1,274 matches
-
Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția, așa de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest nume onorabil. Cu înrărirea pădurilor, mai ales acelor dintâi, au scăzut și ist ram de industrie; m<i>erea de Vaslui se făcu rară, iar lumânări de ceară bună se aduc amu la noi din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată. Din aceste temeiuri, este de dorit înființarea unei asemenea fabrici, care ar aduce folos sigur și antreprenorului. 20-le. Săgă din piatră acră, alaum, alaunsinter, este productul celei mai denainte prin înriurirea apei de ploae, de omăt și căldura soarelui, de la care capătă consistența; această săgă cuprinde mai multă piatră acră decât acea mai sus arătată. 21-le. Humă porțelană, kaolin porzelanerde, formează straturi groase de 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urmare, este însușit pentru obiecte de arte și lux. Mineralele mai sus descrise și descoperite numai într-o parte a șirului de munți din Moldova, pot de încredințarea cea mai îmbucurătoare fiecărui patriot cum că Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fer, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur, care va înmulți și spori mult avutul național. Pe lângă aceea, va înainta industria, iar mai ales agricultura țărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
el este cel mai ales, mai trainic și mai potrivit pentru catarguri și durarea vaselor, de care cultivarea cu atâta mai mult este a se îngriji că necumpănita tăiere a bradului amenințază peste puțin a lipsi pe Moldova de acest product folositor negoțului. Aceste descoperiri și rezultaturile ce se pot câștiga, înfățoșând patriei neprețuite folosuri, Epitropia nu pregetă a le supune cunoștinței Înălțimii Voastre ca rodul științei și ostenelilor ce d<umnea>lui Mihailic au dizvălit la această împregiurare, rugându-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la alte soiuri de fabrici, de exemplu: la fabrici de postav, de mătăsărie, de hârtie, feliuritele materialuri ar trebui să să cumpiri din mai multe părți, de la depărtări mari și, mai totdeauna, cu multe greutăți și cu oareșcare rizic. 2. Productele de fer, cea mai mare parte, nu sînt articule de modă, ci o întrebuințare necontenită pentru fiecare clasă a societății; productele ferului nu-și pierd niciodată valoarea, nici prețul lor, nu să strică, au totodată și cea mai sigură, necurmată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumpiri din mai multe părți, de la depărtări mari și, mai totdeauna, cu multe greutăți și cu oareșcare rizic. 2. Productele de fer, cea mai mare parte, nu sînt articule de modă, ci o întrebuințare necontenită pentru fiecare clasă a societății; productele ferului nu-și pierd niciodată valoarea, nici prețul lor, nu să strică, au totodată și cea mai sigură, necurmată, trecere sau vânzare. De aceea s-au dovedit prin universală experenție că, dintre toate întreprinderile industriale însuși fără excepția fabricilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fer-petrei și a cărbunilor, cum și de la eftinul transport atât a fer-petrei, cât și a<l> cărbunilor până la fabrica de fer. 2. De la <i>eftina întreținere a lucrătorilor, prin urmare și de la <i>eftina plată a lucrătorilor. 3. De la prețurile productelor de fer și de la o mai mare sau mai mică concurenție a mai multor fabrici de fer în țară. 4. Câștigul curat anual a<l> unei fabrici de fer atârnă în de căpitenie și de o manipulație mai potrivită și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabricii de fer Iacobeni nu-mi sînt exact cunoscute, însă aceasta este sigur că toate împregiurările acestei fabrici nicidecum nu sînt așa de favoritoare decât acele a<le> propusei lângă Vaduri și Tarcău. Cea mai bună trecire sau vânzare a productelor sale are această fabrică în Moldova, însă, de vreo 35 de ani, să afla, pe locul unde-i astăzi astă fabrică, o poiană simplă, fără lăcuitori, a unui păstor, Iacob. Proprietariul ei de astăzi, d. Manu, este proprietari a<l
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra. Mihalik de Hodocin BAR, Colecția Documente
