1,761 matches
-
autoritate, vocea laicului devenind mai credibilă În ochii unora, cel puțin În unele medii. În plus, laicatul nu se confundă cu societatea civilă, cu segmentul activ din punct de vedere politic, ideologic și civic. Nu oricine are competența spirituală sau probitatea morală de a-și da cu părerea În legătură cu ceea ce este sau trebuie să fie Biserica (oricât de „reprezentativi” s-ar crede, pe baza voturilor care Îi susțin). Nu mai vorbim despre competența teologică, ce nu poate fi transferată altora, inclusiv
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puneri de acord? Contează de bună seamă biografia și statutul profesional-cultural al celui care va fi așezat pe scaunul patriarhal. Dar rămânem pe gânduri atunci când un parcurs pozitiv și ascendent devine un prilej de interogare, un model de excelență și probitate spirituală este luat drept un handicap, iar Întâmplarea de a nu fi fost Încarcerat În temnițele comuniste e un motiv de regret de a te fi născut atunci când a fost să se Întâmple. În calitate de factor formativ, Biserica și spiritualitatea specifică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
condițiile prosperității iluzorii a boom-ului, cu atât mai mari le sunt disperarea și sentimentul de frustrare. Omul este înclinat să-și pună norocul pe seama propriei sale eficiențe și să-l ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale. Dar întoarcerile norocului le pune întotdeauna pe seama altora și mai ales pe seama absurdității instituțiilor sociale și politice. El nu învinuiește autoritățile pentru a fi provocat boom-ul, dar le detestă pentru colapsul inevitabil al acestuia", Ludwig von Mises, Acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tendință crescătoare; • prezintă un nivel Înalt de dezvoltare și diversificare (vezi expansiunea pieței cu produse derivate, extinderea diverselor tipuri de creditare prin carduri bancare etc.); • prezintă un nivel Înalt de tehnologizare; • presupun utilizarea unui personal calificat, de Înaltă competență și probitate morală etc. Alte clasificări iau În considerare următoarele caracteristici<footnote V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • forma de concretizare a prestației (servicii tangibile sau intangibile); • frecvența livrării serviciului (periodice sau continue); • gradul de rigiditate (flexibilitate) a ofertei
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
din redacție, Al. I. Friduș și, din afara redacției, Constantin Paiu și Val Condurache, critica dramatică este un segment reprezentativ al publicației. Aproape nu există spectacol din teatrele din Moldova (multe și din restul țării) care să nu fie comentat cu probitate. De asemenea, se evidențiază numeroasele dezbateri pe teme teatrale, de literatură, arte etc. În afară de preocupările culturale, C. acordă atenție științelor, istoriei, politicii. Traducerile sunt, înainte de 1990, sporadice și fără un program anume (Isaak Babel, Ray Bradbury, Jorge Luis Borges, Yasunari
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
față de creațiile moderne, care i se par prea complicate, sofisticate, „insipide”, iubitorul de confort tânjește după „o bună și caldă melodramă” sau „o farsă nebună”. În seria de comentarii Cercetare critică asupra teatrului românesc („România liberă”, 1877-1878), incriminând lipsa de probitate a criticii dramatice (dramaturgul însuși s-a dedat exercițiului critic), C. conturează un tablou cu mult mai multe umbre decât lumini al scenei românești, sufocată de un duium de localizări și prelucrări, invadată de găunoase montări de „mare spectacol”, străine
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
idol diform, dar învestit cu aureola mistică întreținută de partizani [...], duh plutitor între zidurile locașului de devoțiune”. Nu-l agrea pe Mihail Dragomirescu, căruia ( puțină vreme ) îi fusese asistent la Litere; îi repugnau rigidățile sistemului lui estetic, recunoscând însă profesorului „probitatea intelectuală”, „pasiunea literară, spiritul analitic și dialectician până în pânzele albe”, acestea puse, din păcate, „în slujba unui dogmatism fără concesiuni”. Pe Paul Zarifopol, deși de o „distincție neobișnuită”, îl repudiază franc: „N-a fost un cugetător, fiindcă n-a avut
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
despre prozatorii contemporani, publicate în „Vremea” și în „Revista Fundațiilor Regale”, criticul formulase în 1928 Considerații asupra romanului românesc - pe întreaga-i evoluție -, pronunțându-se, asemenea lui E. Lovinescu, pentru romanul de analiză. În epocă, E. Lovinescu remarca la C. „probitatea intelectuală, senzația irecuzabilă a unei conștiințe literare inflexibile, punct inițial al autorității critice”. Lui Șerban Cioculescu îi vorbea portretistul, criticul de „certă filiație lovinesciană”, întrunind „sagacitatea analitică cu năzuința spre sinteză”; dar lovinescianismul său nu excludea „familiarizarea cu spiritul thibaudetian
