1,870 matches
-
fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința sa din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind proclamarea zilei naționale a României și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------
LEGEA nr. 10 din 31 iulie 1990 privind proclamarea zilei naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106791_a_108120]
-
simptomatic În statistici funcționarilor) dispuneau de o specie de capital rară, dintre puținele specii de capital asociate proprietăților individuale legitime (capitalul cultural Încorporat). Cele două noțiuni sunt În evidență concurență pentru a desemna agenții claselor conducătoare din țările socialiste după proclamarea noii ordini sociale, chiar dacă nu acopereau același spațiu social. Cadrele constituiau mai curând o categorie generica, niciodată luată În considerare ca atare, spre deosebire de intelectuali, În clasificările statistice, adesea rudimentare. Noțiunea de cadru (Kader) trimite În primul rând la un statut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literare nu mai sunt răspunsuri la o comandă politică explicită decât În mod excepțional, mai ales cele reunite Într-o categorie literară particularizata că «poezie patriotică». Emanciparea unei elite literate ne reprezintă cu toate acestea constituirea unui câmp autonom sau proclamarea unei republici a literelor: tabuurile politice sunt menținute și ruptură de instituția totală pe care o reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale obligată pentru a-și obține recunoașterea (disidenta, exilul). Monopolul exercitat de stat pe piată literară
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
posibilitatea excepțională de a acorda premii anuale din fonduri private. După acordul de la Helsinki (1976), Clubul polonez a intervenit de mai mlte ori pe lîngă autoritățile de stat pentru drepturile membrilor săi, Împotriva cenzurii, pentru libertatea de a călători. După proclamarea stării de război În 1981, 10 membri ai PEN-Clubului au fost Închiși, printre care și președintele și casierul. Desființat În 1983 de către autoritățile comuniste, care numiseră un nou președinte, acesta nu a reușit să Întrunească voturile majorității membrilor Clubului; cf.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1948 (patru numere). Subtitlul este „Caiete de poezie”, iar un număr iese cu titlul „Orașul”. Fiecare număr al acestei publicații e redactat de membrii cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș), George Demetru Pan, H. Mihăescu, Ion Cazimir. În marea lor majoritate, textele sunt versificări de circumstanță, cu accente proletcultiste
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian politic și literar apărut la București între 15 mai 1877 și 14 iunie 1889. Printre gazetele înființate în zilele de început ale războiului de la 1877 se numără și R.l., a cărei denumire anticipează proclamarea Independenței. Inițiator și director este D. Aug. Laurian, intelectual cu solide studii universitare și ziarist cu vederi noi, însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
al fratelui acestuia, regele Reccared. între timp, Isidor își începuse formația culturală sub îndrumarea lui Leandru, fratele său mai mare, și a fost impresionat, probabil, de episodul crucial din istoria Spaniei marcat de renunțarea lui Reccared la arianism și de proclamarea convertirii goților la catolicism, în 587-589, în cadrul conciliului de la Toledo. în 599, Isidor ocupă scaunul episcopal al Seviliei, ca succesor al fratelui său Leandru, și rămîne aici pînă la sfîrșitul vieții (636), bucurîndu-se de prietenia și de stima regilor vizigoți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un articol care, mirare, aduce suspendarea Informației zilei. Articolul se intitula Schimbarea la față și începea prin a constata: "Presa trece printr-o experiență în care comicul alternează cu nerușinarea. Am deschis toate ziarele de ieri, joi peste noapte, după proclamarea radiodifuzată regală. Ea desființa în cîteva cuvinte o dictatură feroce de patru ani și legăturile cu Axa orientînd politica și armele naționale, subit, în sensul opus. Din nefericire, cuvîntarea regelui nu putea să suprime doliul silit al unui popor și
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
