962 matches
-
și cauze care antrenează nulitatea relativă; - să aplice noțiunile teoretice la cazurile practice. Obiective afective-caracteriale: - să participe activ la desfășurarea seminarului; - să dezvolte interesul față de evoluția dreptului internațional convențional. Strategii didactice: Metode de învățământ: explicația, expunerea dialogată, conversația, enumerarea, comparația, problematizarea, dezbaterea, exercițiul. Mijloace de învățământ: Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, 1969; extrase din jurisprudența Curții Internaționale de Justiție; caiet de seminar. Desfășurarea activității: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Dreptul muncii Data: Locul de desfășurare: sala de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activă a studenților la desfășurarea seminarului. II. Obiective educative: 1. Dezvoltarea capacității de argumentare a unui punct de vedere. 2. Dezvoltarea spiritului de dreptate și de echitate. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: conversația. Metode și procedee: comparația; enumerația; observația; explicația; problematizarea. Mijloace de învățământ: Codul Muncii; Codul Penal; Ordonanța nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Desfășurarea activității: Proiect
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
detalierea principiilor dreptului comunitar; - dezvoltarea și explicarea informațiilor predate la curs; - explicarea hotărârilor și deciziilor CJCE care au confirmat și dezvoltat conținutul acestor principii; - soluționarea unor probleme care pot apărea în practică. Metode didactice a) metode generale: - dezbaterea, prelegerea, conversația, problematizarea, explicația, soluționarea de spețe și cazuri practice; - analiza unor texte de jurisprudență ale CJCE, dar și ale altor state membre prin care se consolidează și se particularizează aplicabilitatea acestor principii în dreptul intern. b) metode specifice: - studiu de caz practic: împărțirea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției. - educative (caracteriale): - să-și amplifice spiritul de analiză și atenție; - dezvoltarea curiozității. Strategii didactice: conversația (expunerea dialogată); problematizarea; explicația; dezbaterea; exercițiul. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VII-a Tema: Cetățenia Subiectul: Ce este cetățenia? Data: 18.01.2006 Durata: 50 de minute Obiective: - cognitive: - să cunoască definiția, precum și elementele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în acea zonă, posibilitățile de școlarizare a copiilor, accesul la îngrijire și exersarea activității economice, sunt prevăzute sectoarele în care vor fi amenajate spațiile permanente de întâmpinare” (extras din legea franceză asupra primirii și a habitatului nomazilor, 5 iulie 2000). Problematizări: 1. Gruparea informațiilor conținute în aceste documente, după natura lor, dată, teme. 2. Analiza hărții: în ce parte a Europei se găsesc majoritatea comunităților rrome? 3. Folosind documentul 1, explicați ce sentimente au inspirat rromii de-a lungul timpului? De
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
modul în care acesta utilizează binomul identitate-alteritate; obiectivul este considerat atins dacă elevii vor reține corect ideile prezentate în text; - la sfârșitul activității, toți elevii vor putea indica verbal comportamentele care implică respectul pentru alteritate. Metode utilizate: analiza de text, problematizarea, abordarea euristică, expunerea. Sursa pentru un model de proiect de lecție: I. Albulescu, M. Albulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iași, 2000. Desfășurarea activității: Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" ***, 1994, „Erasmus/ECTS: European Credit Transfer System”, CECA; CEE; CEEA
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în timp la promovarea unor mecanisme eficiente de soluționare a lor. ● O direcție de acțiune extrem de importantă se referă la introducerea problematicii de gen pe agendele principalilor actori politici și comunitari: guvern, partide politice, mass-media, organizații nonguvernamentale, conștiința publică. Nivelul problematizării aspectelor de gen reprezintă o variabilă esențială. Prin problematizare înțelegem definirea diverselor aspecte de gen în multiplele domenii ale vieții sociale. Introducerea aspectelor de gen pe agenda publică reprezintă în fapt o variabilă strategică. Sunt multe situații în care incapacitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a lor. ● O direcție de acțiune extrem de importantă se referă la introducerea problematicii de gen pe agendele principalilor actori politici și comunitari: guvern, partide politice, mass-media, organizații nonguvernamentale, conștiința publică. Nivelul problematizării aspectelor de gen reprezintă o variabilă esențială. Prin problematizare înțelegem definirea diverselor aspecte de gen în multiplele domenii ale vieții sociale. Introducerea aspectelor de gen pe agenda publică reprezintă în fapt o variabilă strategică. Sunt multe situații în care incapacitatea sistemului public de a reforma mecanisme și practici instituționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domestice necesită anumite delimitări conceptuale care să permită clarificarea termenilor folosiți și explicarea fenomenului prin elementele sale constituente. Conceptele familie, violență, violență domestică nu au un sens propriu, semnificația lor fiind dată de demersul explicativ obținut sau intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în secolul XIX), violența domestică a fost în mod gradual conceptualizată, folosind termenii: bătaia soției; violență domestică; violență în relația de cuplu; conflict conjugal; violență maritală; violență în familie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trebuie să le descoperi. Chiar nedescoperite, ele rămân acolo, în pliurile Textului. Romanul lui Ioan Lăcustă aduce, pentru mine, ceva cu totul nou: problema tipului moral. Poate că vi se pare un subiect demodat, însă tocmai faptul că ne uimește problematizarea aceasta demonstrează cât de mult ne-am îndepărtat de subiect: naratorul Luminării nu judecă, dar are puterea de a spune „Am știut, de la bun început, că cineva cunoscut de mine nu are talent, dacă nu are caracter. Nu mă interesau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
conceptelor», și deci în solul acelorași cunoștințe științifice, ce își propun să contribuie apoi la eliberarea epistemologică și la construirea unui «drum neted» al vieții, adică trasat în conformitate cu «locurile comune». Să încercăm să indicăm și mai bine această activitate de problematizare pe care o întreprinde filosoful; această capacitate incomodă pe care o are de a arăta prezența fisurilor în structura cunoștințelor noastre conceptuale comune. Nu intenționăm nicidecum să ridicăm în acest studiu problema interpretării a ceea ce Waismann ar fi voit să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se întreba cu privire la viață și la realitate, în ciuda tuturor răspunsurilor pe care știința le poate da și a opiniilor curente, deja consolidate. Capacitatea constantă de a se sustrage sistematizărilor, trăirea vieții punând în chestiune ceea ce, în general, nu este pus, problematizarea a ceea ce în mod obișnuit nu este considerat a fi o problemă, toate acestea sunt atitudini de fond, înrădăcinate în cea mai autentică condiție umană. La începutul gândirii occidentale, în lumea greacă clasică, aceasta dădea naștere mirării ca uimire, astăzi
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și radicalizând acest prim răspuns am ajuns la cel de-al doilea: sub fiecare întrebare de ordin științific și tehnic se află, subînțeleasă, o întrebare existențială cu privire la limitele cunoașterii, la folosirea libertății și la posibilitățile salvării. Această întrebare comportă o problematizare a noastră înșine, adică o repunere continuă a problemelor noastre fundamentale. Filosofia este situată în acest cadru, căruia îi este expresia și prin asta își justifică propria rațiune de a fi. Justificările filosofiei, pe care am încercat să le exemplificăm
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
răspunsul eterogen la întrebare. Și acesta este al treilea tip de răspuns. În capitolul precedent am dedicat un paragraf acestui tip de răspuns și am clarificat importanța sa din perspectiva naturii filosofiei, o natură căreia îi este constitutivă propria ei problematizare. Acum însă, am vrea să clarificăm conținutul acestui răspuns și natura mesajului său. Un răspuns care să poată cuprinde toate instanțele subînțelese interogației și provocat de mirarea originară, trebuie să ofere sens total, definitiv și atotcuprinzător vieții și realității. Tocmai
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
decât ca propoziții ideologice (metafizica idealist-transcendentală). Metodologiile contemporane Trecând de la considerațiile elaborate în primul capitol la chestiunile expuse în acest prim paragraf cu privire la formele clasice ale gândirii filosofice, am putut observa o schimbare a tonului și a cadrului speculativ. De la problematizarea, și uneori dramatizarea, unei cercetări filosofice ce-și apăra propria identitate prin insistența asupra rolului ei de a arunca umbre de îndoială și de a purifica însăși cunoașterea științifică prin inserarea ei în problematica omului care își pune întrebări, s-
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
interioară a filosofului să ia distanță, să privească de departe, să deschidă orizontul. Atitudinea contemplativă din antichitate este prezentă și astăzi sub forma capacității de suspendare a capcanelor evenimentelor și prejudecăților și a gândirii realității cu acea detașare ce permite problematizarea oricărei definiții sigure. Așadar, direcția intențională a filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este prezentă și astăzi sub forma capacității de suspendare a capcanelor evenimentelor și prejudecăților și a gândirii realității cu acea detașare ce permite problematizarea oricărei definiții sigure. Așadar, direcția intențională a filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale culturii scientiste și iluministe și lupta, fără mituri, pentru a da