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
admisibilitate și înaintare în funcțiunile publice a dat loc, într-adevăr, la câteva regulamente, dar în fapt a rămas literă moartă. Favoarea și interesul electoral singure prezidează la alegerea amploiaților statului, cu toate că cine nu știe că capacitatea, experiența, integritatea și probitatea factorilor însărcinați d' a aplica legile și regulamentele sunt condițiuni esențiale a mersului regulat al unei bune administrații, a garanției drepturilor și apărării intereselor fiecăruia și prin urmare a bunului trai și liniștei publice? Dar sub regimul actual interesul personal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vă cere sufrajul? Ceea ce vă cere lumea nu e să-i luați ochii cu formări, deformări și reformări; muncă vă cere. Daca avem nevoie de ceva este mai înainte de toate o administrație cu știință de carte și insuflată de spiritul probității; același lucru se cere de la judecători, de la profesori, de la orice organe ale statului. În loc de-a restitui poporului prin muncă serioasă ceea ce vă dă ca buget al cheltuielelor, ne veniți zilnic, cu aerul tragic al Dramelor Parisului și al Mizeriilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul aceleași cari erau înainte de 1700; nu l-ar fi durut pe nimenea capul de toate acestea. De ce căutăm 98 {EminescuOpXIII 99} în legi, în forme și în reforme scrise ceea [ce] nu este, nu poate fi cuprins în ele: probitatea aplicării lor și cunoștințele tehnice de resort? Legile cele mai bune nu fac din subprefect un om cu știință de carte; cea mai bună constituție din lume nu poate face pe-un Simeon Mihălescu să știe altceva decât a se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
subprefect un om cu știință de carte; cea mai bună constituție din lume nu poate face pe-un Simeon Mihălescu să știe altceva decât a se iscăli și a se învoi cu Warszawsky; legi scrise nu pot înlocui munca, nu probitatea, nu cunoștințele și practica afacerilor publice. Acesta este însă blestemul demagogiei, de-a vedea relele acolo unde nu sunt și de-a nu le recunoaște acolo unde sunt în adevăr. Ele sunt în ignoranță, în cele patru clase primare erijate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însă blestemul demagogiei, de-a vedea relele acolo unde nu sunt și de-a nu le recunoaște acolo unde sunt în adevăr. Ele sunt în ignoranță, în cele patru clase primare erijate în om de stat; ele sunt în lipsa de probitate, în lipsa de creștere și de cultură; în contractarea de trebuințe străine, pe cari inepția de-a munci nu le poate satisface decât recurgând la mijloace maloneste și la șarlatanerie politică. Acestea sunt relele ce trebuiesc combătute, nu legea electorală ori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi oferit câștiguri mai mari decât a noastră? Vedem de ex. un ambasador rusesc, d. Onu, care nu e decât fiu de moșnean român din satul Oancea, în care pe toți [î]i cheamă Onu. A avut omul talent și probitate; s-au înălțat în mijlocul numeroasei aristocrații și biurocrații rusești și azi e un personaj însemnat. Dar a trebuit să aibă capacitate și merit. D-alde C. A. Rosetti și Sabiuță vor căuta din contra un mediu în care să poată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulități venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna. Chiar numai tendența, clar formulată, ca statul să fie guvernat de oameni de cea mai elementară probitate și să 'nceteze de-a fi mărul de ceartă între cavaleri de industrie și de facem-treburi, cuprinde un întreg program față cu aceia cari nu cred în nimic și pentru cari principiile politice n-au fost decât pretexte de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
coprinzător: "D-le redaptor, rău m-ați trecut între reapționari și antirevizioniști: sunt ultraliberal și ultrarevizionist ". Ai dreptate, d-le Ștefănică Bellio! Așa e: noi românii suntem imorali, desfrânați. D-ta ai să ne îndreptezi. Nu știm ce este munca, probitatea; o să ne înveți d-ta. Lascar Catargiu, generalul Manu, G. Vernescu, Al. Lahovari, Gr. Păucescu, Al. Știrbei etc. sunt niște nenorociți, corupți și corupători; o să-i faci dumneata oameni de treabă; ei reprezintă trecutul, d-ta ești viitorul; ei au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
