565 matches
-
ras în cap" sau ,Ion Ghica este un muzeu ŤCarnavaletť al literaturii române".... Cine știe în România ce e muzeul ,Carnavalet", de pildă?! și așa mai departe. Deci, stilul acesta metaforic, care face mari efecte în România, eu nu-l prizam. Călinescu era un om subțire și perspicace. Simțea reticența mea. Nu făceam parte din această familie de spirite. Regret sincer această colaborare, care mi-a provocat mari supărări și m-a aruncat unde m-a aruncat. Nu vreau să vorbesc
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
sunt pline tarabele culturii române. Goma e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța, în lumea largă, chiar dacă nu atât cât s-ar cuveni. (...) Manolescu e precum echipa Rapid: cunoscut în Ghencea, adorat de puicuțele liricoide din învățământul clasic autohton, prizat de cititorul român cu opt clase. Nu-mi amintesc - zice Bădiliță - să-i fi auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte în care evoluează
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
discurs tern, din care izbucnește, din cînd în cînd, cîte un text mai răsărit. * Ceea ce se poate observa, în ansamblu, e ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
postulatul conform căruia singurii reprezentanți ai unei arte cu adevărat noi în România ar fi fost numai M. H. Maxy, Victor Brauner și Marcel Iancu. Și asta în timp ce ultimii doi părăsiseră de mult România - unul pentru că arta lui nu era prizată la București, celălalt din pricina antisemitismului din țară -, neavând, de altfel, nici un interes în a sluji comunismul în maniera lui M. H. Maxy. Dacă postulatul era admis, restul picturii interbelice nici nu mai intra în discuție. Oarecum la fel gândea și
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
de altfel, incongruentă, total lipsită de sens. Eu nu afirm și nu sugerez nicăieri că M. H. Maxy, Victor Brauner și Marcel Iancu ar fi fost singurii reprezentanți ai unei arte noi în România. Arta lui Victor Brauner era foarte prizată în cercurile avangardiste din țară, cărora de fapt li se adresa. Știu din gura chiar a lui Victor Brauner că motivele lui de a părăsi definitiv țara - hotărâre luată în 1938, căci până atunci venea frecvent în România, chiar dacă se
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
situația să recunoască: „Degenerarea a devenit posibilă fiindcă N.C. s-a complăcut în atmosfera dată, stimulînd proliferarea fenomenului dacă nu prin solicitare expresă, șatunciț prin nonintervenție, ba arătînd că se supune «supliciului» cu cea mai mare plăcere. În realitate, el priza freamătul și vuietul de masă - transformate în ceva paranoic și degradant - ca pe un drog, arătînd cît de mult poate trage în jos o ființă umană maladia puterii.” v Aspectul patologic al lucrurilor i se relevă, între alții, și ambasadorului
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
său, PDSR a luat decizia - iresponsabilă și criminală pentru viitorul țării - de a recondiționa drept candidat la președinție o epavă a trecutului ca Ion Iliescu. La urma urmei, un partid care acumulează într-un mod atît de agresiv capital electoral, prizînd naționalismul de duzină și grija pentru , ar trebui să fie conștient pe cine își alege drept emblemă. Numai Ceaușescu a mai pătat cu atîta cinism obrazul țării ca Ion Iliescu. În vremea primului, imaginile României cu orfelinate în mizerie, cu
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
sprijină pe o revelație divină. Accidentele acestea de exprimare fac sarea și piperul cărții. În rest, cum spuneam la început, lucrarea nu are fisuri de conținut. Este o aducere la zi a doctrinei creștine în așa fel încît să fie prizată chiar și de adepții corectitudinii politice.
