2,532 matches
-
Acasă > Versuri > Spiritual > CÂNTEC DE TREZIT Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 445 din 20 martie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o vreme n-aș fi știut să aflu izvoarele În fiecare viața scrutam cerului pridvoarele nu vedeam brațele copacului ce creștea drept din inima mea uimit cu soarele doar îi ascultăm undeva tăcând rădăcina adăpându-se din iubire ca-n arșiță mare căprioarele Și-n timp ce în pumnii furtunii vâltoarea-mi seca mai adânc
CÂNTEC DE TREZIT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354661_a_355990]
-
a lui Paul Everac se găsește în volumul său memorial “Revelionul”, apărut în anul 2000”. Nu am uitat invitația, maestre... Va fi acolo, la Podul Dâmboviței, buna și înțelepta dumneavoastră soție, doamna Diți, în cernitele sale straie, privind din înălțimea pridvorului muscelean al „casei memoriale Paul Everac”, întreaga priveliște minunată ce se deschide privirilor, iar undeva, pe șoseaua șerpuită, i se va părea că se ivește, cu brațele uriașe, desfăcute, marele dramaturg, soțul ideal, părintele de excepție, bunicul cel bun și
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
nemilos și dur Care ma schimba și mă face să tresar... Când, umbre din jurul casei se schimbă Și îmi arată silueta subțire, prelunga de femeie, Ce-mi bântuie prezentul și-așteaptă un moment, Că ușa casei, cea cu prispa și pridvor, Să se deschidă și să intre, Miresme de parfum, de drag și dor. Un murmur rece de izvor, acesta sunt eu Care așteaptă, setea flamanda, a sufletului tău, Să-și potolească poftele știute atât de bine, Și să-nfiori apoi, ascunderi
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
o grădiniță, unde soția părintelui - doamna preoteasă, se ocupă de copilașii din parohie. Lângă biserică a fost clădită o casă de oaspeți, cu un spațiu de cazare, bucătărie și o sală de mese foarte modernă, cu ferestre largi și cu pridvoare de jur împrejur, care o integrează, cumva, în stilul românesc. Sala este polivalentă, aici putându-se desfășura diferite activități, printre care, cel mai adesea, sunt așezate prinoasele pe care oamenii le aduc la marile praznice. Din aceste prinoase, după Sfânta
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
Iordachi Cantacuzino Deleanu. Ea a fost construită în anul 1774 din lemn de stejar, pe temelie de piatră, în formă de cruce, prevăzută cu trei turle, tencuită în interior și căptușită cu scândură în exterior. Având un plan simplu, cu pridvor deschis, interiorul fiind împărțit în pronaos, naos și altar, lăcașul de cult impresionează prin forma sa generoasă. De o frumuesețe aparte este catapeteasma din lemn de tei sculptat, pictată în stil neobizantin, poleită cu aur, ce datează din sec. al
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
către Domnul Dumnezeul nostru, până ce se va milostivi spre noi...”. Câteodată, noaptea, mergea pe ascuns la o biserică a Sfântului Gheorghe ce era zidită într-o râpă nu departe de casa stăpânului său și făcea priveghere, stând în picioare în pridvorul bisericii. Tot aici mergea în fiecare sâmbătă și se împărtășea cu Preacuratele Taine. Căutând asupra robului Său cel credincios, Domnul, Cel ce cercetează inimile și rărunchii, a făcut să înceteze batjocurile din partea celor ce erau împreună cu el robi și a
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
locurilor și nu se mai pot despărți - om și loc devin o singură ființă: “Mi-am sărutat azi pământul cu lacrima dorului/ I-am simțit sarea pe buzele-mi arse de vânt,/ Mi-am așezat sufletul într-un colț al pridvorului/ Așteptând că din Cer să picure mir pe Pamant”. Poezia Georgetei Resteman, abia răsărita și cuprinsă în volumul acesta de debut, mi-a creat convingerea că va ocupa un loc ce vă dăinui în timp în literatura noastră, prin incantația
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului viață mlădioasă cornul lunii strâmb, a căzut pe câmp taler de argint printre mărgărint. lasă-mi-te, lasă viață mlădioasă, peste timp de dor ca floarea-n pridvor. seara în pădure, la cules de mure, adiind răcoare în apus de soare. seara pe vâlcele să culeg la stele, să culeg la flori seara până-n zori. de pe rămurele, doar polei de stele, în delir cu tine pe stihii străine