astfel asupra Sfintelor Scripturi, pe care le consideră unicul izvor al adevărului. Nu este deci o întâmplare faptul că primele sale comentarii, In Canticum și In Danielem, datează din anul 433, doi ani după sinodul din Efes și chiar anul proclamării edictului de Unitate, redactat în parte de Theodoret. Dincolo de rațiuni de prietenie sau pastorale, la originea programului hermeneutic al episcopului Cyrului se află un alt motiv, mult mai profund, pe care J.‑N. Guinot îl rezumă în acești termeni: „Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează comunizarea României: prima Conferință Națională a PCR (16 octombrie 1945), instituirea guvernului Petru Groza (6 martie 1945), abdicarea regelui (30 decembrie 1947), proclamarea Republicii Populare Române etc. Sunt, de asemenea, prezentate tendențios evenimentele din viața culturală și literară a țării, precum Congresul Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști (octombrie 1947), Conferința pe Țară a Scriitorilor, în care s-a decis înființarea Uniunii
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
la 1859, ianuarie 24 (apărută în „Steaua Dunării”, la 3 februarie 1859), după alegerea ca domn în ambele Principate a lui Alexandru Ioan Cuza, pe care îl va felicita și într-un cuvânt pronunțat la 12 decembrie 1861, cu ocazia proclamării Unirii definitive. În 1862 S. este ridicat la rangul de arhiereu, episcop de Edessa, în același an fiind numit și locotenent de episcop al Argeșului. Mai multe lucrări date la iveală imediat după Unire - Necesitatea clerului în societate și nevoia
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
Botta, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Toma Vlădescu, Ștefan Dragu, V. Beneș, Florian Becescu ș.a. S.-P. aderă la măsurile antisemite ale Guvernului Goga-Cuza, pe care însă îl atacă după demitere, are sporadic o orientare filocarlistă, iar după proclamarea statului național-legionar redevine apărător al mișcării legionare și al lui Ion Antonescu. Sunt difuzate documente cu relevanță istorică, în acord cu ideologia publicației: comunicate semnate de Corneliu Zelea Codreanu, acte de recensământ și expropriere a evreilor, proclamații ale lui Hitler
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
clară În spectrul politic conferea legitimitate și stimula coeziunea grupărilor. Însă orice generalizare este practic imposibilă fără a descifra paradoxurile, contradicțiile, rupturile, dar și elementele de continuitate din dezvoltări individuale care eludau adesea caracterul partinic. Șeful diplomației românești din momentul proclamării regatului se numără, probabil, printre cele mai frapante exemple. Problema afilierii sale este una exponențială În ceea ce privește ambivalența omului politic din anii 1860-1880. Născut la 1 ianuarie 1830, În București , Vasile Boerescu a fost mai tânăr decât reprezentanții generației pașoptiste; ascensiunea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Ivănescu, Mihai Kogălniceanu despre domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat - semnarea Actului de abdicare de către Al. I. Cuza, instituirea Locotenenței domnești și a guvernului condus de I. Ghica, proclamarea ca domnitor al Principatelor Unite a lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al II lea, refuzul acestuia de a ocupa tronul etc. - sunt cunoscute și nu e cazul să insistăm aici. Toate acestea au creat o situație delicată
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și alimentată de foarte puțini reprezentanți ai elitei politice românești. Prin urmare, chiar și cele mai detaliate rapoarte diplomatice, care au redat orice acțiune sau reacție a acestora sau care au transmis opiniile presei, oferă puține informații În legătură cu evoluția problemei proclamării Regatului României. De asemenea, este adevărat că, uneori, acestea cuprind unele detalii inexacte, dar rămân surse veridice, cu atât mai mult cu cât, studiindu-le prin comparație cu presa vremii, se remarcă că aceasta a deținut mult mai puține informații
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Turquie-Bucharest, vol. 31, f. 39 v. și 40, la ANIC, colecția Microfilme Franța, rola 14.</ref>. Boyard consideră că s-a vorbit și despre „planurile de căsătorie ale lui Carol cu una dintre fiicele marelui duce Constantin, dar și despre proclamarea independenței pentru 2/14 mai, ziua sosirii lui Carol În România” (sic!). Francezului i se pare contextul foarte favorabil, deoarece Rusia ar interveni pozitiv pentru a dobândi o mare influență În Principate, iar marile puteri ar trebui să accepte „faptul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
garanteze independența ca În cazul Belgiei. „Astfel s-ar Împlini și «visul» guvernului român, care a prins consistență mai ales În ziarele guvernamentale” <ref id="8"> 8 Ibidem.</ref>. Treptat, cercurile diplomatice sunt antrenate tot mai mult În discuțiile despre proclamarea independenței. În acest sens, consulul britanic, Arthur Green, opinează că intenția românilor de a numi „Însărcinați cu afaceri” este un pas clar spre independență, despre care se vorbește că ar putea fi proclamată fie pe 11/23 februarie, ziua abdicării
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
