1,114 matches
-
mediu social sau altul, nu sînt susceptibili de a penetră cu aceeași u(urin(( (n acelea(i medii. Propriet((ile particulare ale acestor locuri caracteristicile persoanelor observate (i modul de organizare social( ce domin( aici determin( aceste posibilit((i. Aceast( problem( nu poate fi abordat( (ntr-o manier( general( (i (n afară tuturor situa(iilor specifice (i istorice. Putem ilustra diferitele combină(îi posibile (ntre caracteristicile observatorului (i cele ale mediului prin încrucișarea apartenen(ei anchetatorului de un anume sex cu mediul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i, ajungînd și la domiciile lor. A descoperit c( ei erau, dealtfel, cet((eni foarte diferiți, din medii sociale variate, unii famili(ți, al(îi homosexuali declară(i. Aceast( anchet( ridic( trei probleme cheie ale observa(iei participative: a) o problem( etic(, n(scut( din observarea pe ascuns a unor barbă(i care se dedau unor acte sexuale infracționale din perspectiva legii; b) asigurarea unui echilibru (ntre o observa(ie foarte metodic(, planificat(, (i improviză(ie sau ini(iativ( proprie, (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ri. Ace(ți sociologi, promotori ai demersului numit "descoperirea unei teorii fondate" dau acestei etape a studiului lor numele de "e(antionare teoretic(", adic( o nou( procedur( de e(antionare necesar(. Această, deoarece cercet(torului i se pune o nou( problem( teoretic( pertinent(, care-l încît( s( observe subgrupe diferite ale grupului studiat deja. Examinînd datele culese (n cadrul serviciilor spitalice(ți (i selectînd bolnavii află(i (n stadiul final, ace(ți cercet(tori au pus accentul pe diversele grade de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
părinți, de tradiții, de comunitățile mai largi; ideea că împlinirea se află în tine însuți, probabil în relație cu cîteva persoane intime, limitează cercul interacțional și schimbă natura relațională a acestuia. D. Dissident (2005) își exprima în articolul său, "The Problem of «Individualism» versus «Collectivism»", credința în existența drepturilor intrinseci ale individului, susținînd ideea că valorile și drepturile celor mulți, ale grupului, sînt absurde și nu subzistă în absența valorii și drepturilor individuale: 0 + 0 + 0 + 0 + 0 = 0. Totuși, aceasta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Editura Didactica și Pedagogica, București, 1981. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii sanscrite, Editura Științifică, București, 1959 Simenschy, Theofil, Limba hitita și rolul ei în gramatică comparată, Imprimeria Națională, București, 1944. Skomal, S.N.; Polomé, E.C. (editori), Proto-Indo-European. The Archaeology of a Linguistic Problem. Studies în Honor of Marija Gimbutas, Institute for the Study of Man, Washington D.C., 1987. Szemerényi, Oswald J.L., Introduction to Indo-European Linguistics, Translated from Einführung în die vergleichende Sprachwissenschaft, 4th edition, 1991, with additional notes and references, Oxford University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1, pp. 457-470; „Biblical Exegesis in Gnostic Literature”, În vol. Michael Stone (ed.), Armenian and Biblical Studies, Jerusalem, 1976, pp. 70-80; „Gnostic Interpretation of the Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), pp. 311-319; „The Problem of Jewish Gnostic Literature”, În vol. Hedrick and Hodgson (ed.), Nag Hammadi, pp. 15-36. Pearson a Încercat să rezolve spinoasa problemă a relației dintre gnosticism și creștinism postulînd existența unui gnosticism iudaic timpuriu, ale cărui elemente Încep să fie puse
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Hammadi, pp. 15-36. Pearson a Încercat să rezolve spinoasa problemă a relației dintre gnosticism și creștinism postulînd existența unui gnosticism iudaic timpuriu, ale cărui elemente Încep să fie puse În umbră În secolul al II-lea, sub presiunea creștinismului („The Problem of Jewish Gnostic Literature”, p. 16). 23. Jarl E. Fossum, The Name of God and the Angel of the Lord: Samaritan and Jewish Concepts of Intermediation and the Origin of Gnosticism (WUNT 36), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1985; vezi și articolele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ruprecht, Göttingen, 1962, pp. 72 sq. 80. Idem., p. 32. 81. George MacRae, „The Jewish Background of the Gnostic Sophia Myth”, Novum Testamentum 12 (1970), pp. 86-101. 82. Idem, p. 99; vezi și Kurt Rudolph, „Sophia und Gnosis: Bemerkungen zum Problem «Gnosis und Frühjudentum»”, În K.W. Tröger (ed.), Altes Testament - Frühjudentum - Gnosis, Berlin, 1980, pp. 221-237 și În special, pp. 227-228. 83. Elaine H. Pagels, The Gnostic Gospel, Random House, New York, 1979, pp. 42-61. 84. Elaine H. Pagels, „Pursuing the