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comercială a întregii Germanii, apoi totuși acest drum de fer n-au corespuns nicicum așteptării în privirea veniturilor. În anul al triile al lucrării sale, adică în anul 1843, la un transport de 205.829 persoane și 173.502 cântare producte, au adus în totul un venit de 307.819 fiorini sau 1.923.928 lei de ai noștri; din care, după scăderea cheltuielilor pentru proprietarii acțiilor, rămase o dividendă de 3,5 proțente a capitalului slobozit și aceste pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un transport personal și cea mai mare parte s-ar mărgini numai pentru transportul sării. Însă, pentru transportul sării și altor producturi la Galați, acest drum de fer proiectat este cu totul de prisos, în vreme când sarea și alte producte în câtime mare ușor să pot transporta ieftin și cu toată siguranția, de la Agiud la Galați, pe râul Siret, mai cu samă primăvara, după cum aceasta din veacuri să urmează pe râul Maroș, care nu-i mai mare decât Siretul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
I., Iaponskaia modeli rosta: sberejenie, creditovanie, investirovanie, Mirovaia Ăkonomika i Mejdunarodnîie Otnoshenia, Nr. 6/2001 52. Vasilescu I., Eficiența economică a investițiilor, Editura Economică, București, 1995 53. Vasilescu I., Românu I., Investiții, Editura Economică, București, 2000 54. Vernon R., The Product Cycle Hypothesis in s New International Environment, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, Vol. 41, No. 4, 1979 55. UNCTAD, Economic Reform Today No. 4/1995, Business Central Europe, May 1998 56. World Investment Report 2002, Transnational Corporations and Export
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
îndoială. Unii susțin că globalizarea este un feno men de lungă durată, care nu reprezintă, cu adevărat, o noutate, evidențiind fa ptul că atât investițiile mon diale, cât și comerțul, ca proporție în PIB ului mondial (GDP - Gross Domes tic Product) sunt puțin diferite astăzi față de cu m erau cu un secol în urmă, granițele internaționale fiind la fel de deschise, la vremea aceea, cum sunt astăzi, chiar și numărul persoanelor care migra u î n străinătate fiind aproxi mativ același. și, din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
turistice" și a "scopurilor recreaționale". 206 Vezi Susan Fainstein și David Galdstone, ,,Evaluating Urban Tourism", în The Tourist City, Denis R. Judd și Susan S. Fainstein (ed.), New Haven CT, Yale University Press. 207 Vezi Philip Crang, ,,Performing the Tourist Product", în Touring Cultures: Transformations of Travel and Theory, Chris Rojek și John Urry (ed.), Londra, Routledge, 1997. 208 Vezi Michael J. Ostwald, ,,Identity Tourism, Virtuality and Theme Park", în David Holmes (ed.), op. cit., p. 193. 209 Vezi Jean Baudrillard, Simulations
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
apariția utilajelor de rafinare, petrolul a avut un domeniu restrâns de utilizare, cel mai adesea fiind folosit ca medicament sau pentru ungerea osiilor de la căruțe. După cum precizează Ortensia Racoviță „păcura se ardea în gropi deschise pentru a o lipsi de producte volatile, pe când păcura groasă ce rămânea era singura întrebuințată în comerciu, pentru ungerea căruțelor”. În ceea ce privește exploatarea cărbunilor din bazinul Comănești, această activitate își are începuturile în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La început, cărbunii au fost utilizați pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Editura Univers. * * *. (1984). Filosofia greacă până la Platon, vol. II, Partea a II-a, București, Editura Științifică și Enciclopedică. * * *, Legea educației naționale, nr. 1 din 5 ianuarie 2011, Monitorul Oficial, nr. 18 din 10 ianuarie 2011 ***. (2012). List of current products. Product Manager Air and Command Tactical Trainers PM ACTT, http://www.peostri.army.mil/PM-CATT/PM ACTT.jsp. Abstract To say today that the education is passing a crisis period is something completely trivial. More than that, as any triviality, this one
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
