119,631 matches
-
semnată de Simeon N. Morozov, tipărită la Piatra-Neamț în 1906. Una din traducerile de referință de mai târziu este aceea datorată Gabrielei Leonte și lui Sică Alexandrescu apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
lui Liiceanu și scurta vizită a Friedgardei Thoma la Rășinari și Sibiu, la un colocviu care, an de an, dezbate opera și personalitatea lui Emil Cioran, din mereu alte unghiuri și la nivele variabile ( animatorul neobosit al acestor manifestări fiind profesorul Eugène van Itterbeck). Trec peste impresiile lăsate de colocviul la care mi-a fost dat să particip împreună cu Friedgard Thoma, pentru a mă opri asupra contactului scriitoarei, sosită din Köln, cu ținuturile natale ale ilustrului ei prieten. Pornite în zorii
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
fost apropiată în ultimii lui ani. Nu numai că bustul, parcă modelat din plastilină roșie, nu aducea deloc cu modelul, dar nasul cum se întîmplă cu statuile din vechime , suferise o groaznică mutilare. Ulterior, purtate în iureș la Sibiu de profesorul van Itterbeck, la redacția unui ziar local ne-a fost dat să aflăm avatarurile statuii de la chiar sculptorul care o realizase. O familie din Rășinari, după cum se "zice" supărată pe trecutul brun al lui Cioran, ( sau doar un copil inconștient
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Cornelia Ștefănescu Când mi-a fost expediată de la Iași, la sfârșitul anului trecut, ediția Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă de Dumitru Furtună, profesorul Gheorghe Macarie de la Universitatea "Al. I. Cuza" ( autor al lucrării mai sus-numite, împreună cu Manuela Macarie, "universitari" cum se autointitulează într-o notă) a avut eleganța nu numai să-mi dirijeze atenția asupra activității științifice editoriale a Iașilor, ci să-și
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
Amintirilor din copilărie. Semnatarul scrisorii motivează reeditarea din 2002 a aceleași cărți "modestă azi", apărute în 1990, cu toate omisiunile unui context de referiri care au avut de experimentat lecția pervertirii prea plinului istoric, a ștrangulării sau a anulării lui. Profesorul Macarie se concentrează asupra a două elemente în stare să facă din lucrarea lui Dumitru Furtună o pagină de referință. O consideră "prima încercare monografică Creangă la noi". Și ceea ce îi aduce un plus de valoare este faptul că "fără
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
1930, titlul reținând esența: Un francez scrie cea mai bună carte despre Ion Creangă. Al doilea element îl constituie impactul cercetărilor întreprinse de Dumitru Furtună cu literatura de interpretare a lui Ion Creangă. Pozitivul și negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie recunoaște în scrisoare că singurul care folosindu-se de bogata documentație a cărții lui Dumitru Furtună, și o recunoaște, este G. Călinescu în Postfața la Ion Creangă. Viața și opera, publicată în 1987, reluată în ediția din 1964. După ce
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului Iași, fondul Mitropolia Moldovei
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
scrupulele filologice apărute pe parcursul realizării ediției. Cele care i-au impus editorului apelul obligatoriu la confruntările cu manuscrisele aflate în fondurile diferiților ani de achiziție, ale Bibliotecii Academiei ale periodicelor, ale diferitelor fonduri particulare. Toate suficiente argumente pentru susținerea afirmației profesorului Macarie că pentru viitoarele ediții Ion Creangă, spre a se evita permanentizarea inadvertențelor semnalate pe parcursul notelor, consultarea "acestei insignifiante ediții a noastră" își vădește utilitatea. Mai mult, adaug eu, cu o dorință expresă. Ediția este cumul de documente. Ele presupun
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
pe Transilvaniei, unei tipe care încearcă de zor să deschidă o umbrelă veche, defectă: "Tâmpito, închide umbrela, sperii ploaia!" Mitică în piața Amzei. Văzând un Mercedes negru care turtește botul unei Dacii verzi, exclamă vesel: Hai că l-a-ndreptat!" Ticul unui profesor bătrân de franceză care din când în când spune: Verité, pas debout! Adică atunci când stai în picioare, fiind tensionat, de obicei, nu poți rosti calm un adevăr durabil, necesar... De unde obiceiul vechi al rușilor de a lua loc pe scaun