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
întrucît „nu înțelegem încotro mergem, nici ce ne așteaptă” (Exercițiu de mîntuire. Ridicare la cer). Nu emite imprecații, nu blasfemiază, limitîndu- se la constatări uimite, dezamăgit la un mod lileal. Spiritualitatea i se exprimă indirect, printr-o spaimă de materia prizată în accepția ei coșmarescă. Într-una din nopți, cînd s-a simțit „o fabrică de coșmaruri”, se visează ca „o bucățică de gheață pusă pe o plită încinsă”, apoi ca și cum s-ar afla „într-o piuă mică”, în care cineva
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
Cel ce ești ca lumina/ chiar atunci cînd îmi întorci spatele de fapt/ tot fața Ta mi-o arăți!!!" (Și totuși acesta e omul...). Dar interesul major al poetului îl constituie viața societății în care se află implantat. Aceasta e prizată în fondul său, căruia imaginația îi acutizează liniile, dezvăluindu-i absurdul intrinsec. Faptul că poetul nu cultivă protestul vehement, revolta pe față, ci una discretă, umorescă, sporește neîndoios efectul rechizitoriului. Iată un portret al Chișinăului actual, în care mondenitatea nu
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sînt ale tinereții, tot așa cum e-al primitivilor fumul ofrandelor. Scrise în împrejmuire - fiindcă, mai ades, sufletul adăpostește adîncimi, iar nu întinderi - poeziile lui Botta au, de la un punct încolo, cadența repetiției. Și te poți întreba, cît de mult să prizezi tristețea, pînă cînd ea să-ți otrăvească pielea, mîna cu care scrii și hîrtia pe care o atingi, pînă cînd să ajungă, din accident, manieră? Nu am, la această întrebare, răspuns. După cum nu știu dacă înscenarea cu lună și cu
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
dăm seama că ele n-ar putea elimina niciodată percepția artei ca artă, adică bizuită pe factorii emoției, sensibilității, gustului? A pune în paranteză valoarea estetică înseamnă a deturna exegeza de la rostul său de căpetenie, iar esteticul nu poate fi prizat decît printr-un contact sensibil, direct, cu opera. Ori de cîte speculații nutrite din regiuni ale extra-artei s-ar servi comentariul acesteia, de oricîte ingeniozități și acrobații speculative ar da dovadă, în centrul său se cuvine să vegheze, precum steaua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
etapele lui din secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293) faptul că, spre deosebire de G. Călinescu, maestrul său, îl consideră pe Mihail Sadoveanu, nu pe Camil Petrescu capul de afiș al perioadei interbelice. Mihai Beniuc este mult prea bine prizat în debutul secvenței despre poezia contemporană (p. 690). Deturnând și denaturând sensul vizibil al evoluției literaturii contemporane spre postmodernism, Ion Rotaru identifică, bizar (după părerea mea), "semne de revenire la clasicismul tradițional" în poezie (p. 957-961), exemplificând neconvingător (pentru că argumentele
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
ta am învățat-o,/ Suntem cei mai buni, dă-ne nota ta,/ Nota ta maximă, astăzi și mâine,/ Profesór, profesór, dă-ne nota ta." (pag. 19) Poemul acesta spune cam totul despre carte. Ca și ea, el e imposibil de prizat direct, dintr-o suflare, în manieră impresionistă. (Impresia e unitară. Textul în schimb e frânt.) Locul în care l-am secționat e punctul de colaps al aparentei continuități: până în preajma lui, avem ritualul terestru al scrisului; dincolo de el, ceremonia militară
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
se potrivește un scenariu mai subtil precum Ken Park, filmul lui Larry Klark din 2002, de care și amintește. Unul are o problemă artistică, celălalt de credibilitate. La sfârșitul ambelor romane, un cititor pretențios ar putea exclama sarcastic: Și marmota priza praful din staniol!" Această atitudine este anticipată atât de Andrei, precaut la modul ofensiv ("a părut mai preocupat să descrie o stare pe care, dacă și alții ar pricepe-o, ne-ar taxa de distruși cu o ironie mai puțin
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
Deoarece Brumaru este un solitar nu atât ca ființă socială (deși este și așa, dar e irelevant în raport cu popularitatea sa remarcabilă), cât este ca autor. Este singur, suspendat între generații - căci, mai degrabă șaizecist ca etate, a început să fie prizat și înțeles de-abia odată cu optzecismul -, între școli literare - format la Iași, este înțeles și iubit mai degrabă la București - și formule poetice - căci, liric absolut, în fond, este perceput mai degrabă în latura sa tehnic-combinatorică, drept un „maestru al
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
