504 matches
-
din 4.III.1941 pentru declararea morții prezumate a celor dispăruți, si, în mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea morții prezumate a celor dispăruți cu ocazia războiului, în afara zonei interioare). Capitolul 4 Despre privegherea copiilor minori ai tatălui care a disparut Articolul 124-126 (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice). Titlul V
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
cu dânșii. Stăpânii și comitenții, de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat. Institutorii și artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii și ucenicii lor, în tot timpul ce se găsesc sub a lor priveghere. Tatăl și mama, institutorii și artizanii sunt apărați de responsabilitatea arătată mai sus, daca probează că n-au putut împiedica faptul prejudiciabil. (Cod civil 1471, 1487).*) -------- 1. În legătură cu art. 1000 alin. 1 a se vedea și: - Ordonanță Guvernului nr. 29
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se prinde grindeiul plugului de rotile porțâu deț, măsură de 100 ml de lichid poză fotografie pripor urcuș greu, pantă mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul oamenilor sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în ultima încăpere (fostă cameră a părinților) este amenajată ca o cameră de studiu a căminarului, unde se retrăgea cum spune Călinescu spre a frunzări prin cronici ori pentru a-și ține socotelile moșiei. Aici dormea, probabil, ultimul născut, sub privegherea mamei. Astăzi, un birou și o calamară, portretele părinților, o ladă de metal, o bibliotecă conținând o parte din cărțile familiei: un Codu judeciar pentru Tribunale din Moldova, al lui Scarlat Pastia (Iași, 1862), necesar tatălui în atâtea procese pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i proverbială și agitația colocvială ca adevărată stare de agregare. Până și ritmul fragmentat și nervos al textelor sale trădează o ne-stare, să-i zic astfel, funciară. Orice editor păstrează, pentru uz propriu, o listă a debuturile petrecute sub privegherea sa și confirmate ulterior. Fac publice numele ce ocupă locurile din față pe lista (mea!) primelor apariții în care am fost implicat: poezie Mihai Ursachi, proză, I.D. Sârbu, critică, Magda Ursache, publicistică, Ion Petru Culianu. Magda se află, cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1841), 1837 în Canada, 1814 în America de Sud. Provocări au mai fost, dar nu li s-a dat curs: în 2002, vicepreședintele Irakului, Yaha Yassin, îi propune lui George W. Bush să se dueleze cu ce arme va alege americanul, sub privegherea arbitrului Kofi Annan. Nici președintele Americii, nici Secretarul general ONU n-au găsit răgazul necesar pentru a da curs insolitei invitații. Și nici umorul ca să propună arme... nucleare... Recorduri: în Rusia, contele Fiodor Tolstoi a ucis, în duel, 11 ofițeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
regulamenteloru generale. ... b) Cu executarea messuriloru de assigurare publică. ... c) Cu poliția comunala a pietieloru publice, a stradeloru etc. ... d) Cu conservarea și administrarea proprietățiloru comunei și a drepturiloru iei. ... e) Cu articolile de îndestulare publică. ... f) Cu căutarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, si cu comptabilitatea comunala. ... g) Cu redacțiunea budgetului și darea socoteliloru de chieltueli. ... h) Cu propunerea catra Consiliu a crearei de nuoi venituri comunali. i) Cu învoirea targuriloru, facerea contracteloru și adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
j) Cu dressarea listeloru electorale. Articolul 90 Messurile luate de Primaru în cerculu atributiuniloru sale, se dau sub formă de dispositiuni. Articolul 91 În orasiele care trecu peste o populațiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a incredintia privegherea și menținerea ordinei publice unui anume functionaru de Poliție, care în București porta titlulu de Prefectu de poliție, iar în cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de poliție. Articolul 92 Primarulu este insercinatu cu actele civile și le poate
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
controlulu seu asupra tutuloru comptabililoru acestoru administrațiuni. Incheiarea compturiloru ei se va depune Curtei prin raportulu care va statua asupra loru definitivu în Adunarea generală. Ceia-l-alta secțiune va ave în sarcina să esaminarea și controlulu chieltueliloru, precumu și privegherea registreloru datoriei publice și a pensiuneloru. La casu de vre o dificultate, secțiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua definitivu în Adunarea generală. Articolul 30 Incheiarile Curtei în adunarea generală, precumu și hotărîrile ei, se pronunția cu