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
apariției dicționarului ceh, de ex. volumul Cine sînt eu de Ana Blandiana. Efortul de precizie și de actualizare a datelor este absolut remarcabil Extrem de rar am observat unele lipsuri sau inadvertențe în Dicționar, de ex. Ov. S. Crohmălniceanu a fost profesor la Universitatea București cu două decenii înainte de anul 1967 care apare în SRS; unii autori nu sînt trecuți strict alfabetic, de ex. Nechit este înregistrată după Negrici și Negruzzi; la Ionel Teodoreanu este omis din lista cărților sale romanul Crăciunul
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
românesc ( și nu Iorga, ale cărui aprecieri estetice nu mai contau în interbelic). Călinescu e destul de tranșant în privința omului și a vederilor sale politice: Slavici n-ar fi fost în stare să strîngă cine știe ce cultură, deși studiase la Viena cu profesori eminenți, i-ar fi urît în sinea lui pe junimiștii care-i acordaseră, ca și lui Eminescu, stipendii generoase ( Maiorescu fusese și acționat în judecată, ca fost ministru, pentru a-l fi remunerat din bani publici) ( ură de țăran veșnic
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
Cronicar Glucksmann și războiul din Irak După Robert Radeker, profesor de filosofie și membru al comitetului de redacție al revistei Les Temps modernes (vezi România literară, nr. 14, p. 32), iată, un alt intelectual francez de stînga, André Glucksmann, denunță în International Herald Tribune (22 februarie, adică înainte de începerea războiului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
o vreme mi-am "împărțit" viața între București și Paris; hotărârea de a mă stabili în țară am luat-o abia în anul următor, când mi s-a propus să țin conferințe la Universitățile din București - unde am fost numit "profesor asociat" -, Iași, Cluj. A început astfel un capitol nou în viața mea. Nu vreau să ascund publicului care mă va citi faptul că am fost extrem de șocat de ce am găsit în țară. - De ce anume? - Nu se schimbase prea mult centrul
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
că pentru noi a fost chiar "the last and the least" - Nicolae Ceaușescu). Ce este totuși "democrația", cuvîntul magic îndărătul căruia se ascund elemente care, aparent nu au nimic în comun? Un răspuns lucid la această întrebare încearcă să ofere profesorul Lucian Boia în cea mai recentă carte a sa, Mitul democrației. Adept al lui Fernand Braudel și al școlii de istorici formați în jurul revistei "Annales", Lucian Boia a introdus o viziune nouă în istoriografia românească (zona sa predilectă de cercetare
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
specială. Inițial, după instaurarea comunismului într-o bună parte a lumii (URSS, China, Europa de Est, Coreea de Nord, Mongolia, Cuba etc.), teoria sa părea să se confirme. Apoi, însă, mai ales după evenimentele din anul 1989, a fost brutal infirmată. "Eșecul comunismului - scrie profesorul bucureștean - nu a fost eșecul unei derive antidemocratice; a fost eșecul unei maniere de a înțelege democrația pe care istoria a refuzat să o ratifice" (p. 101). Pentru că, spune tot Lucian Boia, "s-a putut observa cum comunismul real contrasta
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
cernere a valorilor și nici o rampă de lansare a acestora. (Unde mai pui că o victorie asupra celui slab este în definitiv o înfrângere.) S-a încetățenit în ultimii ani paradigma întrecerilor oarbe, în care vanități acerbe (cu precădere ale profesorilor și organizatorilor) trezesc vrăjmășii factice și întrețin noroiul de astăzi ori praful de mâine. De prea multe ori competițiile muzicale au născut victime, uitându-se că înainte de toate există un spirit al olimpismului conform căruia important și onorant este să
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
