2,781 matches
-
deșteptându-le vocile care îi trag în abisuri întunecate. Cerul se frânge și lumina fulgerului joacă o fracțiune de secundă ca o sclipire a minții, ce caută în neant mitul existențial al fiindului din mine. Mă cutremur la atingerile privirilor profanilor,care mă privesc neînțelegându-mi tăcerea și lumina ochilor mei verzi precum câmpia în strălucirea de dimineață, când zorii zilei cuprind cu știindul viața. Îți plâng suferința ta, omule căutător de nevoi și de timp, pe care îl umpli cu
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
șocuri cerebrale dar pe care nu le-a putut descifra. Subînțelesurile cuvintelor sunt ca niște coduri, pot spune că numai cei inițiați le pot descifra. Acest joc al inteligenței excesive îl întâlnim la marii poeți, cu înnodarea înțelesurilor, chinuitoare pentru profanii care nu au rostul codurilor în a dezlega misterul acelor cuvinte. Codurile sunt de fapt pentru cei care exersează, pentru cei care învață să-și lepede cenușiul, acoperindu-se, în timp, cu albul pur. Noi, oamenii, avem o libertate pe
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
36), construcții speciale: comutativități cauzale ( Culegem visurile, sau ele ne culeg,/ Alungăm sălbăticiunile din suflet,/ Sau ele ne alungă,/ Urcăm treptele abisului,/ Sau ele ne urcă... p.41), asocieri neașteptate (Pe cer, potcoava Lunii, vechi totem, p.57), antinomii (Icoană profană, p.94), topici sugestive (Privirea, de Albastru-Voroneț, p.123) etc. Cu un stil minuțios elaborat, dinspre subtilități de limbă (alternațe disociative: Am vrut să fim, dar... n-ai putut să fii, p.111) se avansează spre detașări de sine: Mă
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu ), iubesc : „ vino cuvântule / și-mi desenează mâna prelunga și mireasma de toamnă / vino / iubește-te “ ( Vers ), primind astfel atribute ale omenescului. În ciuda acestor atribute “ profane “, ele mai păstrează latura divină : „ mă închin / în genunchii lacrimii pe cuvânt “ ( Nichita, mereu ), simbolizând natură duală a unui Iisus „ în care cred “ : „ zbor alb / în frunză de apoi / în care cred “ ( Punct ). Poeta e imperativa în aceste versuri : „ luați
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
The chains), the words are thirsty: “into the tear [...] thirsty syllables” (Exercise), they love: “come, word/ and draw for me/ my long hand and the scent of autumn/ come/ love thyself” (Verse), thus receiving humane attributes. În spițe of these “profane” attributes, they still retain their divine dimension: “I kneel/ with the tear's knees on the word” (Nichita, always), symbolising the dual nature of a Jesus “în which I believe”: “white flight în the leaf of hereafter/ în which I
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
38-40, Zidul plângerii, pp. 43-45 etc.). Credem că poetul religios este „ales” nu numai pentru a spune, ci și pentru a fi. (v. Tâlhărind înfloritul luminii). Limbajul, cititorul va fi observat deja, se încarcă cu o subtextualitate sacră neobișnuită creațiilor profane și cu o reflexivitate de intensă coloratură gnomică, încât structurarea discursului capătă inflexiuni sacral-psalmodice, imprimând Psaltirei apocrife a dreptului Iov o acută tensiune lirică, ce solicită capacitatea credinciosului de a intra în contact direct cu revelația însăși: „Și se făcea
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
pământ a ceea ce se continuă și se desăvârșește în cer. Iar această realitate cerească este prefigurată de Biserica Lui Hristos care este „tipul și icoana întregii lumi”, după cum afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul. În relație cu universalitatea creștină, globalizarea în sens profan pare a fi o traducere a acestei universalități ce caracterizează Biserica creștină, împlinită și desăvârșită fiind în Domnul Iisus Hristos. Percepția ori înțelegerea despre globalizare se dovedește a fi însă contradictorie. Fenomen complex și variat, pentru unii este considerată ca
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
în: Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe scena vieții dulci-amare, culorile sunt doar imaginare, decorul este alb și negru, așezat în perfect echilibru, aidoma clapelor albe și negre de pian, cu tonuri între sacru și profan. Prin raze de lumină și întuneric, între un timp real și unul himeric, viața joacă șah pe tabla cu pătrate, jumătate albe, restul întunecate, jumătate albe, ca zăpada pură, jumătate negre, ca norii de zgură. Iar eterna luptă dintre bine
VIAȚA ÎNTRE ALB ȘI NEGRU de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364162_a_365491]
-