indicațiuni vor ajunge a determina starea în care se află. Din banii ei de hârtie se afirmă că a șasea parte ar fi bani falși, pentru că funcționarii emit și cheltuiesc din nou biletele confiscate. Astfel, în vârtejul luptei de control, probitatea nu poate exista. Chiar Petru cel Mare, cu energia lui estraordinară, n-a putut să-i puie capăt corupțiunii administrative, cum n-a putut cuceritorul Bizanțului. Mohamed II, când se convinse de venalitatea unui cadiu, puse să-l execute și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romanilor în Bizanț de către greci și de mizeria morală și intelectuală care s-a încuibat acolo timp de-o mie de ani. Peste el vin turcii cari se contagiază de putrefacțiunea acestui imperiu și - cu toată zestrea lor umană de probitate și vitejie - putrezesc în câteva sute de ani ca de ciumă. Cum? Această mizerie seculară, această corupție seculară, această pungășie și acest spionaj secular să fi trecut fără a lăsa urme în organizația fizică și morală a unei ființi atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
misiune morală, ș( orice adevărată operă artistică o (ndeplinește" (Maiorescu, 1966, p. 422). Cum sublinia Lovinescu, "...se acorda, așadar, (nsăși artei o valoare critică, educatoare chiar, (n domeniul ei exclusiv de acțiune, ca ș( cum existența unor oameni de o probitate desăv(rșită ar (nlătura nevoia codului penal.." (Lovinescu, 1940, vol.II, p. 236). Cele trei puncte care configurau ideologia junimistă impusă de Titu Maiorescu, generau ceea ce Călinescu va numi "un program negativ". "Maiorescu stabili o ideologie pe care o putea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
el (n.n. - Platon) a continuat, alături de unii dintre elevii săi, să ia parte activă și în cele din urmă fatidică la conspirațiile și revoluțiile din care era țesută viața politică siracuzană”. Suntem, fără excepție, gata să admitem din rațiuni de probitate că Platon, așa cum îl cunoaștem noi azi, este produsul unui anumit „comentarism”. Și cum ar putea fi altfel de vreme ce nu există secol în care Ideile platoniciene să nu fi fost pândite de uitare? Va trebui în egală măsură să consemnăm
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poți face ca o carte, o viață, să susțină ceva ce ele infirmă! Să lăsăm la o parte opțiunile atee, protestante și evreiești, care țin de recuperarea cea mai grosolană și mai greu de susținut din punct de vedere deontologic. Probitatea ne obligă să citim cu atenție, să revelăm și să scoatem în evidență afirmațiile care nu se contrazic niciodată: religia lui Montaigne e una subtilă, personală. Utilă și la îndemână. Religia unui om liber, deloc mai stânjenit de Cer decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Boxer, luptător și polemist de rea-credință, aici ca și în altă parte, el caricaturizează poziții filosofice pe care le cunoaște pentru a evita să le critice în mod serios și nu le dă interlocutorilor șansa să-și apere realmente poziția. Probitatea intelectuală? O lasă în seama altora... Pentru că Platon îl știe pe Aristip din Cirene, ca să nu-l amintim decât pe acesta. Perfidia sa îl acuză, căci, așa cum s-a văzut, în Phaidon el menționează numele filosofului pentru a-i semnala
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
materialismului abderitan procedează la fel și cu hedoniștii cirenaici. Luptătorul își alege adversarii dintre sfrijiți - personajele conceptuale ale dialogului - pentru a evita să înfrunte, cu arme egale, un concurent de categoria sa - Aristip din Cirene: refuzarea luptei trădează lipsa de probitate. Cotonogirea unui țap ispășitor n-ar putea ține loc de luptă dreaptă: Platon excelează în reconstituiri regizate de el, pe scenă, cu zbiri și cu ucigași plătiți aflați în slujba sa. Un om de teatru - altul - va sintetiza mai târziu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Zeletin, 1991, p. 19)! Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice, culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Cercetările personale de mare probitate științifică, dar și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui V. Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența între suprapopulația agricolă relativă, densitatea rurală, nivelul de trai al gospodăriilor țărănești și structura
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reiese din exclamația cu care-și încheie prima mărturisire (desigur cea mai grea ca înfrângere a inhibiției). De atunci încoace asemenea îndrăzneli literare au devenit din ce în ce mai mult niște rentabile și prestigioase întreprinderi. Cazul lui Gide păstrează încă o aură de probitate, deși mărturisirile lui sunt în fond nu numai niște pledoarii, dar au chiar o alură provocatoare, care dă impresia că nu a trebuit deloc să se constrângă pentru a le face. Cu toate că în prefața la Corydon spune: „Nu țin decât
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]