1,135 matches
-
instaurează un fel de "Bizanț după Bizanț" al comerțului și al politicii, după formula lui Andrei Pippidi. Încă de la sfîrșitul secolului al XVI-lea apar, atît în Moldova cît și în Țara Românească, descendenții aristocrației postbizantine: Paleologii, Cantacuzinii... Obiectivele guvernărilor princiare, ajutorul oferit Muntelui Athos, respectul înțelegerii în interiorul țării și lupta anti-otomană exprimă această influență, nouă în secolul al XVI-lea, devenită apoi tradiție în secolele XVI-XVI1. Chiar enunțul programului princiar atribuit unei moșteniri bizantine pune cîteva probleme, pentru că apărarea ortodoxiei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Țara Românească, descendenții aristocrației postbizantine: Paleologii, Cantacuzinii... Obiectivele guvernărilor princiare, ajutorul oferit Muntelui Athos, respectul înțelegerii în interiorul țării și lupta anti-otomană exprimă această influență, nouă în secolul al XVI-lea, devenită apoi tradiție în secolele XVI-XVI1. Chiar enunțul programului princiar atribuit unei moșteniri bizantine pune cîteva probleme, pentru că apărarea ortodoxiei este adesea de conjunctură și se afirmă ca reacție împotriva pretențiilor hegemonice externe; pentru că cruciada nu este continuă; pentru că anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul lui Ilie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul lui Ilie Rareș, în 1551, și al lui Mihnea II, în 1591; pentru că domnia unei înțelegeri interne este foarte discutabilă și deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea insistenta suzeranitate maghiară și un instrument de respingere a influențelor Reformei. Dar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rolul unui domn aflat în slujba ortodoxiei, fiind susținut de Patriarhul Teoctist, și el un adevărat erou al ortodoxiei. Cînd acesta moare, în 1477, este înhumat la mănăstirea Putna, în biserica ce tocmai fusese construită pentru a servi de necropolă princiară. Ștefan cel Mare este și primul domnitor uns de mitropolitul Kievului. Dinastia Movilă, care continuă în Moldova, în ultimii ani ai secolului al XVI-lea, dinastia stinsă a lui Bogdan, inaugurează o nouă diplomație, rămînînd fidelă Poloniei. Această alianță deschide
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate a împăraților de la Viena și a Curților princiare de la Iași și de la București. Același secol al XVIII-lea a fost recitit în spiritul unei cauzalități revoluționare și patriotice. Pentru că granițele est-europene și Rusia scapă de Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condamă "fanariotismul", în timp ce preocuparea de integrare în mișcările progresiste transnaționale sublimează iluminismul din timpul fanarioților. Aprecierea acordată acestei epoci, cînd ea se dorește pozitivă, este, de asemenea, o manieră de a împăca România și Grecia, urmînd, spre exemplu, genealogiile familiilor princiare grecești din Țara Românească și din Moldova. Aceasta este o manieră de a revedea ceea ce a fost Imperiul otoman și mișcarea sa reformistă (principele Alexandru Ipsilanti, care vine la tronul Țării Românești în 1774, realizează un proiect de reformă pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului". Practic, fanarioții patronează la Iași și București academii princiare în care se învață filosofia, fizica, astronomia, matematicile, chimia, istoria, geografia, latina, germana și rusa. Aceste academii, fondate în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, sînt susținute financiar și intelectual de fanarioți. Profesorii numiți în mare parte ecleziaști sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia cu romantismul european se realizează sub semnul acțiunii și militantismului. Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni eroice care pun în același plan, din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țărani. ACȚIUNILE OMULUI POLITIC Cuza a dorit să transforme bazele sociale și economice ale națiunii. Carol de Hohenzollern, în perspectiva urmăririi unui reformism radical, pune bazele legale ale politicului. În prima parte a domniei, proiectul social pare inexistent, stabilizarea puterii princiare și legitimarea fundamentelor statului fiind obiectivele imediate și prioritare. Constituția din 1866, care instalează un executiv puternic și un sistem parlamentar, reglează funcționarea jocului politic. Regele își exercită puterea legislativă împreună cu reprezentanții națiunii. Persoana regelui este inviolabilă, răspunzători fiind miniștrii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încă limba țării". La sfîrșitul epocii fanariote, evreii din Principate se împărțeau în 3 categorii: autohtonii, care se stabiliseră aici de veacuri prezența evreiască este atestată încă din epoca romană; hrisovoliții, care s-au stabilit cu sprijinul unui document (hrisov) princiar; sudiții, supuși protecției străine (și alte categorii de populație aveau acest statut, de exemplu grecii, rușii, armenii). Instalarea de consulate străine în Principate consulatul francez s-a înființat în 1794 favorizează creșterea numărului de persoane sudite, sub protecție. Poziția comunității
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oamenilor de afaceri străini și ai guvernelor care îi susțin, ei fac figură de naționaliști îndîrjiți. Bogățiile naturale, agricole și energetice există: ele sînt repertoriale cu grijă într-o Notice sur la Roumanie, prezentată la Paris, în 1867, de către comisia princiară română cu ocazia Expoziției Universale. Capacitățile agricole sînt lăudate: "În astfel de condiții climaterice și cu un teren de calitate superioară, România poate fi socotită printre cele mai favorizate țări agricole ale Europei. Urmînd energic dezvoltarea economică a țării, stabilind
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se conturează: un nou centru civic trebuie să apară din ruinele vechiului București pentru a arăta lumii strălucirea unei epoci. Clădirile de pe malul stîng al Dîmboviței sînt curățate, rase; dispar mai mult de douăzeci de biserici, se lungește lista locuințelor princiare demolate. Apare noul centru, palatul lui Ceaușescu și Bulevardul Socialismului, mărginit de imobile neoclasice. Ceaușescu evocă un Acropolis, lumea vorbește de un "paranopolis". Stilul palatului prezidențial nu poate fi definit. Mediile occidentale vorbesc de un model stalinist sau mussolinian, iar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cauze etnologice chiar. Serbia ar dori, în adevăr, să adune sub sine pe toți cei de-o rasă, sub coroana familiei Obrenovici; însă lucrarea sa în această direcțiune se împiedecă de aspirațiunea Muntenegrului, care reclamă pentru sine același rol. Familia princiară Nieguș din Munții Negri nu are mai puțin dorința de-a fi centrul împrejurul căruia să se grupeze viitorul regat al Serbiei mari. O a treia direcțiune, opusă amânduror acestora, este aceea a unui regat al slavilor de sud, sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 282} Apoi foaia urmează: Înduplecarea aceasta a societății austriace Staatsbahn ne pare a avea o importanță mai mare pentru viitor care-și află esplicațiunea mai ales atunci când fie punem întrebarea: cine să ia asupră-și esploatarea drumulu de fier princiar român, dând, după un timp oarecare, s-ar dovedi că administrația română nu e-n stare de a o duce mai departe? Într-adevăr, frumoasă perspectivă ni se pune pe viitor, deși găsim că cestiunea e foarte naturală. Dorința d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 283} Apoi foaia urmează: Înduplecarea aceasta a societății austriace Staatsbahn ne pare a avea o importanță mai mare pentru viitor care-și află esplicațiunea mai ales atunci când fie punem întrebarea: cine să ia asupră-și esploatarea drumulu de fier princiar român, dând, după un timp oarecare, s-ar dovedi că administrația română nu e-n stare de a o duce mai departe? Într-adevăr, frumoasă perspectivă ni se pune pe viitor, deși găsim că cestiunea e foarte naturală. Dorința d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României), încăperi ciuruite în același decembrie telegenic, ci în față, în incintele dinspre Piață. Ale căror ferestre, într-o seară lugubră, îmi amintesc, erau spăimos luminate: se desfășura acolo vizita nu știu cărui