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Brill Leiden, 1973, vol.l, 457-70. —, „Biblical Exegesis in Gnostic Literature”, in Michael Stone, ed., Armenian and Biblical Studies, Jerusalem, 1976, 70-80. —, „Gnostic Interpretation of the Old Testament in the Testimony of Truth”, Harvard Theological Review 73 (1980), 311-19. —, „The Problem of «Jewish Gnostic» Literature”, in Charles W. Hedrick and Robert Hodgson, Jr., eds., Nag Hammadi, Gnosticism, and Early Christianity, Hendrickson, Peabody, MA, 1986, 15-36. Luciano Pellicani, I rivoluzionari di professione: Teoria e prassi dello gnosticismo moderno, Vallecchi, Firenze, 1975. Pheme
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Francisco, 1988. Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena. Das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960; Die Mandäer II: Der Kult (1961), și Theogonie, Kosmogonie und Anthropogonie in den mandäischen Schriften: Eine literarische und traditions-geschichtliche Untersuchung (1965). —, „Sophia und Gnosis: Bemerkungen zum Problem «Gnosis und Frühjudentum»”, in K. W. Tröger, ed., Altes Testament-Frühjundentum-Gnosis, Berlin, 1980, 221-37. Steven Runciman, The Medieval Manichees: A Study of the Christian Dualist Heresy, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1947. W.G. Rusch, The Trinitarian Controversy, Fortress Press, Philadelphia, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
M., 1969 Rationalité et irrationalité en économie, Maspéro, Paris. GODELIER M., 1984 L'idéel et le matériel, Livre de poche, Paris. GODELIER M., 1996 L' énigme du don, Fayard, Paris. GRANOVETTER M., 1985 "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91:3, 481-510. GUELTON T., 2000 Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, disertație de masterat în etnologie, Universitatea Lille 3. HARDT M. și NEGRI A., 2000 Empire, Exils, Paris. HERNANDEZ V.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ultimul capitol din această lucrare, precum și: Opression et libération..., op. cit.; Les fleurs du Congo. Une utopie du Lumumbisme, Maspéro, Paris, 1972; Anthropologie politique d'une décolonisation, L'Harmattan, Paris, 2000. 27 M. Granovetter, "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91, 3, pp. 481-510. A se vedea excelenta sinteză a sociologiei economice americane de după 1985 prezentată de B. Convert, "Le renouveau de la sociologie économique", Journal des anthropologues, 84, 2001. 28 Mouhoub El Mouhoud (comunicare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Epuran, M., (1973), Jocuri de mișcare. I.E.F.S., București 50. Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice și sportului, Editura Sport Turism, București 51. Epuran, M., (1992), Fiziologie, Vol.I, Edit. IEFS, București 52. “Evaluarea capacității motrice”, (2005), Centrul de cercetare pentru problem de sport, București 53. Famose, J.P., (1985), “Habilite motrice: Analyse et enseignement”, Revue STAPS, vol. 6, nr.12 54. Gagea, A., (2000 a), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Ecologică, București 55. Gagea, A., (2000 b), Statistică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
titlul La Teorie de I'histoire, Paris, 1908; Bernadette Coce, Teorie e stria della storiografia, Bari, 1916 și La Storia come pensiero e come azione, Bari, 1938. 8. Pentru o tratare mai amplă a acestor probleme vezi Maurice Man-delbaum, The Problem of Historical Knowledge, New York, 1938 ; Raymond Aron, La Philosophic critique de I'histoire, Paris, 1938. 9. Louis Cazamian, L'Bvolution psychologique de la litterature en An-gleterre, Paris, 1920, si jumătatea a doua a cărții lui S. Legouis si L. Cazamian, Histoire
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dată în 1920). Putem totuși susține că metafora, în sens larg, este elementul de bază al poeziei. Vezi, de exemplu, William K. Wimsatt și Cleanth Brooks, Literary Criticism. A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem Problem der Form in der Dichtkunst, în Vierteljahrschrift fur wissenschaftliche Philosophic, XXI (1897
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem Problem der Form in der Dichtkunst, în Vierteljahrschrift fur wissenschaftliche Philosophic, XXI (1897), pp. 283-306, XXII (1898), pp. 96-114 (o aplicare a noțiunii de pură vizibilitate la literatură); Benedetto Croce, La teoria dell'arte come pura visibilită, în Nuovi saggi di