desăvârșirea. „cine ești tu / te-am întrebat de o eternitate de ori / de o veselie de întrebări te-am întrebat / cine ești tu / rouă care cazi pe atingerea degetului” ( Cine ești) Aflat într-o continuă efervescență, poetul transcede dincolo de spațiu profan „ pentru că ochiul meu intrase adânc în ochiul tău”, căutând lumina pură, paradisul pierdut, conștient fiind că „ azi femeia mea / a mea/ a mea / nu mai doarme niciunde”... și totuși „ în atingerile mele neliniștite”, acesta are senzația că „mă respirai / cum
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
cu patru aripi, încărcarea proviziilor în carele ce urmează să-l însoțească și de care el se va descotorosi pe drum, ca și de ostașii, tot unul și unul, destinați să-l însoțească în insolita expediție etc.). Itinerariul dintre timpul profan și cel de dinainte ca omul edenic să fi mușcat din fructul interzis, e presărat de peripeții cu sens inițiatic, ca în orice scenariu basmic, dar nimic nu-i poate opri pe cei doi, călăreț și cal, din expediția lor
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
was în peril...// I wasn't laughing, didn't feel like weeping,/ reborn maybe, or dying like a cloud,/ beholding joy eternal, ephemeral”. (Sonnet - Beneath the ruddy clouds) Continuing în the same vein: “We awake among dreams, both divine and profane, /Our lips are like embers, our heartbeat like birds.../ We long for this wonder to always remain,/Deluged with sensations, devoid of words.” (Devoid of Words) The really fascinating thing about Daniel Ioniță's poetry is that it's not
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
HASDEU-Singuratate Această poezie, scrisă cu cinci luni înaintea morții autoarei, a rămas în ciorna, fără a fi fost revăzuta o singură dată (B.P.H.). Spirituș astra petit... Hai, suflete în zbor departe, Spre cer, pe-a viselor potece, Pe unde gînd profan nu trece Și n-ai de nici o grijă parte: Hai, suflete, cît mai departe, Pămîntu-n noapte să se-nece! Să ne-avîntăm în infinit... Sondînd superbă înălțime Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
-ntreagă. Nici coasa-nveninată, ce-a secerat în grabă, Nici curcubeul meu sub tălpi de lupi strivit, Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit. Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat de huma,de tot ce-am irosit, În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, Brumate desfrunziri se iartă prin iubire, Urc trepte-nzăpezite, spre
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
lumii, ,,așteptară” Ore-ntregi stând pe afară... Steaguri mari și fanioane Flutură și-n megafoane Se aude cum se-mparte Locurile ca la carte, Celor care au venit Vrând, nevrând, nedefinit... Să pozeze ca un fan, Pe cel mare azi profan, Ce a promovat minciuna Ridicând toată tribuna, Cu ovații prea credule Fiind lipsit de scrupule... Totul e o mascaradă, Iar blocajul cel din stradă Ne-amintește cu ardoare De leul de la mâncare, Ce-l promitea răposatul Ca să fie tot el
MASCARADA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368337_a_369666]
-
de oceane/ Ce se lovesc de țărmuri fără nume/ Cetăți la malurile riverane/ Le deslușesc din apele în spume// Lovit ades de nemiloase valuri/ Am reușit să scap de uragane/ În nopți senine meditez pe maluri/ Când îți compun poemele profane” (Spre astre). Elementul politic, în special cel istoric, este predominant.Totodată, autorul se consideră „cavaler din veacul efemer”, în poemul: „Hohotul tăcerii”: „Tăcerile ce-ades mă înconjoară/ Cu așteptări ce nu primesc răspuns/ Îmi sparg timpanele! Raza solară/ A-ncremenit în
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
primăria amenajă în două zile un loc special în centrul parcului cu bănci stil retro și o mulțime de lăzi cu nisip pe o suprafață de marmură pe care profesorul le umplea zilnic cu cifre și desene de neînțeles pentru profani. Să nu ne facem iluzii asupra ineficienței unei asemenea investiții! O comisie de matematicieni confirmase faptul că aparentul joc al profesorului dădea în realitate soluții pentru tot felul de probleme ale geometriei, cu aplicații în construcții și aeronautică. În plus
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
de doi ani și mai mici, împlinindu-se în acest fel o altă profeție a proorocului Ieremia. În afară de Apostolul și Evanghelistul Matei, nici un alt evanghelist nu amintește despre tragicul episod al uciderii pruncilor. Totodată, nici o parte a literaturii canonice sau profane aparținând acelei perioade nu amintește de aceasta, în afară de „Protoevanghelia lui Iacov". Diferențe există și în ceea ce privește numărul copiilor uciși: în calendarele bizantine este trecut numărul de 14.000, în cele siriace 64.000, iar unii istorici moderni vorbesc de până la 100
