches
-
din urmă se-ndură se-ntregesc una pe alta fiecare acordă ce-i lipsește celeilalte rămînînd totuși nespus de străine. Nimeni nu este Nimeni nu este nimeni n-ar putea fi în același timp El însuși și Celălalt din care pricină cînd El îl imită plin de rîvnă pe Celălalt cînd viceversa pînă-n veacul veacurilor. Bilanț Apă umplută cu apă umplută ochi devii sincer abia în lumea imaginii mai înfricoșătoare ca Lumea de-apoi ți se-năbușă chipul în oglindă ca
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria romanilor” și alte cărți. În ’78, am venit acasa, am tras sorț și am jurat. Am cătanit În Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricină Între români și unguri. Până În ’93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus În țară. Vine ’94, și cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască În doască daravelile și eram necăjit că, ziceau ei Întruna, suntem
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
marele dispărut. Apoi, promisesem că voi fi prezent. Am fost norocos, simpaticul Radu Cârneci a vorbit În prima parte a programului și am putut afla lucruri interesante despre marele Grigore Vieru. Evident că am plecat cu regret de la locul cu pricina - respectiv cenaclul «Marin Mincu» fost Euridice, condus În prezent de scriitorul Iulian Neacșu, pentru a ajunge la timp la evenimentul Cezar Ivănescu. Am mers pe jos și am ajuns fără Întârziere la muzeu, unde Într o sală plină cu admiratori
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
ajunsesem Director de Scenă. Frumos din partea lui că a vrut să ne dea o mână de ajutor mai ales că se pricepea foarte bine la scheciuri. Cred că cochetase la Începuturile meseriei cu teatrul de revistă. Deși În spectacolul cu pricina erau destule momente vesele cu profesorii, nimeni nu s-a supărat și nu ne-a purtat ranchiună. Îmi aduc aminte numai două strofe dintr-un cuplet scris de mine (de fapt revista fusese În cea mai mare parte scrisă de
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
multe! Asta nu avea de unde să știe, când intra ea în biroul lui, Ivan Mihailovici. Și nici nu se străduise vreodată să afle dacă e un fapt obiectiv, dincolo, așadar, de voința, plăcerea sau stările ei femeiești, sau e din pricini de Marfa. Sigur, asta - pronunțarea unei litere și a mai multor cifre - se petrecea cu mult timp în urmă pe vremea când el era stagiar sau doar funcționar trei (sau poate se întinsese până când ajunsese funcționar II, nu-și mai
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
pe apa Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios. De când înălțimea sa îl condusese în acest birou nu lipsise nici măcar o singură zi, dar ce spune el de lipsuri - nu întârziase nici măcar un minuțel. Sigur, nu se pun întârzierile din pricini de forță majoră cum ar fi înghețarea mijloacelor de transport, acoperirea orașului de nămeți de zăpadă de nu se mai vedeau pietonii cu locatarii de la parterul blocurilor, doliile naționale (preț de câteva clipe pe Ivan Mihailovici îl copleși nostalgia gândind
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
citat, o invenție a lui Mircea. Apoi l-am identificat în Artistul și moartea și abia acum în Point Counter Point, la recitire, dînd de pasajul din jurnalul lui Quarles. În romanul lui Huxley, repet, amuzant e că fraza cu pricina e un citat imaginar din jurnalul unui romancier imaginar, cu efectul de "punere în abis", exemplificat de autor, parcă în derîdere, prin reclama la marca de cereale de breakfast Quaker Oats: "... o cutie de fulgi de ovăz ținută în mînă
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
bucățele hexagonale de metal frumos strunjite dar orfane de obiectul pe care îl slujiseră, și cîte altele, plus pernițe, pături decolorate, cești și tacîmuri desperechiate (să nu fie nevoie de ele, dar vorba aia, pentru orice eventualitate) - peste dulăpiorul cu pricina, zic, se lăfăiau mai multe geamntane de toate mărimile, care, orînduite unul peste altul și învelite într-un cearceaf antediluvian, ajungeau pînă la tavan. Făceam o dată la 8-10 zile curățenie în balcon, măturam, spălam pe jos, curățam praful de pe măsuță
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care am păcătuit, de locul în care am greșit, de pricinile păcatelor care ne-au stăpânit. Ne aduc aminte de cei cu care am fost certați, de cuvintele cu care ne-au supărat, ca să incepem din nou a-i urî; ne aduc aminte de păcatele trupești pe care le-am făcut
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am păcătuit. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am păcătuit. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Ca ni-i scris de ursitoare orice clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
bun. „Prin firea Sa, Dumnezeu este pentru noi cel mai mare bine care se poate concepe cu mintea. El întrece orice alt bine care se poate închipui de mintea omului și dacă creează viața acestuia, n-o face din altă pricină decât pentru că este bun. Așa fiind și pentru că tocmai de aceea s-a hotărât să ne aducă la viață, Dumnezeu nu-Și arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului numai o parte din bunătățile Sale și păstrând pentru Sine în
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
amestecă cu trupurile lor Împărtășindu-le de nemurire și nestricăciune: „... Dumnezeu, Cel ce S-a arătat, s-a unit cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a Îndumnezei În același fel omenirea, prin primirea ei la părtășia cu divinitatea, din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii, potrivit unui plan al harului, tocmai prin acest Trup compus din pâine Și vin Și se contopește cu trupul credincioșilor, pentru ca această unire cu Trupul cel nemuritor să permită omului să
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
posedă viața și libertatea unui fiu; prin răzvrătire, pierde toate acestea și este redus la sclavie și moarte. Căderea nu a fost rezultatul răutății, ci al lipsei de maturitate. „Omul era un copil, fără o înțelegere perfectă, și din această pricină a fost amăgit cu ușurință de Înșelător”<footnote Demonstrarea propovăduirii apostolice, 12, Traducere, introducere și note de Prof. Dr. Remus Rus, Editura INMBOR, București, 2001, p. 76. footnote>. Și totuși, căderea a avut efect asupra întregii posterități, nu atât prin
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
toate mădularele și sunt ca moarte, tot așa și sufletul tremurând în furtuna păcatelor, nimic nu mai face din cele ale sale, fiind înghețat de gerul cugetului. După cum gerul îngheață trupul, tot așa un cuget rău îngheață sufletul, din care pricină îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților cea din iad, și frica de dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cea din iad, și frica de dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit păcatul, Părinții neptici
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta a doua, cap. 81, p. 83
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
întregului univers. Astfel, nici focul nu putea ceva împotriva lui, nici apa să-l înece, nici fiara nu-l vătăma, nici otrava nu-și producea efectul asupra lui. Dar, odată ce s-a supus amăgirii, a predat stăpânirea amăgitorului. Din această pricină vrăjitorii și descântătorii se vădesc cu îngăduința lui Dumnezeu, printr-o lucrare potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc otrăvurile și cutează împotriva focului și apelor, cum arată cei din jurul lui Iani și Iamvri, ce s-au împotrivit lui Moisi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-a dăruit o neasemuită cinste. Dar tocmai pentru a nu cădea din această pricină în mândrie, uitând că nu are de la el bunătățile ce le are, i s-a dat această poruncă. Omul trebuia să asculte de Creator și să nu prefere darul în locul ascultării de Dăruitor. Sfântul Grigorie Palama este de părere că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]