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Plowman: Critical Methods, în Modern Language Review, XI (1916), pp. 257-275, și The Text, of Piers Plowman, ibid., XXVI (1926), pp. 1-51. 13. Pentru detalii, vezi Kantorowicz, citat în bibliografia capitolului de față, secția I. 14. Vezi Sculley Bradley, The Problem of a Variorum Edition of Whitman's Leaves of Grass, în English Institute Annual, 1941, New York, 1942 pp. 129-158; A. Pope, The Dunciad (ed. James Sutherland), Londra 1943. 15. Sigurd B. Hustvedt, Ballad Books and Ballad Men, Cambridge, Massachusetts, 1930
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Merton, The Sociology of Knowledge, în culegerea Twentieth-Century Sociology (îngrijită de Georges Gurvitch si Wilbert E. Moore), New York, 1945, pp. 366-405; Gerard L. De Gre, Society and Ideology: an Inquiry into the Sociology of Knowledge, New York, 1943; Ernst Gruenwald, Das Problem der Soziologie des Wissens, Viena, 1934; Thelma Z. La vine, JVa-turalism and the Sociological Analysis of Knowledge, în culegerea Naturalism and the Human Spirit (îngrijită de Yervant H. Kri-korian), New York, 1944, pp. 183-209; Alexander C. Kern, The Sociology of Knowledge
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
pp. 221-226; John Dewey, op. cit., pp. 175 și urm., 218 și urm. Argumente împotriva folosirii noțiunii de ritm pentru artele plastice se găsesc în Ernst Neumann, Untersuchvngen zur psychologic und Aesthetik des Rhythmus, Leipzig, 1894; si în Fritz Medicus, Das Problem einer vergleichenden Geschichte der Kiinste, în culegerea Philosophic der Literaturwis-senschaft (îngrijitor E. Ermatinger), Berlin, 1930, p. 195 si urm. 16. George David Birkhoff, Aesthetic Measure, Cambridge, Massachusetts 1933. 17. De pildă, în prefața lui John Hughes la ediția lucrării Faerie
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
vezi W. P. Ker, Form and Style in Poetry, Londra, 1928, mai ales pp. 95-104 și pp. 137-145; C. La Driere, Farm, în Dictionary of World Literature, p. 250 și urm.; R. Ingarden, Das literarische Kunstwerk, Halle, 1931; Das Form-lnhalt Problem im literarische Kunstwerk, în Helicon, I (1938), pp. 51-67. 8. Strălucitul eseu al lui Emil Lucka, Das Grundproblem der Dicht-kunst, în Zeitschrift fur Aesthetik, XXII (1928), pp. 129-146, studiază wie sich Welt in Sprache verwandelt... într-un poem sau un
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Lectures on Aesthetic, Londra, 1915. 15. Vezi Lascelles Abercrombie, Theory of Poetry, 1924, si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra, 1931, p. 225 și urm., capitolul intitulat Subject-matter, Greatness, and the Problem oj Standards. 17. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940,: p. 374 si urm., 461 si urm. 18. Vezi mai ales E. E. Stoll, Milton a Romantic, în culegerea From Shakespeare to Joyce, New York, 1944
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de tipuri de dovezi folosite în studiile de acest fel); David Lee Clark, What was Shelley's Indebtedness to Keats ? în PMLA, LVI (1941), pp. 479-497 (o interesantă infirmare a asemănărilor stabilite de J. L. Lowes) ; Ihab H. Hassan, The Problem of Influence in Literary History, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, XIV (1955), pp. 66-76; Haskell M. Block, The Concept of Influence in Comparative Literature, în Yearbook of Comparative and General Literature, VII (1958), pp. 30- 36 ; Claudio Guillen
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the International Comparative Literature Association, apărut sub îngrijirea lui W. P. Friederich, Chapel Hill, N. C., 1959, vol. I, pp. 175-192. 18. Vezi H. O. White, Plagiarism and Imitation during the English Renaissance, Cambridge, Massachusetts, 1935; Elizabeth M. Mann, The Problem of Originality in English Literary Criticism, 1750-1800, în Philological Quarterly, XVIII (1939), pp. 97-118 Harold S. Wilson, Imitation, în Dictionary of World Literature (ed. J. T. Shipley), New York, 1943, pp. 315-317. 19. Sidney Lee, Elizabethan Sonnets, vol. 1-2, Londra, 1904
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
făcut acest lucru a fost, pare-se, Thomas Shaw în Outlines of English Literature, Londra, 1849. 31. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Hl-a, pct. 4. 32. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 33. Wilhelm Pinder, Das Problem der Generation, Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W. Schumann, The Problem of Cultural Age-Groups in German Thought : a Critical Review, în PMLA, LI (1936), pp. 1180-1207, si The Problem of Age-Groups : A Statistical Approach, în PMLA, LII (1937), pp. 596-608 ; H. Peyre, Leș generations litteraires, Paris, 1948. 34. Cf. bibliografia capitelului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]