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
care nu atinge teritoriul său" - segmentul cuprins între Galați și Porțile de Fier - să fie formată "o comisie deosebită sub președinția sa și cu asistența a câte unui delegat român, bulgar și sârb", având sarcina "să execute și să aibă privegherea acestei părți a Dunării 38". Răspunzându-i la 9 decembrie (1879) delegatului României la CED, Vasile Boerescu preciza că propunerea Austro-Ungariei referitoare la constituirea unei comisii speciale pentru supravegherea navigației danubiene între Porțile de Fier și Galați nu intra în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ianuarie 1881: "Englitera singură a intervenit - în favoarea României și împotriva Austro-Ungariei (n.n.) - dar mai mult ca să-și apere interesele ei, care nu sunt decât o parte din ale noastre. Astfel, a izbutit să consacre libertatea Dunării și participarea Europei la privegherea acestei libertăți, dar ea nu a fost tot atât de strălucitoare în ce privește drepturile noastre ca Stat suveran riveran. Reprezentanții celorlalte puteri, urmând singurele instrucțiuni ce aveau de a nu se împotrivi la crearea unei Comisiuni Mixte din care Austria să facă parte
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
părinte FERDINAND I-lea. Oh dar, ele mă năpădesc prea multe deodată și tocma prin aceasta-mi precurmă cuvîntarea și îmi nădușă graiul. Cinstiți cetitori, iubiți români, iată o îngrijire nouă, un dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la toate plasele de oameni! strigă astăzi toate națiile, toate stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
chinuie să o introducă într-un borcan cu gem de prune ce pare a fi fabricat în casă, după miros și culoare. Cu un puternic accent moldovenesc, femeia îmi spune că degeaba vin toți oamenii aceștia aici, dacă „nu fac priveghere, nu stau treji toată noaptea, că așa se cade în noaptea dinaintea sărbătorii. Am venit doar eu cu nepoata la București, omu’ este cam bolnav, a rămas acasă, iar părinții fetei sunt plecați în Italia la muncă. Am grijă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să impună un minim de ordine pe un culoar de acces. Peste tot, luminile lumânărilor aprinse de către pelerini ; noaptea, sărbătoarea de la Iași are un alt chip, un alt înțeles. Deodată începe să bată toaca, să sune clopotele, începe slujba de priveghere. Intru în incinta catedralei. Încerc într-o primă etapă să filmez mulțimea adunată. Sute de oameni stau pe pardoseală, pe stranele din jur, orice colț, cât de mic sau de ascuns este ocupat de către cineva. Majoritatea celor prezenți fac parte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cerul se anunță de ploaie, să pui toți puii la adăpost !”. Iarăși Odihna pelerinilor trece în registrul pelerin : „Am fost la Sfântul, ba am trecut încă o dată, cum să nu, că nu era multă lume. Păi cum ce mai urmează ? Privegherea la noapte, masa pe iarbă și tot restul”. Cu carnetul în mână, o ascult vorbind pe femeie, mă simt ca un hoț de cuvinte și brusc îmi dau seama că programul pelerinului „rural”, tradițional, nici măcar nu știu prea bine cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să funcțio neze din plin, pelerinul este introdus în ritual, înfășurat de către acesta, actul de pietate individual este topit în marea masă comunitară. Iarba de sub arborii seculari din curte s-a transformat într-un uriaș loc de odihnă, rugăciune și priveghere. Temperatura potrivită, cerul senin, lipsa de vânt întregesc senzația de serbare câmpenească. Aici la Suceava, nu rândul în sine și așteptarea (derizorie, nu cred că a durat mai mult de o oră) construiesc pelerinul, ci comunitatea care se creează în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
copiilor” nu era instituționalizat. De ce există el atunci la București ? Gradul de „toleranță” (sau mai degrabă de abatere de la regula nescrisă a pelerinajelor) pare să fie mai ridicat aici. La ora 18.00, începe slujba de vecernie și cea de priveghere. Scena pe care se va desfășura ceremonia religioasă este una impresionantă, iar brațul unei macarale cu braț mobil, pe care scrie www.bivolul.ro (ulterior, doi tineri prieteni care lucrează în televiziune mi-au spus că este vorba de una
