388 matches
-
urmărește propria sa bunăstare, se reface legătura dintre prosperitatea și interesul individului și, respectiv, muncă: " Interesul muncii nu poate fi deci altul decât organizarea cea mai rațională și productivă a muncii, menită să asigure tuturor indivizilor care iau parte la producțiune în societate, bunăstare și propășire"38. Scurte considerații Capitalismul, principala opțiune viabilă a societății românești, necesită o voință de schimbare permanentă, predictibilitate și costuri sociale. Pretutindeni pot fi identificate argumente pentru faptul social al întâlnirii dificile, de-a lungul timpului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prezintă cea mai mare importanță pentru discuția de față. Aici Hașdeu încearcă să corecteze împărțirea cvadripartita pe care Schleicher a făcut-o în cadrul gloticii: fonologia, morfologia, ideologia (sau semasiologia) și sintaxa. Dat fiind faptul că însuși Schleicher susținea că "în producțiunea limbei sunt trei factori esențiali: son, forma și sens", Hașdeu consideră că lingvistul german, pentru a fi consecvent cu propriile distincții, ar fi trebuit să deosebească și alte discipline. De pildă, "admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sub cea de'ntâi Fonetica și prosodia, sub cealaltă morfologia și sintaxa 17. Să ne întoarcem însă la Schleicher. Divisiunea în patru ne dă prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator dezvoltat în paginile revistei nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și moarte, Poezia lui Adrian Maniu, Adrian Maniu la " de aniă Vladimir Streinu conturează portretul artistic al unei personalități poetice de prim-plan a liricii noastre. Iată o exactă definire a poeziei de tinerețe: "...trăsătura cea mai de seamă a producțiunii de tinerețe o formează intervalele de luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu observări umoristice sau numai prozaice impune versului cotituri neșteptate, un anumit fel de a se răsuci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a găsit, probabil, foarte ușor drumul spre tipografie. Trebuie să-l dezamăgesc pe dl Mihăilescu: un răspuns strategic de cea mai bună calitate va bate mult și bine, fără prea mult succes, la porțile aceleiași edituri în care a apărut producțiunea dnei Alexandra Laignel-Lavastine. Una din explicații este că răul și murdarul sunt întotdeauna mai atractive, se vând mai profitabil decât binele și curatul - în librării, seriale de televiziune ori colocvii șic. Cum se spune în gazetărie: „O știre este nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
criticat de Titu Maiorescu, după cum spune Ion Hangiu „publicația bucovineană a îndeplinit un rol important în popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și nemulțumește pe tovarășii activiști prin scăpările inevitabile rezultate din imposibilitatea de a controla bibliotecile particulare. Un "Raport asupra comenzilor literare cu tema "23 august"" din mai-iunie 1949, dezvăluie maniera în care revistele și editurile erau alimentate cu astfel de producțiuni. Între cei nominalizați că și-au îndeplinit sarcina cu cinste se aflau Virgil Teodorescu, Dumitru Corbea, Gica Iuteș, Alexandru Raicu, Ioana Postelnicu și, nu în ultimul rînd, Dan Deșliu, care "a dat cel mai bun poem dintre toate comenzile". Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Maiorescu —, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape Întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar În realitate toate aceste sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, și astfel cultura claselor mai Înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi În zi mai adânc. Singura
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să o poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii. III.6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea Națională dă expresiune dorinței sale, ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lor, și în urmă-le a rămas un gol care cu greu se va umplea. Recunosc că pentru a da o icoană exactă despre societatea "Junimea" în toate ramurile ei de activitate, ar trebui să fac analiza talentului și a producțiunilor literare, poate chiar și biografia fiecărui membru. Mi-ar trebui, deci, multe topuri de hârtie și mulți ani de muncă pentru această lucrare, dat fiind numărul membrilor cum și numărul anilor cât a durat societatea. Și apoi nu închizeșluiesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care, de câte ori îl vedea trecând pe bulevard, trebuia să strige cât îl ținea gura: „Să trăiți dom’ senator!“. Pentru a-i crește acțiunile escrocului. La fel, bețivii provinciali, pentru că le-au murit lăudătorii, se gratulează reciproc. Își laudă unul altuia producțiunile, conform unui contract de reciprocitate. Trebuie spus că ploieșteanul nu era defel senator, la fel cum nici mocofanii ăștia nu sunt scriitori, ci doar niște anonimi. Alcoolici anonimi. La ei, contează doar postura. Morga. Sunt doar beteală, ornament. 8. Anagrame