inventatorii genului au pus prea multă otravă în ceea ce ar fi trebuit să fie medicament, dar e limpede că în prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea povestea Julietei și a lui Romeo ar fi fost o simplă variantă, atroce și prizată cu entuziasm, a poveștii tinerei domnițe ucise cu securea. Brutalității subiectelor îi corespunde, în întreaga literatură polițistă, o brutalitate a limbajului. Expresia literară nu înseamnă vulgaritate și nici un jargon accesibil doar inițiaților, ci frumusețea loviturii de floretă care desprinde, cu
Viciul și sperietoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5163_a_6488]
-
Bere hl/1 grad alcoolic 23.904 B. Produse din tutun 5. Țigarete 1.000 țigarete 119.520 + + 20%****) 6. Țigări și țigări de foi 1.000 bucăți 104.580 7. Tutun destinat fumatului kg 224.100 8. Tutun de prizat și tutun de mestecat kg 224.100 *) hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic alimentar cu concentrația de 100% alcool în volume, la temperatura de 20 gr. C, conținut într-o cantitate data de produs alcoolic. **) hl/1 grad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124526_a_125855]
-
ca fumul de țigară./ ochii îți ard și părul tău/ se desface în rotocoale/ ca fumul de țigară./ eu mă fac mic. mă rătăcesc/ ca o sălbăticiune./ atenție, fumatul e dăunător/ spun și eu așa./ în timp ce ne ținem în brațe/ prizăm trupurile noastre, ne drogăm./ spun și eu așa,/ drogurile sunt un pericol./ până la urmă totuna,/ părul tău crește, crește./ eu mă fac mic, cât punctul acesta.” (de la capăt). În fond, e calitatea reafirmată a scrisului lui Jurebie: eul său se
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
multe hibe ascunse sub covor, în care cîte un "corsar" suie pe sfoara mecanismului, dîndu-i rotițele peste cap. Moralizatoare, citate pururi, cu cîte o scuză ben trovato pentru un stil cam datat, toate acestea se cunosc. Ce nu s-a "prizat", decît, cel mult, la nivel de titlu într-un repede înșiruire, sînt Escursiuni-le în Germania Meridională (din 1858) și basmele. Ce va să zică Germania Meridională, o regiune cam în răspăr cu geografia, pentru orice îi aude astăzi numele? Nimic mai mult
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
aici... mă rog, acolo,... la pagina indicată... il parle un scélérat... aici... vorbește un scelerat, ceea ce Tartuffe și este, nu-i așa?... Regele clatină din cap făcând peruca bogată să azvârle un miros de lavandă royale amestecat cu mătreață, mai prizează într-o nară ceva ce-l face să tușească, - și zice, bine, bine, dar Biserica? ați anunțat-o, - cum să nu, dar, este posibil?... - Richelieu știe, e de-acord! - E sigur că s-a înțeles? - Sigurisim, majestate, de altfel Tartuffe
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
dintre care bardul de care ne ocupăm aici intuiește, cu suficientă pregnanță, două. Mai întîi e un drum al limbajului dens, eliptic, abrupt, care evită explicația și divagația din dorința de-a nu tulbura misterul ce poate fi mai bine prizat printr-o economicoasă folosire a cuvîntului. Imaginea unicității e favorizată de turnura parcimonioasă a discursului liric, sub pavăza ilustrelor exemple, de la maeștii haiku-ului pînă la hermetici. Precum relativ puțini poeți ai noștri de azi, Radu Cange se arată înclinat
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
ipocrizie, de mortăciunea care se strecoară în minte, în gînd, în cuvînt. Mulți au luat-o doar ca pe o rebelă, încă una pe listă. Cred că așa am făcut și eu ceva timp. Interesant este cum francezii pudibonzi au prizat o scriitură șocantă, la toate nivelele. M-am tot gîndit dacă nu au regăsit în Sarah Kane ceva din discursul lui Artaud. Am recitit teoriile lui despre teatrul cruzimii, Primul Manifest, Al doilea Manifest, am încercat să analizez și să
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
Palma l-a transformat din nou pe Pacino în mafiot, pe fundalul unui script de Oliver Stone. O pildă rarisimă: un remake din 1983 la fel de bun ca originalul din 1932.De data aceasta violența e organică 100%, iar personajele o prizează ca pe un drog. Efectele consumului ambelor sunt plictiseala și saturația, iar indiferența îi succedă luptei acerbe pentru bogăție. Prin repetiție omorul se banalizează, iar către final lui Tony Montana (Al Pacino) îi e totuna dacă moare sau nu, totul
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
au ajuns în cinematografe. Aici au avut un tratament preferențial - deși contrar avizului specialiștilor - adică o cotă de vizionare care se motivează exclusiv prin faptul că e violență ficțională și în plus animată. Umorul e gros - bancurile cu "pârțaguri" fiind prizate și în țări în care mintea telespectatorilor nu e dusă în "Vacanța mare" - dar filmul aruncă săgeți acide în mai toate direcțiile: valorile burgheze, puritanismul exagerat, orășelele americane, rasismul din spatele corectitudinii politice, Canada și S.U.A, cultura pop, Bill
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]