383 matches
-
oricărui ideal educațional impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și irepetabil, căci altminteri nu se mai poate vorbi despre act educativ. Educația este o procesualitate continuă și irepetabilă, în care actorii sociali ai educației se schimbă și-și modelează necontenit metodele de predare, iar subiecții educogeni își remodelează și își schimbă permanent orizontul cunoașterii. DIMENSIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI ÎN SECOLUL XIX După evenimentele de la 1848, mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
considerente, Dewey a elaborat teoria imaturității copilului, în cadrul căreia filosoful american nu mai aborda acest stadiu psihopedagogic ca pe un aspect negativ specific vârstelor mici, așa cum îl evalua vechea pedagogie, ci ca pe o forță pozitivă care trebuie să asigure procesualitatea continuă a dezvoltării. În optica sa, imaturitatea se caracterizează prin dependență (copilul rămâne multă vreme dependent de adult) și plasticitate (copilul dobândește capacitatea de a învăța). O asemenea abilitate de a învăța și curiozitatea inerentă acesteia nu trebuie să dispară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a experienței. Dewey formula o poziție diferită față de pedagogia tradițională în ceea ce privește scopul educației. Admiterea unui scop în educație ar însemna impunerea acestuia din exterior, de către societate, fapt care ar contrazice ideea de democrație. Scopul educației rămâne educația în sine ca procesualitate, prin care se asigură insului uman o continuă creștere. Asemenea idee a fost criticată de contemporanii săi, în timp ce teza privitoare la creșterea standardelor educative ale instrucției și a preocupării constante pentru formarea capacității elevului de a-și adapta permanent activitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
efectueze o analiză teoretică a relațiilor dintre aceste concepte; raportarea la practica educațională se face numai indirect. Astfel, conceptele habitus (Bourdieu), corespondență (Bowles, Gintis), cod (Bernstein), deși au o funcție explicativă fundamentală în teoriile respective, nu ne sînt prezentate în procesualitatea lor. Încercarea de operaționalizare a conceptelor relevă insuficiența elaborării lor teoretice. 4. Subsistemele școlare sînt prezentate ca fiind determinate de structura socială specifică unei formațiuni sociale date. Mai puțin sînt relevate efectele de schimbare generate de sistemul de învățămînt în raport cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a început o dezbatere relativ largă, care a continuat și în deceniul al optulea, asupra legității și legii în pedagogie. Se avea în vedere importanța metodologică a acestor noțiuni în cercetarea și cunoașterea științifică a realității. Apreciindu-se că în procesualitatea fenomenului educației apar evidente relațiile deterministe, s-a pus întrebarea dacă acestea nu pot fi exprimate sub forma unor legi. S-a discutat atunci și despre posibilitatea considerării principiilor didactice ca legi ale fenomenului educației (3). Fără a se ajunge
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
existență subalternă a acestei lumi față de un centru ordonator definit global drept Occidentul sau ceva mai restrâns, Europa. În cele din urmă, este vorba de un tropism cultural. Deformarea intră în sfera simulacrului, în simulacru evidențiindu-se cu precădere deformarea, procesualitatea unui mimetism dereglat, derealizat. Cultura personajelor lui Caragiale înscrisă în conduita lor este o cultură a simulacrelor, care creează discursuri supraponderale. Enormitatea și mon- struosul devin expresiile unei stilistici identitare în încer- carea de a regla distanța față de Centru.
