2,086 matches
-
Cronicar De bucurat sufletul De prisos a spune că revista MANUSCRIPTUM este o apariție de bun-gust, al cărei conținut îmbină densitatea de sens cu frumoasa așezare în pagină. E poate revista care se apropie cel mai mult de noțiunea de document literar. Cînd o deschizi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
străvede câte un nou, miniatural, Iancu Arsene. La finalul poemului, pârgul e complet, o nouă „seminție" a luat naștere, fără a se mai ști care cui îi e părinte. E una din cele mai rezistente imagini ale volumului. E de prisos să discutăm, istoricește, câtă tradiție, cât neomodernism și câtă actualitate intră în compoziția acestor Sutre definitivate acum douăzeci de ani. S-a folosit, în legătură cu autorul lor, sintagma expresivitate involuntară. Doar că Ion Gheorghe este prea frecvent expresiv pentru a-l
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
să-și petreacă cîțiva ani povestind cărțile pe care le studiaseră la Roma, Pisa, Buda sau Pesta. Acesta e și unul din motivele pentru care, în miezul filozofiei de aici, există o nostalgie mocnită după rădăcini teologice apusene. E de prisos atunci a spune că cei care au întemeiat învățămîntul filozofic de limbă română nu au aparținut generației lui Vasile Conta sau Maiorescu, ci celei a lui Eufrosin Poteca (la școala „Sfîntul Sava" din București, 1821-1828) și Eftimie Murgu (la Academia
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
decât să consemneze ascensiunea acestor închipuiți, care dovedesc cât de nuanțată poate fi inutilitatea. Mitică Rîmătorian, ori Găinescul (comicul numelor este subțire, chemându-l mai repede pe Budai-Deleanu, decât pe Caragiale) sunt, în public și în particular, desăvârșiți oameni de prisos. Amanți de-al doilea, colportori ai unor zvonuri deja vechi, încasatori pentru păcatele altora, strategi de-o seară, neauziți, nemeritați, într-un anonimat aproape înduioșător, reușesc să spargă ghinionul și să ajungă în fruntea bucatelor. Acolo, nepricepuți, secături, prisosesc încă
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
apoi pentru un adversar imaginar pe care-l botezase, n-am înțeles din ce motive, Ipsilanti și când se nimerea ca Ipsilanti să aibă un zar mai norocos trișa, schimba poziția pieselor pe tablă în avantajul său și câștiga. De prisos să spun că era o îndeletnicire pe cât de inocentă, pe atât de nevătămătoare, căci nu cu multă vreme înainte practica un joc cu mult mai imprudent: o punea pe biata femeie care-l dădăcea să se așeze capră iar el
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
de la critică la filosofia culturii, de la estetică la stilistica literară și comparatism. E de mirare, în fond, că nu i-a dedicat poetului o monografie. Ediția alcătuită de Vasile Lungu își propune să suplinească, la modul ideal, această lacună. De prisos să semnalez că, după cum anunță însuși titlul ei, nu avem de-a face cu o ediție critică. Nu este reprodus decât textul lui Vianu, fără variante și fără aparat critic (exceptând prefața, cam bombastică și, în orice caz, lipsită de
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
oase pot să ducă toată stiva de închipuiri care-l completează. Mai degrabă, cercetează norocul, care se lasă greu, de-a începe sau de-a isprăvi o poezie într-un chip inspirat. Când se întâmplă, potriveala aceasta face restul de prisos. Și-atunci, decizia de a o culege ca pe-o spumă, în chip de poem în sine, e cum nu se poate mai firească. Probabil că poetul lor și-ar fi dorit să aibă, aceste versuri răzlețite într-o carte
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
Nu munca îl face pe poet, ci inspirația. A asuda făcînd exerciții prozodice e pierdere de vreme, poetul fiind un receptacul căruia inspirația îi vine de sus și îl încarcă cu un timbru mistic, și din acest motiv e de prisos a te căzni cioplind versuri inerte. Iar semnul recunoașterii unei poezii e ușurința cu care cuvintele vin să se așeze în strofele ei, nimic nefiind mai nepoetic decît stanțele scrise cu program și cu ore de lucru, după un grafic
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
instinct cultural, de teme majore-dinamită, și (un detaliu care, în logica nietzscheană, împărtășită de noi, este important) un om de o frumusețe și o curățenie sufletească îmbelșugate, rare, tot mai rare în lumea de azi. ...„În societatea domniilor voastre sunt de prisos” constată pierdut oarecum, cu o stranie înflăcărare, prințul, recunoscând că vanitatea nu are nici un amestec în această declarație. Nu e vorba nici de un început de criză epileptică, se grăbește s-o liniștească pe Lizaveta Prokofievna sărmanul nostru cavaler pierdut
