711 matches
-
Păun) până la 15 dec. 1713 (7222), când vodă face dreptate mănăstirii din Copou. - Mărite Spirit, te rog să ai răbdare și să mă asculți. Am în față un zapis de judecată între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Aron Vodă. Motivul? Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile sunt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile sunt danie mai veche de la Duca vodă bătrânul și că mănăstirea Aron Vodă stăpânește locul pe baza unui ispisoc de danie mai nou al lui Mihai Racoviță voievod, din domnia a doua. Anthim, egumenul mănăstirii Aron Vodă, susține că Duca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Aron Vodă, susține că Duca vodă bătrânul a dat Zlataustului un loc cuprins „între Vale lui Pătrașco până în drumul Zăgărancii mănăstirii Clatii, ce-au fostu făcută de Păun vameșul, fratele Ducăi vodă bătrânul închinată la Xiropotamo.” - Cum a ajuns ispisocul Prisăcilor la mănăstirea Zlataust, dragule? - Să-l ascultăm pe mitropolitul Nechifor, care spune că mănăstirea Păun, risipindu-se, călugării de la Xiropotamo au venit să-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului. „Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acel ispisoc au luat întăritură de la Dumitrașco vodă Cantacuzino și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească” locul dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă însă a dat întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească” locul dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă însă a dat întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia sa le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia sa le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia sa le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și nu vrea să-l
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și nu vrea să-l areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși, de iznoavă (din nou), epitropul lui Sventâi Ioan scornind pâră au cerut și locul Prisăcilor de la mănăstire Aron Vodă și locul mănăstirii Clatii (Păun) ce se află în stăpânirea Dancului, metohul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși, de iznoavă (din nou), epitropul lui Sventâi Ioan scornind pâră au cerut și locul Prisăcilor de la mănăstire Aron Vodă și locul mănăstirii Clatii (Păun) ce se află în stăpânirea Dancului, metohul lui Xiropotamo.” După o cercetare atentă, mitropolitul spune: „S-au dovedit că mănăstire lui Sventâi Ioan n-au avut nici o dreptate a cere nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locul mănăstirii Clatii (Păun) ce se află în stăpânirea Dancului, metohul lui Xiropotamo.” După o cercetare atentă, mitropolitul spune: „S-au dovedit că mănăstire lui Sventâi Ioan n-au avut nici o dreptate a cere nici locul mănăstirii Clatii, nici locul Prisăcilor, și precum și mai înainte vreme...și acmu am aflat bună întemeiată giudecată mării sale Mihai vodă (Racoviță) și pe acea giudecată întărim noi ca să fie mănăstire lui Aron Vodă locul Prisăcilor cu pace cum și mănăstire Dancul locul mănăstirii Clatii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dreptate a cere nici locul mănăstirii Clatii, nici locul Prisăcilor, și precum și mai înainte vreme...și acmu am aflat bună întemeiată giudecată mării sale Mihai vodă (Racoviță) și pe acea giudecată întărim noi ca să fie mănăstire lui Aron Vodă locul Prisăcilor cu pace cum și mănăstire Dancul locul mănăstirii Clatii și după cum am aflat cu cale și cu dreptate am hotărât.” Ei, ce spui, mărite Spirit, despre o asemenea zurbă? - Ce să spun? Bănuiesc doar că sfinția sa mitropolitul Nechifor a avut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
eu, Irina, fata Neagului a sulițașului, și cu soru-mea Drăgana, și ficiorii mei, cu nepoții Neagului sulițașul...scriem și mărturisim...cum noi...am datu sfintii mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare, în Codrul Iașilor...am dat o moșie, o prisacă cu pomeți, cu eleșteu cu tot.” - Cum se vede treaba, avea dreptate Nicolae Iorga când spunea: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn...” dar nu știm cine era ctitorul. Desigur, nu Iane Hadâmbul, care primește acest loc abia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
decembrie 1931. Pentru repararea bisericii ajutase și episcopia cu 500 lei. Transmiterea proprietăților la Pungești continuă. La 8 aprilie 1579, din Iași, Petru Vodă întărește Lucăi și soției sale, Drăgalina, cumpărătura făcută la Pungești de la Irina Gărcin, „un loc de prisacă și cu livezi în hotarul satului Pungești la apa Oprișei din apa fântânei la prihodiste...” suret sărbesc din arhiva Marcopol, Pungești, Vaslui, tradus la 12 iunie 1797 de Vasile Cartul di loc. Începea nașterea răzășiei și a răzeșilor, chiar dacă documentele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zeflemisea pe Mihai (care avea obiceiul să recite versuri) cu vorba "poetul", completând-o cu tot felul de ironii, căci era meșteșugit la acestea, așa încât Mihai se ferea să dea ochii cu tatăl său; ar fi preferat să stea la prisacă să-l înțepe albinele, decât în preajma vanitosului căminar. Eminescu a petrecut la Ipotești vacanțele copilăriei și anii întrerupți de la Gimnaziul din Cernăuți. A venit însă și mai târziu, cu diferite ocazii; mânat în lume, n-a putut niciodată scoate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga acarete pentru bucătărie și servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n pătrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca 22. În fapt, descrierea din proza cu titlul La curtea cuconului Vasile Creangă nu este altceva decât incinta gospodăriei ipoteștene, identificată ca atare în documente de arhivă. Organizarea ei arhetipală este remarcată de Eminescu însuși, în încheierea paragrafului citat: Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că, în perioada marilor migrații nu au putut să existe și să supraviețuiască sate mai mici de felul cătunelor, alcătuite doar din câteva familii. Așa cum s-a afirmat de numeroși specialiști, obștea sătească avea proprietăți comune funciare (terenuri agricole, păduri, prisăci, iazuri, locuri cu resurse de materii prime), folosite de către toți locuitorii satului, dar existau și proprietăți familiale private constând din loturi arabile, vite și unelte, ceea ce va determina cu timpul apariția și apoi accentuarea unor diferențieri social-economice care, spre sfârșitul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