buzat african, congener întru dictatură de-al Ceaușeștilor. Deschid princiara ușă și mă aflu, subit, în lumea "ochioasă" a insolitelor pînze. Trecînd pe lîngă santinela albastră, flăcăul-stană-de-piatră, cu fața lui părînd a nu înțelege nimic. Ce istorie mereu tulburată, în locul acesta în care tronează acum sălbatic-genialul pictor! La vernisajul meu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La Goulue, tiparul Moulin Rouge în variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind curte nordică și asumîndu-și dragostea pentru poporul adoptiv, dragoste împărtășită cu monarhul auster și eficace. Totul în onestitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vecinul/vecina ex Secu. Aceeași răceală de-a ucide fulgerător propășitul cîine care i se uită în ochi, cu cea de ieri, calificată, de a-și suprima semenul care-i ocolea privirea. Ținuta demnă a Regelui Mihai pășind, firesc, în princiarul Cotroceni. Cea impostor-duplicitară a vremelnicului chiriaș pripășit în același deturnat Cotroceni. Drama românească a unei prea mult prelungite alternative. În librării, o carte ca un pocnet de șampanie: Rațiunea gurmandă. Și cine putea s-o scrie mai dezinvolt-calificat decît un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să descoperim ceva din fosta mare taină, dădeam peste mitocanii și găinușele lor, "repartizați" aici de gospodăriile de partid să se lăfăie în paturile princiare și să-și lase dîrele pestilențiale. Și asta, în timp ce, departe de țară, Enescu se stingea în sărăcie, alungat, în fond, de pe pămîntul venerat, de tagma celor care... patronează acum festivalul ce-i poartă numele. Nu vi se pare că ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din acestea, hărăzitele, au ajuns în gînd, în cuvînt, în culoare, dăinuind. Așadar, și memorabilele, dar și anonimele, uitatele. De ieri, de azi. Despre care am citit, am auzit, dar la care am și fost de față. "Muzicantele" din mormîntul princiar teban au atîta grație în mișcare, încît rivalizează cu cea din pictura practicată în modernitate, trei milenii mai tîrziu. Deși imaginea trebuia, "canonic", să imite realitatea muzicienele să fie ca atare muziciene ce încîntau petrecerea faraonică "stilizarea" era cea care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alături de tînăra și frumoasa lui soție, se va bucura, pînă la sfîrșitul exemplarei sale vieți, de soarele sudului. Da, dar Iliescu nu e Havel. Reverența balerinilor. Cu tot corpul. Într-o fandare amplă, preluînd-o pe cea strict protocolară, din încăperile princiare ale Renașterii. Și nerenunțînd la ea nici azi, păstrîndu-se, distins, în vetustețea ei nobilă, care ne reamintește ceva pierdut pentru totdeauna de ființa noastră, cîndva (și) ceremonioasă. 25 februarie Ducă-se naibii, o secundă, tevatura zilelor (și nopților), ne-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de Măruca își afla aici, aproape de Peleșul regal (unde era primit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște, panota singur și pleca. Incredibil! Într-un an, autoportretul lui de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncena privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la fel de pitorești în conduită. Rămîn inubliabile clipele cînd, părăsindu-și, fără mare dramă, șevaletul, să te conducă în jos pe Sărărie, același fabulos Craiu nu realiza că ieșea în papuci de casă și în aceiași papuci te invita, princiar, la birtul din colț, să udăm cu o tărie întîlnirea. Cum nici virtuala invitație de-acum a unui Matei Bejenaru tocmai luîndu-și, în pragul Perifericului, rămas bun de la un congener străin nu m-ar surprinde. Rugîndu-l, în schimb, pe intrepidul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public internațional prin ordonarea succesiunii la tronul Spaniei: succesiunile monarhice și princiare vor fi reglementate nu potrivit dreptului de ereditate al suveranului, ci în conformitate cu interesele și voința popoarelor; suveranul nu mai este un proprietar al regatului, ci un uzufructier; este doctrina care a triumfat în Anglia în 1688. Trebuie să facem însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]