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bizarerie care nu-ți folosește la absolut nimic, ba chiar uneori ajunge să te incomodeze. Ceva frumos până la urmă, dar care nu are nici un fel de utilitate practică. Acum era superb să știi că oamenii te așteaptă să le citești producțiunile, genialitățile tale. Atunci a scrie nu mai era echivalent cu construirea unor roți pătrate. Era ceva plăcut. N-am înțeles scriitorii care se chinuie. Dacă scrisul are efecte nedorite, ar fi mai bine să se lase de scris. Io abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a face cunoscut publicului român cum privește știința contimporană lumea. Voim să aducem în țara noastră discuțiunea asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus. Scopul nostru mai e, de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales în contra cărților de școală; căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră... Pentru a mântui cultura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cauza că avem forme fără fond, trebuie căutate în nesocotința cu care s-au împlut locurile de profesori cu tot felul de oameni. S-au fundat școli peste școli și profesorii au trebuit să fie improvizați. În privința literară vom critica producțiunile. Vom fi foarte aspri în critica noastră, dar sperăm că și alții ne vor critica pe noi. Ar fi un bine necalculabil, când ar ști oricine că ceea ce s-ar scrie și publica nu va trece neobservat și că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
curs de trei sferturi de secol, directiva în orientare pe care a exercitat-o atâta timp, sunt lucruri care aparțin trecutului. S-au dus aiurea, odată cu Junimea și Convorbirile și cu Viața Românească... Chiar atmosfera intelectuală a Iașului, reflectată în producțiunea lui culturală, în arta lui, în presa lui, în preocupările lui, e cu desăvârșire alta decât odinioară. Cât despre pervertirea gustului artistic al mediului (fenomen general de altfel, în epoca de față) e de ajuns să semnalez ceea ce se construiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
plastici. De altfel, câțiva din ultimii au fost chiar pe fronturile de luptă imortalizând pe pânză sau pe hârtie scene memorabile. Unul dintre autorii de poeme și proze fusese N.T. Orășanu care, prin intermediul Ministerului de Interne, căuta să-și vândă producțiunea „Omagiu Armatelor Române” la prețul de 1 leu nou/exemplarul. Din păcate, prin județul Fălciu și orașul Huși nu Întotdeauna se găseau și cumpărători dornici de a avea În bibliotecile lor cărți eroice, chiar dacă intențiile autorului fuseseră mai mult decât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de o cârciumă s-au ivit În fiecare comună șapte, și În loc de o familie ovreiască, au venit șapte”. Răul este deci serios, „astăzi evreii sunt stăpâni pe producțiunea noastră economică și oricare ar fi măsurile represive ce veți lua astăzi, nu prin ele veți ajunge la un bun rezultat”, căci atunci când au fost aplicate, pentru țară nu a-ți făcut nimic, iar În străinătate am fost tratați ca
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dovedesc cu o serie întreagă de argumente că industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este văzut că burghezimea noastră n-are cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și mai ales acea parte a importului care face concurență producțiilor țării, cu atâta aceste producte și ramurile de industrie ce le produc pier, se sting. La țară, pier industriile casnice, la orașe, industriile și meseriile vechi. Despre însemnătatea ruinii producțiunii orășenești vom vorbi mai jos, cât despre ruinarea industriei casnice de pe la sate este ușor de văzut că lucru de seamă nu poate fi"2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Meseriașii noștri, expropriați prin concurența unei fabrici din Austria, nu vor merge în acea fabrică să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași, "o droaie de prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi caracterizată, cum constată și Eminescu, "prin dezvălirea corupției, lipsei de rușine, de convingeri, de conștiință
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe". Această stare socială e apoi caracterizată, cum constată și Eminescu, "prin dezvălirea corupției, lipsei de rușine, de convingeri, de conștiință la partidele noastre politice". Și, tot ca și Eminescu, iarăși, socialiștii văd catastrofa, "moartea chiar a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a face cunoscut publicului român cum privește știința contemporană lumea. Vroim să aducem în țara noastră discuții asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus..." Scopul nostru mai e de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic nici de la generația nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră..." " Pentru a mântui cultura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să joace și iarna, este construit tot din lemn. Iată de pildă programul de la 2 iunie. circul suhr Sâmbătă 2 iunie 1873 mare reprezentațiune brillantă de gală Dl. și d-na Davene va escela mai cu osebire prin incredibilele sale producțiuni gimnastice pre cele trei trapeze în aer. Dl. Albert Suhr va escela mai cu osebire în producțiunea sa mimică pe cal, sub titlul: Matrozul pe timpul furtunii pe mare. Dl. Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
suhr Sâmbătă 2 iunie 1873 mare reprezentațiune brillantă de gală Dl. și d-na Davene va escela mai cu osebire prin incredibilele sale producțiuni gimnastice pre cele trei trapeze în aer. Dl. Albert Suhr va escela mai cu osebire în producțiunea sa mimică pe cal, sub titlul: Matrozul pe timpul furtunii pe mare. Dl. Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe picioare. D-ra Francisca Suhr în posițiunea sa mimică pe cal. Etc. etc. În total 16 numere.4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]