un organ administrativ, în cele mai multe cazuri acesta fiind gerontocratic, prin îndeplinirea strictă a sfatului celor bătrâni și buni. După cum s-a precizat de către specialiștii problemei, obștea sătească autohtonă avea numeroase drepturi civile în ceea ce privește vânzările de loturi agricole, păduri, iazuri și prisăci, arenda sau răscumpărările etc. aplicând dreptul de preemțiune. Această practică judiciară a satelor autohtone provenea din dreptul consuetudinar, moștenit din jurisdicția romană și utilizat pretutindeni la nordul Dunării de Jos, în același fel ca și în imperiul bizantin. În cazul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Exemplu; Ion stie \-------> că-i sunt prieten. \-----> cum trebuie sa Învețe. \---> când am nevoie de ajutorul lui. 13) Transformarea unei imagini În versuri Învățate anterior sau În fragmente de texte din lecturile anterioare. Exemplu: O imagine (tablou) care sugerează o prisaca, un șoarece care Încearcă să intre Într-un stup, un roi de albine care Îl doboară. Se pune intrebarea: "Ce vă amintește o asemenea imagine ?" 14) Exerciții de folosire a dicționarului Formarea deprinderii de a folosi dicționarul este forma esențială
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Timiș. 31. Horn Elisaveta, născută la 3 februarie 1954 în localitatea Malureni, județul Argeș, România, fiica lui Ghiță Gheorghe și Iordachioiu Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 51373 Leverkusen, Hermann von Helmholtzstr. 62, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Prisaca Dornei nr. 2, bl. D3, sc. 2, ap. 51, sectorul 3. 32. Lange Daniel Traian, născut la 7 noiembrie 1967 în localitatea Urlați, județul Prahova, România, fiul lui Chioasca Constantin și Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 38302 Wolfenbuttel, Salzdahlumerstr
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
insulei, adâncă și desigur sub oglinda mării, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi înalte și mirositoare, în care coasa n-a intrat niciodată (...). În acea dumbravă este peștera, ce am prefăcut-o în casă, și prisaca mea, toată această insulă este o florărie sădită de mine...", scrie Mihai Eminescu, în timp ce Jules Verne ajungea în mijlocul Pământului, sub mări sau în lumile ascunse de lianele junglei. Vasile Lovinescu trece în revistă pe Carol cel Mare, Frederic Barbarosa, Frederic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
2), pot autoriza în hrănirea artificială utilizarea siropului de zahar sau a melasei obținute din agricultură ecologică, în locul mierii produse ecologic, în special în cazul în care condițiile climatice provoacă cristalizarea mierii. ... (4) Informațiile următoare vor fi introduse în registrul prisăcilor, în spațiul destinat hrănirii artificiale: tipul produsului, datele, cantitățile și stupii în care se utilizează. ... (5) Utilizarea altor produse în afara celor indicate la alin. (1)-(3) nu se autorizează în apicultură care respectă prevederile prezentelor norme metodologice. ... (6) Alimentația artificială
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
nr. 14, județul Arad. 163. Petrișor Ioan, născut la 25 iunie 1943 în localitatea Jucica, Ucraina, fiul lui Petrișor Ion și Zagreanu Suzana, cu domiciliul actual în Austria, 4460 Losenstein, Burgstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Prisaca Dornei nr. 8, bl. D6, ap. 198, sectorul 3. 164. Petrișor Aurora-Elena, născută la 19 octombrie 1938 în București, România, fiica lui Morusca Isidor și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4460 Losenstein, Burgstr. 31, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
bl. D6, ap. 198, sectorul 3. 164. Petrișor Aurora-Elena, născută la 19 octombrie 1938 în București, România, fiica lui Morusca Isidor și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4460 Losenstein, Burgstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Prisaca Dornei nr. 8, bl. D6, ap. 198, sectorul 3. 165. Bernad Eniko, născută la 25 septembrie 1967 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiica lui Emeric și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit/Glan, Poganzerstr. 8, cu
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
nr. 280, bl. 20, sc. B, et. 2, ap. 38, sectorul 2. 133. Hosseini Seyed Mehdi, cetățean iranian, născut la 30 ianuarie 1957 în localitatea Shemiran, Iran, fiul lui Seyed Mostafa și Jamileh, cu domiciliul actual în Bucure��ți, str. Prisaca Dornei nr. 6, bl. D 5, sc. 1, et. 6, ap. 134, sectorul 3. 134. Serafinceanu Nakisa, cetățean iranian, născută la 8 septembrie 1967 în localitatea Teheran, Iran, fiica lui Amanollah și Soraya, cu domiciliul actual în București, str. Logofăt
HOTĂRÂRE nr. 776 din 16 august 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136327_a_137656]