va deveni o stringentă necesitate, memorialistul va trăi clipe de mare neliniște, durere fizică și capitale întrebări, în esență povestea vieții unui intelectual în principalele ei direcții, cu date de exemplară autenticitate, slujite de o excelentă portretistică. Iată-l pe profesorul Călinescu, "...un bărbat potrivit de statură, cu un abdomen destul de proeminent, ce-l făcea parcă mai scund, cu un păr bogat și rebel și doi ochi extrem de vii și de penetranți", încât "privindu-l câteva secunde, te lua în stăpânire
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
simplă, dar e cu capcane: cel de o înălțime potrivită e în realitate scund, "destul de" citește în tradiționalul sens, foarte! Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu, iar pe lângă profesori bine pregătiți, Paul Cornea și Ov. S. Crohmălniceanu, se găsea un "inocent" ca Mitu Grosu, "un bătrân ramolit ca Mihail Cruceanu, un timid fără vocație didactică, precum Silvian Iosifescu, emancipat mai târziu ca teoretician, ca și Savin Bratu, fost ofițer
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
pe care azi n-aș mai vrea să le mai știu ale mele". Avea scuze? "Firește, eram foarte tânăr și compromisul, pe care atunci nu ni-l reprezentam la dimensiuinile lui reale, îl învățam, din păcate, chiar de la marii noștri profesori, de la G. Călinescu și T. Vianu, de la Al. Rosetti și Iorgu Iordan, aliniați, în grade diferite, noului regim și încercând efortul de a deveni, chipurile, marxist-leniniști. O epocă tristă care a umbrit, în bună măsură, ultimele opere ale maeștrilor mei
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
Bănulescu, Al. Oprea. Era încurajată, firește, poezia descriptiv-encomiastică, ultrapolitizată și se condamna "intimismul", adică lirica sentimentelor eterne. Numeroase sunt evenimentele a șapte decenii de existență, cu surprizele nu doar ale anilor, ci și ale orelor. Să notăm, totuși, reîntâlnirea cu profesorul Călinescu - prin 1963 -, prilej de a-și spune cuvântul despre atitudinea politică a acestuia, în opoziție cu generozitatea omului: "Ultimii 10-15 ani din viața lui G. Călinescu au constituit o dramă ce va trebui scrisă odată. Histrionismul său are un
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
deci, de unde în franceză dissention care înseamnă ca și la noi ce înseamnă. Nu eram în lumea lui Caragiale. Eram pe terenul unei conversații corecte. Iar despre cei doi n-ai fi greșit dacă ai fi spus că erau niște profesori. Dar care era, la urma urmei, disensiunea asta?... Disensiunea era, după cum se plânsese primul vorbitor, că băiatul lui, însurându-se și vrând să stabilească nunta religioasă, nu se înțeleseseră în cele două familii implicate în eveniment, părinții fetei, greco-catolici, vrând
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
adapta noilor realități, cu identitatea strivită într-o societate care a abolit valorile și regulile tradiționale și se lasă guvernată de principii anarhice. Toată această viziune asupra istoriei este prezentată prin prisma evoluției/involuției unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
negativ. Dacă în perioada comunistă răul avea un chip vizibil (cel al diavolului) împotriva căruia se putea lupta, astăzi lucrurile au devenit mult mai complicate. Este o lume dominată de Nimeni, ale cărei trăsături definitorii sînt excelent sintetizate în confesiunea profesorului Sabin Carp: "Va fi o epocă lipsită de personalități și de martiri, de demoni și de rugăciuni, o epocă în care vom fi din ce în ce mai mici și nu vom ști ce să mai facem pentru a ne distra. Imaginile se vor
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
altfel, acolo l-am cunoscut și eu, în iulie 2000, în perioada stagiului meu de cercetare în domeniul lingvisticii, chiar în biroul lui Eugeniu Coșeriu, ocupându-se de tipărirea și inventarierea nenumăratelor manuscrise coșeriene. După câte știu a fost numit profesor la o universitate din Germania, probabil Freiburg, în nici un caz Fribourg, care se află în Elveția. Cu respect, Lector univ. dr. Ioana Crețu, Universitatea din Sibiu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]