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
un nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași formă pentru toți, iar groapa, în care trupurile neînsuflețite ale nevoiașului sau profanului bogat, mestecă într-o odihnă aparentă carnea și oasele dăruite de Moarte? Erau întrebări pe care el, profesorul, și le punea de fiecare dată când se întorcea de la facultate, când mintea lui mesteca gândurile creierului secat de nevoi. Obosit de
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
d. S-ar părea că nu țin de aceeași școală, dar tocmai prin aceasta țin de aceeași școală. (Eugen Coșeriu) Cuvinte cheie: agonie, literat, valori, profan, lingvistică, vorbire, deusian, gândire, maestru, granit. Mots-cles: agonie, homme de lettres, les valeurs litteraires, profane, linguistique, langage, deusian (divin), la pensee, maître, de granit. Resume: Le savant, Eugen Coseriu, a cree par scientifique de ses recherches en linguistique, une bonne comprehension par tous les usagers de la route dans le monde entier ce qui est necessaire
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
are un drum lung al desfășurării. Trăim cu impresia că atunci când folosim cuvintele Universul pricepe voia noastră. Cuvintele au sensuri: sinonimii, antonimii, paronimii, care succed dorinței noastre de a fi vii și suntem reali tocmai pentru că cei inițiați trăiesc printre profani și le ghidează drumul pe care trebuie să pășească spre a nu produce anomalii existenței. Dacă ideea ar fi fost să reprezinte direct lumea exprimării, atunci oamenii ar fi fost cu adevărat o entitate-om, superiori prin manifestări și jenați
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
anomalii existenței. Dacă ideea ar fi fost să reprezinte direct lumea exprimării, atunci oamenii ar fi fost cu adevărat o entitate-om, superiori prin manifestări și jenați de gânduri care ar fi fost semnalate prin unde șovăitoare. Este tocmai ce profanii nu au, decât cuvântul pe care îl distribuie în urechile care nu aud ale celor manipulați, este un invers proporțional al elementului gând cu cel al vorbirii. Savantul a creat unicitatea, legătura indisolubilă dintre cele două elemente și a creat
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
mai puternice decât la noi. Ei au creat neobosit și s-au lăsat purtați de mâinile îngerilor protectori ca purtători ai românismului, a vremurilor când nestingheriți și apreciați pentru bunele lor fapte, românii erau primiți cu brațele deschise de Occident. Profanii de acolo sunt rupți de misterul și de taina științei, ai creației pentru creație și viață, ai luptei pentru un ideal minunat al trăirilor omului, indiferent de locul unde dorește să trăiască. Europa este a europenilor și deci, și a
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
Eugen Coșeriu a creat pentru lume, pentru binele ei și a gândit spre o mare oprire a disoluției materiei umane, el a văzut prin omul Europei legătura între etnii, respectul pentru cei care știau să cugete și să fericească mintea profană, deschizându-le orizonturi noi de gândire. El a făcut înconjurul lumii predând la universități celebre din Germania, Norvegia, Anglia, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Bulgaria, România, Moldova, chemat în Japonia, Chile, Brazilia, America, Uruguay, Argentina etc., doctor honoris cauza la peste
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
rutina relațiilor verbale. Prin reducere la esențial, devine vizibilă pledoaria celui care scrie, în fața celui care citește/va citi, pentru modificările de conținut. Simion Șuștic pune pe hârtie mărturia credinței într-un univers uman recuperabil. Alegoria instrumentelor tăișului - rituale și profane - acoperă întregul volum, semnalizând prefaceri de fond - cuțit, brici, lamă, secure, satâr, coasă, acțiunea de a săpa. Tăierea și tăietura sunt direct comunicate. Citim, încă, despre duel, măcel, ghilotină. Aici se clasează și întretăierea, întreruperea, împărțirea. Din loc în loc, apare
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
apoi, cu încredere, drumul din aburul poveștilor zise de Tata moș Timofie este centrul universului: „Veneau de pe toate satele să le facă sănii, care, căruțe [...] Căzi, răcitoare și alte vase de lemn”. Dar sunt și alte centre, să le zicem profane. „Ăsta-i cinematograful”, trebuie să afle, printre primele lucruri, un tânăr ofițer coborât din primul taxi pe care l-a luat în viața lui, prezentându-se la garnizoana dintr-un orășel alintat cu titlul de „metropolă”, după ce călătorise cu un
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]