out the transformations taking place at the individual level through image and at the level of the image through social, cultural and historical changes the individual goes through. From this perspective, image, representation and stereotype are historically conditioned as the product of a society, a culture and the specificity of the environment they were shaped in. Exploring representation, and stereotypes in particular, the investigation of the image in the fourth chapter considers the concept of meta-image built by Hercules Millas, a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
118. Hayek, F.A., 1993, Drumul către servitute, Humanitas, București 119. Held, D., Mc Grew, A., Goldblatt, D., Perraton, J., 2004, Transformări globale. Politică, economie și cultură, Polirom, Iași 120. Hill, T., Westbrook, R., 1997, SWOT Analysis: Its Time for a Product Recall, Long Range Planning, Vol. 30, No. 1, pp. 46-52 121. Huntington, S.P., 1998, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet 122. Husen, T., 1997, Programme pour l`education de citoyens du monde, Perspectives, vol.XXVII, no.2, pp.211-217
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conflict. Tabel 6.4 Dependența energetică calculată că procent al importurilor energetice din consumul național. Sursa: Eurostat, data consultării: 15.01.2009, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page? pageid=1996,45323734& dad=portal& schemă=PORTAL&screen=welcomeref&open=/&product=REF TB energy&depth=2 * Date provizorii 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Austria 66.6 69.6 67.3 70.3 65.5 65.8 65.0 68.2 70.4 70.8 72.3
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
group ideally contains within it all the decision-making powers required. (...) The task culture therefore is appropriate where flexibility and sensitivity to the market or environment are important. You will find the task culture where the market is competitive, where the product life is short, where speed of reaction is important. But the task culture finds it hard to produce economies of scale or great depth of expertise."74 În fine, ultimul tip de cultură este cultură de tip persoană. După cum afirmă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
convictions regarding these concepts. The second chapter focused on the theorization and practical exemplification of the visual representation of the sacred in the art history. Defining the representation concept as a psychic and practical manifestation specific to the human being, product of multiple determining factors, we launched the way of analyses regarding the interactions between sacred and artistic creation, also presenting in this context certain particular forms of representation, by prefiguring the artistic (visual) image concept. Hence, by highlighting the most
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
peștele poate trăi numa-n apă, astfel sufletul meu poate trăi numa-n mine. Cum lacrima iese din ochi, astfel iese gândirea pe buze. Însă ochiul umed de bucurie altfel de lacrimi varsă decât cel orbit de durere. Omul e productul împregiurărilor sale, prin transparentul zilelor sale se vede enigmatica umbră a acelor visuri de viitor asupra cărora l-a surprins moartea. Adevărul e același, dar altfel îi bate frunt[e]a unui nenorocit, altfel unui fericit. Căci adevărul, creație a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
La Paris ori la București? Pentru poporul român se-nțelege că lucrul nu e indiferent. De-aceea suntem fără îndoială protecționiști și adversari ai absenteismului. 80 {EminescuOpXV 81} ["SCHIMBUL ADEVĂRAT ȘI DREPT... 2255 Schimbul adevărat și drept se face între productele la cari concursul naturii e determinant, deci între materii brute. Schimbul între ceea ce un om face și ceea ce un alt om ar putea face potențial și în proporție de consumația sa și producțiune aproape este o nedreptate și duce la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu sunt decât tot atâtea pagine ale opului l'avocat du diable. De-aceea și este de un timp zisă, de altul dezisă, este vină în ele, este interes, este voință. Adevărat nemuritoare, inocente în felul lor sunt numai acele producte născute dintr-o mare superfluență a creierului, care a paralizat sau cel puțin s-a eliberat pe deplin de voință. În van vei spune că istoria învață, că războaie, ură, nedreptăți, răutate nu duc decât la o esistență efemeră, va să zică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]