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
decenii mai târziu, când noviciatul nu mai putea constitui o scuză, are loc premiera unui montaj ca 100 de ani. Revistă istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, al cărei titlu, vorba lui Nicolae Manolescu, face orice descriere de prisos. Ca director de teatru, același Caragiale a optat, în stabilirea repertoriului, tot pentru spectacole mai degrabă agreabile decât importante. Nici în ce-l privește pe prozator, se pare, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Tablele de materii ale volumelor
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
a onorat cu prietenia lui. Profit de ocazie pentru a transmite condoleanțe familiei. Din punct de vedere al respectului și onoarei, le merită din plin tocmai pentru ce a însemnat pentru România. Sunt dureri omenești care intervin, cuvintele sunt de prisos pentru marele maestru. Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu, cu onorurile cuvenite unei vieți, aș putea spune emoționante", a declarat primarul Sorin Oprescu despre poetul care a făcut din un simbol cultural al anilor '80. Sicriul
Adrian Păunescu va fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu () [Corola-journal/Journalistic/49563_a_50888]
-
de la Bruxelles: în clădirea multifuncțională Flagey (fost sediu al radiodifuziunii belgiene), cu o prestigioasă sală de concert și mai multe săli de conferință și cinema, în fața unui public foarte larg, traducerea a fost pe rînd subiect de discurs, tratat cu prisos de spirit de trei scriitori - Alberto Manguel (din nou), care a vorbit despre trădarea „originară” personificată de frumoasa și perfida Malinche, „interpreta” lui Cortés în Mexic; de Michael Cunningham, celebrul autor al Orelor, care a descris cu înciudat umor creația
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
drept, Apostolescu nu stătea decât cu nevasta și se îmbrăca destul de neglijent. Dar una e una și alta e alta, gândise atunci Maia” (pp. 30 - 31). Nimic în minus, nimic în plus. Proza se construiește de la sine, fără razne și prisosuri. Printre altele, diferența o face, probabil, și tipul de reflex cultural al celor două autoare. Mioara Apolzan este, în primul rând, istoric literar. A debutat cu un studiu dedicat prozei românești contemporane, Casa ficțiunii (1979), căruia i-a urmat, patru
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
va putea hotărî ea însăși nici o cheltuială, va trebui să le dea lor toți banii și pe urmă ei vor stabili prioritățile după bunul lor plac, probabil ținând seama înainte de toate de nevoile lor. Scutecele astea le vor socoti de prisos, un lux, n-o să-i dea un sfanț, să-și pună pofta-n cui. Dar eu știu bine că nu-i așa, copiii stau acolo ceasuri întregi și se opăresc, iar ea nu poate să le schimbe scutecele la timp
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
xenofobe pseudolombarde, mai greoaie și mai grosolane decât autoritățile noastre pseudomadrilene disprețuitoare. „Dacă nu vrei îmi spui nu, dar eu îți cer un lucru”, fusese politicosul preambul, politețea constă în bună parte în formularea evidențelor, care niciodată nu sunt de prisos când vrei să obții ceva. „Copilul vrea un tort. Eu nu pot să i-l cumpăr. Tu poți să i-l cumperi? Dacă vrei. E aici, după colț.“ Și a arătat cu mâna spre colțul după care Luisa și-a
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
așa ajungem la ritualul de exprimare al lui Wittgenstein. „Dificultatea mea este doar una - enormă - ce ține de expresie.“ (p. 100) Wittgenstein nu construiește, ci semnalizează. Nu ține perorații, ci aruncă fulgurații. Nu pune trepte, ci trage trasoare. E de prisos să aștepți de la el un discurs care să urce treaptă cu treaptă, spre o coerență sudată. N-are stofă de narator dispus a lega fraze după rigori de înlănțuire sintactică, elocvența livrescă repugnîndu-i din instinct. Logicienii nu au fluență retorică
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
lui Lampedusa, intelectual adoptat de acesta în ultimii ani ai vieții), care a găsit scrisori testamentare rătăcite (ascunse într-o carte, parcă simbolic în Călătoriile căpitanului Cook). Scrisorile conțineau inclusiv descrierea legăturilor între personajele reale și cele imaginare: „E de prisos să-ți spun că principele de Salina este principele de Lampedusa, străbunicul meu: fiecare lucru e real: statura, matematica, falsa violență, scepticismul, soția, mama nemțoaică, refuzul de a fi senator. Părintele Pierrone este și el real, chiar și numele” etc.