VIAŢĂ MLĂDIOASĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358388_a_359717]
-
grâu din vechea băcănie. Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-a venit al tău fecior./ Măicuță, rază de soare,/ Petale de lăcrimioare!.../ Azi vă cânt și vă doinesc,/ Cpăci din suflet vă iubesc!” Doina de jale (combinație unică dintre nai și orgă) creație de geniu, folosită pentru prima dată
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
penetrat în Moldova prin Serbia și Țara Românească, fără să fie însă, întâlnit prea frecvent în alte părți ale Greciei. Bisericile construite de Ștefan cel Mare, urmează reguli structurale clasice, având suprafațele împărțite în secțiuni bine definite: Advonul (exonartex), sau pridvorul, este spațiul care precede pronaosul, având caracter introductiv. La început acesta era construit sub forma deschisă, delimitat uneori doar de o balustradă (Biserica Curții, Bălinești, ctitorită de logofătul Tăutu în 1493), sau de arcade susținute de stâlpi lemn sau piatră
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
sub forma deschisă, delimitat uneori doar de o balustradă (Biserica Curții, Bălinești, ctitorită de logofătul Tăutu în 1493), sau de arcade susținute de stâlpi lemn sau piatră, care mai târziu a luat forma unei incăperi închise, prevăzută cu ferestre. Primul pridvor închis din Moldova a fost construit la biserica mânăstirii Putna. Pronaosul (nartex), sau vestibulul, definește intrarea. Conform regulilor creștine, este situat în partea de vest a clădirii, având forma unei sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Acasa > Poezie > Familie > REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ Ca în fiecare seară tot plângea pe prispă afară cu coatele pe pridvor de al fiului său dor, care de mic avea-n gând, fiind sărac, mereu flămând, să își părăsească Țara, să lase-n urmă povara. A ajuns printre străini, dar în inimă cu spini. Harnic și cu iscusință și în suflet
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
Madam MamI îl pusese la curent cu programul fiecăruia în parte. Cum a oprit caii, căci drumul fiind uscat, iar roțile făceau destul zgomot, și câinii din cătunul Delurenilor ieșeau în urmărirea drulețului necunoscut, o și zări pe Didina în pridvorul casei, care era mai surâzătoare ca în seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă. Bucuroși de oaspeți? - Vai... conașule Pandelică, mai întrebați?! Bine ai venit!... zice Didina
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
ei” - atât o transformase revederea boierului care îi întra în curtea casei. Făcându-i plecăciuni, dar privindu-l fix în ochi, i-a zis cu o voce de soprano lejeră. - Urcați, boier dumneavoastră în prispă și, deschizându-i portița de la pridvor, adăugă: tocmai pregătisem ca să mâncăm, așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia pe care
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
era cât pe-aci să fie înhățat de Corbea (dar lungimea lanțului nu-i permise să-l ajungă) care-l sperie așa de tare că-i trecu pofta ce-o simțea în trupu-i răvășit de farmecile Didinei. Cum ajunse lângă pridvor, începu să urle de ”durere” că rupea sufletul și unui preot ce-i învățat cu jealea omului la necaz, dar gazdele noastre ospitaliere, atente cum nu se poate cu boierul, au rămas înmărmurite și-l priveau cu milă. Intraseră în
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Ostile rime îmi vin mereu în minte Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc din Malta, Tăcerea trece în imne și-n clipe păguboase
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
un conținut macro- sau micro-fizic încapsulat în volume romboidal înlănțuite într-o nesfârșita devenire, COLOANA ÎNGERILOR MELANCOLICI a lui Constantin Sandu-Milea a deschis formă în beneficiul conținutului sau. Căci, aceasta simbolizează - prin aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș. În viziunea artistului, arhetipala pentru o implicită conștiința românească, se regăsește - pe langă geometria magic împletita a nodului maramureșan - si
UNIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL, ARIPĂ DE ÎNGER...UN ARTICOL DE TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, DESPRE NESFÂRŞIREA COLOANEI LUI BRÂNCUŞI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360439_a_361768]
-
34,85 m și lățimea de 17, 25 m, în dreptul absidelor naosului. Biserica are două nivele: demisol și parter: demisolul păstrează planimetria spațiilor principale ale nivelului parterului, permițând amenajarea lui ca spațiu liturgic; la nivelul parterului sunt spațiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță, pronaosul, naosul și altarul. În foișorul de deasupra pridvorului, se face o scară interioară din balconul corului, sunt trei clopote. Deasupra bolților care se intersectează cruciform peste naos, este turla
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
demisolul păstrează planimetria spațiilor principale ale nivelului parterului, permițând amenajarea lui ca spațiu liturgic; la nivelul parterului sunt spațiile specifice: un pridvor deschis pe trei laturi, 3 deasupra căruia se află foișorul-clopotniță, pronaosul, naosul și altarul. În foișorul de deasupra pridvorului, se face o scară interioară din balconul corului, sunt trei clopote. Deasupra bolților care se intersectează cruciform peste naos, este turla Pantocratorului: la bază are un diametru de 7 m, iar la cota de 12 m se îngustează la 4
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
două se desface”, „Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Râd pentru altul”, „ Unde e scris numele meu nu știu”, „Zăpezile îmi cer să te învăț dragostea”), cât și în structuri simultane, ce prezintă alternativ trăiri lirice diferite („Binecuvânt Alfabetul Tăcerii”, „În pridvorul oglinzii Tăcerea toarce lână”, „Țiuie Tăcerea și mă doare”, „Xantipa, desferecă-mi Tăcerea”, „Tună și fulgeră în inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în țextura întregului. Ca
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
un conținut macro- sau micro-fizic încapsulat în volume romboidal înlănțuite într-o nesfârșita devenire, COLOANA ÎNGERILOR MELANCOLICI a lui Constantin Sandu-Milea a deschis formă în beneficiul conținutului sau. Căci, aceasta simbolizează - prin aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș. Citește mai mult Foto :Coloana Îngerilor Melancolici "ARITHEA" (lemn de cireș) la Săcărâmb-Hunedoara, România. Dacă Brâncuși a generat prin Nesfârșirea
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
un conținut macro- sau micro-fizic încapsulat în volume romboidal înlănțuite într-o nesfârșita devenire, COLOANA ÎNGERILOR MELANCOLICI a lui Constantin Sandu-Milea a deschis formă în beneficiul conținutului sau. Căci, aceasta simbolizează - prin aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș.... IV. SCURTĂ RECENZIE A CĂRȚII ALESEI DE LUMINĂ. VOALUL ÎNGERULUI (DES) CÂNTAT. AUTOR TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, de Constantin Milea Sandu, publicat
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
nu este și nu va fi niciodată învârstată de ani, ea e o artistă internațională excepțională, fără ani, reprezentând doar un minunat veac al muzicii: veacul de aur! Neschimbată în frumusețe și farmec fizic, e seducătoare ca livada ce-i pridvorul primăverii. Iar cântecele sale dobândesc bogăția timpului, an cu an adunând în ele, ca vinul vechi din crame, aroma gustului și catifeaua mesajului. Pe lângă cele de odinioară, care nu pier, așa cum nu pier frunzele pe ramurile pomilor, ci cad să
BONNIE TYLER, LA SALA PALATULUI DIN BUCUREŞTI, PE 13 OCTOMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360086_a_361415]
-
mereu deschisă-a poftă oricine-i pregătit - smerit - să mintă să cumpere privata lui Golgotă... a pregătit ciocane și piroane spectacol: țâșnirile de sânge turbat - vampiric - delicii noi - saloane cu-orgii și vome: nu mai ai când plânge... ...doar în pridvor ceresc Maica suspină: „Fiule, seacă-izvorul lor de vină!” ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele-i nou viclean prilej de vomă: nu mai e sfântă nicio masă - se-apropie porunca de Sodomă! Hristosul e uitat - de toți - pe
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]