375 matches
-
adultului (tranziții și evenimente de viață, experiență anterioară, atitudini, motivațieetc.), aspecte tratate în capitolul 3. De asemenea, activitatea de formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Editura Pro Humanitate, București. Wlodkowski, R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitate 4.5. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de calitate și de nivel al cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a clientului (interviuri, fișe de anamneză, chestionare, convorbirea); b) metode de stabilire a obiectivelor (metode de explorare a intereselor și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
137 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adulte (Anca Munteanu) 140 3.3.1. Considerații generale 140 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani) 141 3.3.3. Vârstele adulte mijlocii (35-65 de ani) 147 Bibliografie 153 Capitolul 4. Procesualitatea curentă în educația adulților 157 4.1. Proiectarea activităților de formare (Mariana Crașovan) 157 4.1.1. Principii didactice explicative în educația adulților 159 4.1.2. Relația dintre predare-învățare și evaluare 160 4.1.3. Principalele modele de proiectare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultului (tranziții și evenimente de viață, experiență anterioară, atitudini, motivațieetc.), aspecte tratate în capitolul 3. De asemenea, activitatea de formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Editura Pro Humanitate, București. Wlodkowski, R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitate 4.5. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de calitate și de nivel al cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a clientului (interviuri, fișe de anamneză, chestionare, convorbirea); b) metode de stabilire a obiectivelor (metode de explorare a intereselor și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a câmpului de incidență al Convenției, care se degajă din art.1 poate fi considerat cel puțin discutabil, pentru motivul că pornește de la efect, iar nu de la cauză: conflictul de legi este o problemă creată de dispersia structurii (elementelor) și procesualității (momentelor) contractului respectiv în diverse ordini juridice, necesitând soluție prin identificarea legii aplicabile (lex causae, în speță lex venditionis). Logic, trebuie, deci, determinate contractele care creează atari situații, nu situațiile însele. Ori, dacă pentru contractele ce se încadrează în ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pandorei, ceea ce readactorii Convenției știau prea bine și, în orice caz, ar fi avut drept consecință o limitare indezirabilă a câmpului său de incidență. Strict vorbind, contract internațional (vânzare sau altul) este cel care prin elementele și momentele structurii și procesualității sale excede sfera unei ordini juridice naționale, prezentând direct legături cu mai multe sisteme juridice și punând astfel problema determinării legii aplicabile, problemă soluționată diferit de la un sistem de drept conflictual la altul (așa încât armonia juridică internațională tot nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
are un trecut, ci ia în considerare faptul că este reconstruită în permanență în procesul de "repovestire" a trecutului, pentru că reprezentarea asupra trecutului e o reprezentare asupra unei "comunități imaginate". Mai recent, Hall (1998:22) accentuează mai mult ideea de procesualitate, reconstrucție și refinisare: În loc să ne gândim la identitate ca la un fapt deja împlinit, ar trebui să ne gândim la identitate ca la o producție care nu este niciodată completă, totdeauna în proces și totdeauna constituită în interiorul, și nu în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
insatisfăcută de realitatea sa actuală (ideea de progres este efectiv expresia unei insatisfacții acute față de realitatea prezentă) și să spere că viitorul îi va aduce îmbunătățiri fundamentale pentru a formula ideea de progres. Este nevoie totodată să existe ideea unei procesualități. Atitudinile utopice sunt foarte vechi. Utopia nu este caracterizată printr-o viziune progresivă, ci statică asupra societății. Structura sa este complet atemporală. Pe de o parte, avem realitatea trecută și cea actuală care din foarte multe puncte de vedere sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îl vor transpune în practică, atunci se va schimba întregul mod de viață. Istoria nu duce în mod necesar la instaurarea unei asemenea stări ideale. Instaurarea ei reprezintă o discontinuitate absolută. Ideea de progres este asociată în mod structural cu procesualitatea în timp. Este nevoie de acumulări în timp care să ducă treptat la schimbări sociale progresive. Timpul însuși reprezintă o trecere treptată de la stări mai puțin satisfăcătoare la stări mai satisfăcătoare. Este inclusă aici o altă perspectivă asupra timpului decât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni sunt mai raționali, iar alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
genul), statutul marital, educația, etnia/rasa și afilierea religioasă. Este de subliniat Însă cu tărie că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor de ,,curs al vieții”, ,,efect de cohortă”, ,,vizibilitate socială” a unor caracteristici de statut sau de relații dintre parteneri. De pildă, mariajul este o relație de lungă durată și vizibilă, sexualitatea este explicită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă În faptul că ea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ponctuation, Jacques Damourette, Larousse, Paris, 1939. 1386 Alexandra Indrieș souligne le rôle d'élément générateur de sens acquis par le tiret dans leș poèmes de Blaga : " [...] semnul "-" indică sentimentul intens al semnificării că act creator, operația de generare a sensului, procesualitatea metaforizării fiind redata prin hiatul introdus în text de acest grafem. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140. (" [...] le signe "-" indique le sentiment intense de la création de la signifiance, l'opération par laquelle est généré le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
producție”<footnote Brödner, Peter, „Design of Work and Technology”, în Design Of Work and Development of Personel in Advanced Manufacturing, John Wiley and Sons, New York, 1994, p. 142. footnote>. B) Modele de tipul „conceptual - orientate” sunt acele modele care indică procesualitatea unui model prin prezentarea corelării diferitelor elemente componente pe fluxul acțiunii. Un anume model poate exprima specificul acțiunii managementului resurselor umane în cadrul instituțiilor administrației publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea managementului resurselor umane ca un proces de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
rând, a privilegia factorul uman”<footnote După Oréal, Serge, Management Stratégique de l’Entreprise, Éditions Economica, Paris, 1993, p. 38. footnote>. Previziunea dezvăluie o stare viitoare necesară, inevitabilă (o eclipsă de soare), care are ca bază o lege obiectivă, o procesualitate cu faze necesar corelate. Prospectarea reprezintă o construcție - în spațiul imaginar - a viitorului posibil, accesibil și dezirabil, a schimbării unei realități sociale pe principiul «dacă - atunci», adică dacă se vor lua o serie de măsuri posibile, atunci se va ajunge
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc În „Luceafărul” substantive derivate din verbe la infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
martirologia se preface în encomiastica de partid. Din acest moment, periodizarea istoriei României se face în funcție de Congresele PCR. Tragând linie și făcând bilanțul general al perioadei național-comuniste (1964-1989) în privința gestionării politice a trecutului, trebuie punctate două aspecte, primul legat de procesualitatea revoluției mnemonice, al doilea referitor la caracterul intra-sistemic al revoluției mnemonice survenite în regimul socialist. Modelul evolutiv al memoriei colective propus în această lucrare prevede că fiecare schimbare majoră produsă în sistemul social va fi urmată la scurt timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]