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
De aceea, în comparație cu carnavalul de trufe pitorești pe care Pandrea le înșiră cu o poftă ce pare interminabilă, lumea reală pare nespus de săracă. După ce ai citit Călugărul alb, epopeea procesului intentat maicilor de la Vladimirești în anii ‘50, e de prisos să te duci să vezi chinovia propriu-zisă: vei pleca cu senzația unei căderi într-o realitate sălcie, care nu se poate ridica la treapta de vrajă pe care o inspiră cartea lui Pandrea. La fel cu cele trei volume dedicate
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
nu și-au cultivat pămînturile în regie proprie, cu excepția loturilor pînă la 10 ha; ... f) Bunurile agricole de orice fel ale cetățenilor români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Națiunilor Unite; ... g) Bunurile de mana moartă. ... h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietăți ale persoanelor fizice care depășesc suprafață de 50 ha, si anume: pămîntul arabil, livezile, fanetele, bălțile și iazurile artificiale, fie că servesc sau nu pentru pescuit, mlaștinile și terenurile inundabile. ... Articolul 4 Construcțiunile, conacele, armanele, drumurile
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106088_a_107417]
-
4. Ar fi fost și încă mai e bine să fi discutat însă împreună ceva mai mult. Notându-ți încă o dată număru-mi de telefon (13.78.05), caută-mă când revii în București. Poate să nu-ți fie absolut de prisos ceea ce vom discuta. În orice caz, ceea ce socot eu să-ți dau sunt materiale care țin de curiozitățile, anecdotica și abaterile de la obișnuit ale fenomenului artistico-literar de la noi și de aiurea; un fel de jurnal și de miscellanee, cu notații
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
fi găsite și diferite stiluri literare - nu doar povestiri și relatări istorice, ci și profeții, poeme, epistole... cu diferite niveluri de alegorie, limbaj figurativ, metafore - așa încât o viziune asupra literaturii pe care o avem dincolo de înțelepciune nu poate fi de prisos. Comparând diversele stiluri hermeneutice, cele două autoare mi s-au părut mai apropiate de exegeza catolică; dar în plus, aduc o sensibilitate și înțelegere modernă, comparații creative și o limbă literară nu numai bogată, ci și pe înțelesul tuturor, chiar
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
uitat - aceste adevăruri care delimitează locul nostru în această parte a Europei, loc ce nu poate fi pângărit de nimeni în nici o parte a întinderii lui consfințită de viață românească și de tratate. Pentru afirmarea Dreptății nimic nu e de prisos. „IAȘUL”, anul X, seria II-a, No. 709 [Articolul mi-a fost pus la dispoziție de B.C.U. Iași, prin bunăvoința d-lui Liviu Papuc.] Se deschide o anchetă penală împotriva lui G.Ivașcu. La sfârșitul lui iulie 1940 acesta
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
le pune între paranteze, le subliniază caracterul abstract, de corpuri străine. Umanitatea personajelor nu rezonează câtuși de puțin cu umanismul socialist, nu există idealuri, ci voie bună, nu există planuri de viitor, ci berea în jurul căreia se adună oamenii de prisos și vorbele lor. Există aici un elogiu al superficiilor, al banalității eliberatoare, al bucuriei de a trăi dincolo de orice plan cincinal. Sătucul meu este de fapt vechiul sat cehesc, pe care nici tradițiile, nici ideologia nu-l constrâng să fie
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
a fi fascinat, pentru Mircea Eliade, înseamnă, la polul pozitiv al inteligenței sale electrice, a resimți o foarte mare admirație, iar la cel negativ, a fi uluit de ceea ce consideră cu totul repulsiv și reprobabil. Poate că nu e de prisos să revin asupra calificării intelectualiste a cercetărilor lui Mircea Eliade. La sfârșitul paginii ce o consacră, la 24 septembrie 1963, studiului lui C. Brăiloiu despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
și al turmei, dar și un poet și un filosof, care a trecut și el prin toate treptele fascinației, de la contemplarea răsăritului și pînă la acea a asfințitului și a tăcutei orchestrații nocturne. Să enumerăm toate aceste trepte? Este de prisos. Oricine n-a trecut printr-o priveliște nepăsător, a fost și el fascinat de vraja jocului de lumini și de umbre, de variațiile nespuse ale sonurilor și de vibrația văzduhului. Poate că ciobanul profesionalizat nu se mai impresionează ușor, dar
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]