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fenomenelor, încât aproape că le dizolvă însăși consistența lor concretă. Totuși, nu ajunge să le ducă spre o înțelegere formalistă, datorită eterogeneității a ceea ce există în raport cu ceea ce este formal. Aceasta face ca cercetarea să se mențină într-o stare de problematizare ce nu mai este logică ci existențială, și care implică, deci, sfera practică a experienței istorice și, în general, domeniul tipic discursului semantic. Prin urmare, discursul nostru se întrepătrunde aici cu cel elaborat la început, cu privire la capacitatea pe care o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
element asupra căruia ne-am putea opri atenția ar putea fi acea gândire dusă până la capăt, ce caracterizează actul teoretic. A gândi până la capăt înseamnă a merge la rădăcina oricărui lucru, concentrarea cercetării riguroase și a reflecției asupra unei realități, problematizarea și considerarea propriului ei temei. Ceea ce înseamnă o raportare la realitate, nu din perspectiva conținuturilor sale definibile și a funcționalității sale practice, ci a rațiunilor sale, și deci, a înscrierii sale într-un orizont ce îi lărgește granițele, îi elimină
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
raportare la realitate, nu din perspectiva conținuturilor sale definibile și a funcționalității sale practice, ci a rațiunilor sale, și deci, a înscrierii sale într-un orizont ce îi lărgește granițele, îi elimină conotațiile obișnuite, o transformă într-o problemă. Această problematizare are loc oricum în interiorul unui context global mai amplu, ce are la bază acea mirare de care s-a amintit mai sus. A gândi până la capăt înseamnă deci, a duce o determinată cunoaștere spre intuiția ei originară, adică o raportare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
oferindu i șansa unor sugestii, completări, să pună accent pe interdisciplinaritate, evaluarea continuă sau formativă stabilește distanța care-i separă pe copii de obiectivele stabilite și determină măsurile care trebuie luate ( muncă individuală, diferențiată ). Didactica modernă introduce metode noi ca problematizarea care urmărește dezvoltarea gândirii logice a copilului și nu asimilarea mecanică, superficială a unor informații, conversația euristică bazată pe demonstrații și exemple concrete și toate metodele orale care stimulează activismul copiilor remarcându-se În mod special implicarea activă a copilului
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
fizică ) În consolidarea cunoștințelor despre natură (cunoașterea mediului, activitate matematică, educație muzicală, etc.) și formarea deprinderilor de vorbire, de calcul, de activitate practică etc. Abordarea euristică - este metoda de cercetare directă a realității. Exemplu: cunoașterea mediului, cel mai des Întâlnită. Problematizarea este considerată un principiu didactic fundamental de care depinde și existența celorlalte principii metodice. Problema sau situația - problemă este o interacțiune cognitivă Între subiectul cunoscător și obiectul cunoașterii. Pentru ca o temă să primească un caracter problematizat, ea trebuie să trezească
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
de specialitate, îl va ajuta să își construiască un tezaurul vizual, determinînd o intensă experiența cu lumea exterioară, o decodificare a acesteia prin limbajul și puterea imaginii. Scopul activităților educative specifice domeniului este acela de antrenament vizual, de căutare, experimentare, problematizare a elementelor de limbaj plastic și a mijloacelor de expresie. Spațiul plastic reprezintă pentru copil un suport al declanșării resorturilor afective, interioare. Este spațiul în care copilul se exprimă liber, neîngrădit, povestește, mult, cît mai mult despre orice aspect al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și memorarea pe termen lung a informației primite. Hartinger (2001) identifică numeroase forme de învățare prin descoperire, forme operabile în spațiul muzeal: metodele inductive, investigarea, învățarea prin exemple, învățarea activă, prin întrebări și răspunsuri, experimentul și exercițiul joc, învățarea prin problematizare 21. Spre deosebire de majoritatea suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează. Hofstein și Rosenfeld (1996), citînd rezultatele unui studiu realizat de Javlekar în India, concluzionează: "elevii care au asistat la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestor caracteristici deosebim : * metode de instruire, * metode de corectare a greșelilor, * metode de refacere a capacității de efort, * metode de verificare și apreciere, * metode de educație, * metode didactice, * metode de cercetare, * metode de evaluare. Orientările metodologice moderne amintite sînt: A) Problematizarea (orientare metodologică de tip euristic). B) Modelarea (sînt orientări C) Instruirea programată metodologice D) Algoritmizarea de tip noneuristic) E) Tratarea diferențiată (orientare metodologică mixtă euristică și noneuristică, după unii specialiști este "principiu" ) 8.1. Metode utilizate în activitatea de educație
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]