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și aceeași maladie (paranoia fiind sindrom al schizofreniei), incurabilă, dar care nu perturbă grav afectivitatea și procesele de cunoaștere, nu e de regulă însoțită de halucinații și nu duce numaidecât la demență. Cele două maladii se intersectează, cu mențiunea că procesualitatea schizofreniei e mai largă și mai fragilă, câtă vreme procesualitatea paranoică, cu o stranietate mai discretă, nu presupune perturbări. De la psychose paranoïaque dans ses rapports avec la personnalité, teza de doctorat pe care Jacques Lacan a susținut-o în 1927
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
care nu perturbă grav afectivitatea și procesele de cunoaștere, nu e de regulă însoțită de halucinații și nu duce numaidecât la demență. Cele două maladii se intersectează, cu mențiunea că procesualitatea schizofreniei e mai largă și mai fragilă, câtă vreme procesualitatea paranoică, cu o stranietate mai discretă, nu presupune perturbări. De la psychose paranoïaque dans ses rapports avec la personnalité, teza de doctorat pe care Jacques Lacan a susținut-o în 1927 și a publicat-o în 1933 se situează la interfața
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de non-sens. Tot ce este ascuns se află sub semnul acestui non-sens, sub stigmatul ne-numitului, al anonimatului orfan. Fenomenul asunderii comportă însă o gradație de intensitate, gradație care poate fi foarte bine surprinsă în exemplul unei ascunderi remarcabile anume procesualitatea astrală a eclipsei, fenomen cosmic corelat, pentru perspectiva comună și profană, cu termenii de total și parțial. Astfel, spunem că astrului îi este opturată totalitatea imaginii și a luminii sau un fragment din acestea, urmând ca, ulterior, opturarea să fie
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
piscului de umbrire, nivelului maxim de opturare, procesul este răsturnat, invers proporționat prin survenirea dez-ascunderii, ieșirii din ascundere, depășirii perspectivei corpului celest eclipsat de către cel eclipsant. Fenomenul ascunderii unui astru ar deține, așadar un proto-început, urmat de un start al procesualității sale și de evoluția spre maximalizare. În cazul eclipsei, imaginea celui ascuns reapare fiind poate înnobilată de prospețimea ontică a unei noi perspective. Proto-începutul îl reprezintă, aici, însăși enunțarea existenței a ceea ce urmează să se ascundă, prezenței corpului celest ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
al singurătății cristice. Desigur, se evocă frecvent ideea solitudinii lui Hristos în pătimirea calvarului final, dar cu referire la părăsirea, la abandonul său de către adepții lui. Abandonul sau părăsirea, rămânerea întru solitudine, ideea de a fi ajuns singur ține de procesualitatea unei aruncări, unei proiecții într-un deschis ce lasă în spate coprezențele anterioare. Ai devenit singur, adică exilat de ceilalți într-o extensie anonimă, într-un câmp al nimănui și al nicăieriului. Deși cunoști poate unde te afli în parcursul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
reconfigurează tensiunea și nivelul credinței în raport cu ceea ce începe să vadă. Aici eu nu văd imaginea Apocalipsei, ci mă văd pe mine în ropotul atot-răsturnător al Apocalipsei, mă simt cum voi fi un dezrădăcinat de fire și un spirit aruncat în procesualitatea unei schimbări eidetice, unei metamorfozări ce va atinge, va invada și ocupa deplin fiecare particulă a ființei mele. În acest nou context, nu mai aparțin unui grup ce s-ar așeza în dreptul viziunii apocaliptice, ci sunt doar eu, inițial, față
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aș putea fi deplin implicat, se poate începe prin a sesiza că adesea natura este definită ca un dar pe care omul trebuie să-l întrețină întru păstrare, să-l valorifice sub semnul echilibrului și chiar să-l susțină în procesualitatea sa constitutivă. Conform acestei perspective, din natură ființa umană își extrage fiecare componentă a progresului său civilizator. Absența naturii echivalează cu absența vieții și implicit a omului. Dinspre acest raport, se utilizează, adesea, formularea prin care sunt descrise o prezență
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unei părți importante din aceste conflicte, urmează o perioadă de pace mesianică, eliberarea secvențială a demonului și lupta finală în urma căreia forțele negative sunt definitiv zdrobite împreună cu adepții lor. La finalul acestei bătălii, intervine a doua fundamentală etapă constitutivă din procesualitatea acestei versiuni a Sfârșitului de lume: apariția divină apoteotică și finalizarea absolută a temporalității. Timpul se stinge, iar zeul mă fixează din priviri. El fixează cu privirele siderale pe toți oamenii, indiferent dacă aceștia s-au ridicat din morți sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acestora în cadrul aceleași structuri; • amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să aibă componenta ei de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Teatrul de la origini și până azi (1973), de fapt un al patrulea volum al Istoriei literaturii universale. Fără a insista asupra unor aspecte lăturalnice, D. abordează și aici probleme în litigiu și umple lacune teoretice. Literatura dramatică este urmărită în procesualitatea și determinările ei istorice, spațiul comentariului sporind odată cu înflorirea creației și evoluția tot mai complexă a fenomenului teatral. Adresându-se viitorilor actori, această scurtă istorie a teatrului universal prezintă și aspecte specifice profesiunii scenice. În alte lucrări, judecată de valoare