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumânările și candelele nu mai pot fi aprinse acum, sunt prea multe, dar se va ocupa cineva mai târziu”. Undeva, vizavi de mormântul propriu-zis, arde cu flacără tremurândă un covor întreg de candele roșii, galbene, portocalii. Cred că noaptea, în timpul privegherii ce are loc la mormântul acesta, efectul trebuie să fie covârșitor asupra ochiului și inimii pelerinului. Crucea încrustată în scoarța copacului și ofranda în bani de la rădăcină După terminarea rândului. În jurul mormântului, slujba. Imediat după ieșirea de la rândul format la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă întreb cum pot să se odihnească într-o poziție atât de incomodă. Sfinți de vii. Prispele de lemn din fața chiliilor călugărilor sunt și ele pline de oameni, înveliți cu pături, înghesuiți unul în celălalt, unii dorm, alții se roagă, priveghere, în așteptarea slujbei de dimineață. În imensa lor majoritate, sunt oameni de la țară, vârstnici, o categorie de pelerini pe cale de dispariție, nu doar biologică. Stau și mă uit la ei, îmi sunt atât de dragi, la un moment dat, mă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scos la iveală „hainele bune”, de nuntă sau înmormântare. Miros extraordinar - a oameni, bucurie, transpirație, tămâie și multe alte nuanțe pe care nu le pot numi - toată mulțimea adunată și aerul din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași în timpul nopții de priveghere din 13 spre 14 octombrie. În fine, Biserica ne spune că relicvele sfințite însele produc mir și uleiuri parfumate. În general, raclele sfinților miros bine - personal pot confirma această stranie senzație olfactivă. Atingând puțin corzile teologiei creștine, „mirosul de sfințenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abandonate în containere sau saci de plastic de-a lungul traseului de așteptare. Parcă niciodată nu mi s-a părut mai evidentă „evacuarea” mirosului din lumea contemporană ca atunci când am părăsit Catedrala Mitropolitană din Iași, după câteva ore lungi de priveghere printre pelerinii uzi de ploaie, majoritatea din mediul rural, așezați direct pe pardoseală. Lumea aceasta a mirosului este utilizată și de mass- media, atunci când vorbește de pelerinaje. Abundă stereotipurile asociate dintotdeauna „mirosului” din locurile publice populate de o mulțime mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, căci nici unul din cei aproximativ 500 de FDC-iști nu se atinsese de o pară măcar, era și acum încărcat „plăcut la privit și bun de gustat” (Geneza), dar ispita lui n-a trecut nici voința noastră. Noaptea făceam priveghere cu rugăciune, în schimburi, până dimineața. Eram în celulă cu Preotul Vasile Serghie, Valeriu Gafencu, Naidim Marin, Foti Petru, Pascu Constantin, Avram Sebastian. Alături erau Trifan Traian, Marian Traian, Anghel Papacioc, Nicu Mazăre, Iulian Bălan... Apoi: Schiau Ion, Vasile Jacotă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ajutor spre luminare. Ava, cum îi spuneam uneori între noi domnului Trifan Traian, era prin structură un iscoditor, un săpător cu mintea și un asiduu împlinitor a tot ceea ce duhul îi descoperea, de la înfrânări trupești până la controlul vorbirii, umilințe, osteneli, privegheri și lacrimi, în zbucium permanent pentru actul responsabilității ce-i impunea poziția în care Dumnezeu îl așezase în fața celor în suferință și a celor ce vor trebui să cunoască adevărul în lupta deschisă de acești reprezentanți ai neamului pentru cinstirea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
într-un poem pe care i l-am închinat: Ardere-de-tot lui Valeriu Gafencu ...Aici răsare-n mine o chilie în care s-a sfințit un pustnic blând... Zidea virtuți cerești în trup plăpând și-n ochi purta smerită bucurie... De priveghere lungă - albă floare -, se rezema cu fruntea de pervaz și luna-i săruta sfințit obraz când i-asculta cuvântul, ca o boare: „O, vino, rob rău, somnule, și-mi poartă cu tine visul, peste unda moartă..., un ceas de vreme
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
psalmi și nu-mi dădeam seama când venea milițianul seara, să-mi scoată cătușele pentru culcare. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghere; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca în lumina în care nu se ascunde nimic. Nu consideram că mă aflu în stare de pedeapsă și nici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]