române” <ref id="10">10 Green c. Stanley (lord Derby), București, 28 februarie 1868, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 911, f. 121 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 365. </ref>. Așa cum am mai menționat, ideea proclamării regatului se leagă de cea a independenței, fapt recunoscut și de către consulul francez la Iași. Astfel, Delaporte arăta că proclamarea, În curând, a lui Carol ca rege implică și o declarație a „independenței complete” <ref id="11">11 Delaporte c
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Turkey, vol. 911, f. 121 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 365. </ref>. Așa cum am mai menționat, ideea proclamării regatului se leagă de cea a independenței, fapt recunoscut și de către consulul francez la Iași. Astfel, Delaporte arăta că proclamarea, În curând, a lui Carol ca rege implică și o declarație a „independenței complete” <ref id="11">11 Delaporte c. Moustier, București, 22 februarie 1868, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 121, f. 157 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
consecință, nu este exclus, ca la momentul 1868, când Prusia media apropierea româno-rusă, Austria era Încă Într-un proces de reorganizare, iar Imperiul Otoman se confrunta cu o criză deschisă, guvernul de la București să fi tatonat terenul spre independență și proclamarea regatului, eventual, unul al daco-românismului. Suntem Într-un an al revigorării ideilor revoluționare de la 1848 și majoritatea acțiunilor guvernului erau Încercări ale consolidării poziției statului: Înzestrarea armatei, emiterea de monedă cu Însemne proprii, Încheierea unui tratat cu Serbia, ce se
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Microfilme Franța, r. 14.</ref>. Această stare, materializată printr-o pauză de șapte luni Între rechemarea la Paris a consulului d’Avril și numirea unui nou agent, Mellinet, poate fi interpretată ca o adevărată rupere a relațiilor diplomatice. Oricum, ideea proclamării suveranității circulă În continuare, după cum reiese și din raportul consulului Delaporte <ref id="18"> 18 Delaporte c. Moustier, București, 30 aprilie 1868, MAE - AD Turquie Bucharest, vol. 12, f. 278 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44.</ref>. Totuși
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
la neliniștea internațională provocată de aceste informații, În aprilie 1868, Carol Anton revine cu o scrisoare, În care relata părerea lordului Derby, care considera că prințul Carol este de bună credință, iar dacă afirmă că nu știe nimic despre intriga proclamării regatului, atunci acest lucru este adevărat <ref id="20">20 Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. I (1866-1869), 1992, p. 234. </ref>. Cu toate acestea, lordul se arăta neîncrezător În consilierii prințului: „afacerea fiind ceva
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
poziția actuală a României este cea mai bună, deoarece e garantată de marile puteri. Oricum, Londra conștientizează că românii sunt perseverenți În acțiunile lor de a dovedi că statutul politico-juridic trebuie schimbat. Trecerea pe un plan secundar a informației iminentei proclamări a regatului și a independenței În 1868 are legătură și cu descurajările venite din partea Prusiei. Bismarck transmite prin Carol Anton că ar fi de preferat ca România să fie o „Belgie a Orientului”, fără politică externă, dar care să se
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
căi mai moderate, politico-diplomatice, În concordanță cu noua situație din Europa. Atitudinea demnă și insistența au devenit niște trăsături remarcabile ale diplomaților noștri, care lăsau să se Întrevadă și unele dintre scopurile ulterioare, mai importante: obținerea independenței și, În consecință, proclamarea regatului. De exemplu, consulul Green observa acest lucru Încă din 1869, când Vasile Boerescu se Întreținea cu șeful Foreign Office-ului, Clarendon, la Londra <ref id="26">26 Green c. Clarendon, București, 22 noiembrie 1869, Pub.Rec.Off.-L, Foreign
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Într-adevăr, după Încetarea ostilităților, problema titlului, ca o etapă premergătoare În Înfăptuirea regatului, este prima care se pune de către cabinetul I. C. Brătianu. Din păcate, pe lângă dificultățile legate de recunoașterea independenței de stat, a apărut și complicarea problemei regatului. Întotdeauna proclamarea acestuia s-a legat de obținerea suveranității, fiind o consecință logică a acesteia. Imediat după conflict, Însă, opoziția internațională s-a manifestat ferm prin declarații directe, Împotrivă. De exemplu, Andrassy afirma că avem toată susținerea Austriei, mai puțin În privința regatului
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]