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
gîndește: mai degrabă decât animal rațional, omul este un animal locvace.) Atât Heidegger, cât și Gadamer consideră că limba nu este un obiect opus subiectului, ci un orizont solidar cu subiectul în translație spre vitor, incluzând obiectivitatea în propria-i procesualitate. Relația om-limbă diferă de relația subiect-obiect. Limba nu e nici emergență a subiectivității: ea este o substanță coerent structurată a omului, care nu e centrată pe ego. Limba este fluxul efectiv al existenței umane. Totodată, Gadamer este mai aproape de hermeneutica
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
orizontul producerii operei sau evenimentului istoric. La Gadamer, intervalul are consistență. Hermeneutica trebuie să spună cum, împotriva acestui interval care separă situații și orizonturi, e posibilă înțelegerea. Hermeneutica veche îl reducea pe celălalt la noi înșine. La Gadamer există o procesualitate istorică ireversibilă, respectiv o diferență a celuilalt față de noi. Intervalul, distanțarea, sunt necesare pentru luciditatea noastră și pentru că procesele istorice sunt orientate și dobândesc semnificație prin efectele lor (Wirkungsgeschichte). Transpunerea empatică, transcenderea propriului orizont sunt imposibile. Istoria este orientată ireversibil
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
C., 1998, p. 23). Inteligența - capacitatea unui individ de a găsi soluții neînvățate la situații problematice (Jigău, M., 1994, p. 105). Modele ale supradotării - abordări teoretice ale fenomenului do tării superioare care pun în lumină aspecte inedite ale genezei și procesualității sale. Se disting 4 grupe complementare de modele: 1. modele care consideră fenomenul ca o capacitate relativ sta bilă, independentă de evoluția istorică, culturală, socio economică (Gardner, Taylor); 2. modele orientate preponderent pe componentele cognitive ale fenomenului (Sternberg, Davidson, Jackson
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
acest proiect este precizarea din subtitlu: Joncțiuni și Disjoncțiuni în Secolul XIX și XX. Ideea le este sugerată autorilor de Topografiile (1995) lui J. Hillis Miller, carte mai puțin discutată de teoreticienii și criticii români. Miller, un deconstructivist critic, accentuează procesualitatea actului de lectură, deplasarea lui continuă ("dansul lateral"), pipăirea terenului operei, descoperirea unei configurații a cheilor (sau "nodurilor") ei, supuse la rîndu-le îndoielii. Lectura devine un act infinit, amintind de eliotianul "visions and revisions". În loc de forjarea etapelor de creație pentru
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2002. D. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ 1. Finalitățile educației timpurii: finalități (ideal educațional, scop, obiective) 2. Procesul de învățământ. Componente structurale, caracteristici și procesualitate internă: procesul de învățământ ca sistem, caracterul informativ și formativ, procesul de învățământ ca proces al cunoașterii, procesul de învățământ ca proces de comunicare și socializare, principalele accepțiuni ale predării (predarea ca activitate de inducere a învățării, predarea ca ofertă
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a. ... c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale. ... 2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative; ... b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare; ... c) Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ (pertinența curriculumului, coerența, calitatea și armonizarea componentelor structurale, gradul de organizare sistematică a activității
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2002. D. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ 1. Finalitățile educației timpurii: finalități (ideal educațional, scop, obiective) 2. Procesul de învățământ. Componente structurale, caracteristici și procesualitate internă: procesul de învățământ ca sistem, caracterul informativ și formativ, procesul de învățământ ca proces al cunoașterii, procesul de învățământ ca proces de comunicare și socializare, principalele accepțiuni ale predării (predarea ca activitate de inducere a învățării, predarea ca ofertă
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a. ... c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale. ... 2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative; ... b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare; ... c) Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ (pertinența curriculumului, coerența, calitatea și armonizarea componentelor structurale, gradul de organizare sistematică a activității
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]