440 matches
-
Alecsandri povestește în scrierile sale, a fost rasă de pe fața pământului, pe locul ei ridicând o îngrămădire de blocuri mici și respingătoare. Biserica Banu strânsă ca în chingi, până în apropierea zidurilor, între blocul Telefoanelor și o „grădină-berărie”, slujește cu pioșenie „prohodul”, cum zice un scriitor ieșean, aceleia care a fost „răposata”, Str. Lăpușneanu. Calea Lăpușneanu , fala dintotdeauna a Iașului, chiar și azi face o poveste nespus de frumoasă. - Unde mai este strălucirea ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
două pelerine greco-catolice. „Scutul” de adăpost al pelerinilor din Sânmihaiul de Câmpie, anul 1969. Rândul de așteptare format la intrarea în biserică. Icoana de la Nicula și uluitoarea catapeteasmă ce o găzduiește. Incidente între pelerini și reporteri. Slujba de noapte și prohodul Maicii Domnului. Mii de voci cântă împreună. Zogre Gabriel, îngerul meu păzitor. Bucuria populară a pelerinajului. Dimineață senină de vară. Urc iarăși în ritm susținut rampa ce duce spre mănăstire. O mulțime mare de pelerini în jurul meu, mult mai mulți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
marilor translatări de populație din perioada industrializării accelerate din anii 1970-1980, pare să fi dispărut în aceste momente. Grupul de pelerini din Iași se simte protejat, chiar valorizat de identitatea sa regională. Ora 21.30. Slujba de noapte, utrenia și prohodul Maicii Domnului. Acum începe și concertul clopotelor mănăstirii, plasate pentru moment în aer liber, pe un postament masiv de lemn, în așteptarea finalizării lucrărilor la noua biserică. Instalația este manevrată de clopotari, oameni în carne și oase, și nu de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care pot însoți somnul. Rezonanța coșmarului și a depresiei este tulburătoare: Păduri ca niște domuri mă copleșiți de groază/ Cu tunete de orgă în glas, urlați profund/ Și-n inimi hrube-n care vechi gemete vibrează,/ Ecourile noastre ca un prohod răspund. 695 Și continuă: O hoardă ticăloasă de mari păianjeni țese/ În creierele noastre rețele fumurii.// Și lungi și nesfârșite convoaie mortuare/ Încet și fără muzici prin suflet trec mereu;/ Speranța-nvinsă plânge; și rea, dominatoare/ Înfinge spaima negrul ei steag
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
câmp etc. Primar, ani de-a rândul. Prieten cu Alexandru I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Corespondență cu M. Kogălniceanu. O scrisoare a fost publicată de pr. Ilie Anisescu în Rev. Mitropolia Mold”, 1968, nr. 1-2. A scris cu mâna lui „Prohodul Mântuitorului”, cu litere chirilice, adevărat tipar. Semnează propriu, pe Cartea de rugăciune „Învățătura Cristiană”, 1836, tipografia Albinei, Iași, cu prefața de Aga Gheorghi Asachi, Iași, 30 august (tot cu litere chirilice). Familia T. Grumăzescu: 5 copii. 1 Haralambie, inspect. silvic
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai era un secret pentru ceilalți, a creat pentru cei din cameră o stare de adevărată liniște, până și țiganul se liniștise. Bourceanu înviase sufletește. În Vinerea Mare am cântat versetele pe care ni le-am amintit din fiecare stare a Prohodului și imnurile Sfinte Dumnezeule și Mergi la cer. Apoi liniștea s-a așternut până în noaptea Învierii. La miezul nopții ne-am sculat. Eram pregătiți să primim în sufletele noastre pe Mântuitorul Iisus Hristos, Înviat. Cel ce prin Întrupare devenise om
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul Regal, soborul prelaților se pregătește pentru rugăciunile de prohod la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldatului. În jurul I.P.S.S. Patriarhul Nicodin, participă la acest serviciu divin, mitropolitul Nicolae al Moldovei, P.S.Grigore Leu, Episcop al Hușilor, C.Rășcanu, Prefectul județului Vaslui, colonelul Măescu, Prefectul județului Roman. Din partea familiei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
în movila de cărămizi”2). „Furtună” de Bacovia nu descrie decît uvertura acelei ploi: „Prin codrii Bacăului/ Vîjîie vîntul/ Și-ntunecă lumea/ Un cer ca pămîntul/ Și codru pe codru/ Se umple de clocot,/ Iar toamna în hohot/ Le cîntă prohodul...” Următoarele versuri redau exaltarea și spaima în fața marii amenințări: „Și parcă mă cheamă,/ De crengi atîrnînd,/ Avesalomi gemînd/ Cu plete ncîlcite.../ De spaimă mă prind/ Priviri rătăcite,/ Și mintea de zgomot,/ Nimic nu-nțelege...” Chemarea furtunii este o chemare a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și cu alte elemente, ca nașterea la câmp. Tot În acest sens sunt prezente informații despre obiceiurile la Înmormântare. La Înmormântarea Anei, la prohod, participă tot satul. Romancierul fixează și aici toate elementele esențiale pentru un asemenea ceremonial: praporii fluturau alene În adierea de primăvară... tămâie și aducea În schimb valuri de miros dulce de flori de măr... preotul Belciug mormăia pe nas cântecele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
biserica asta n-au fost numai bune, au fost și rele. Vecinii au văzut de toate. S-au certat, cei de aici, pentru ideile lor. Dar în acești ultimi ani, credincioșii ortodocși au îndrăznit să iasă la suprafață. Anul trecut, prohodul la care se înconjoară biserica, s-a făcut aici, la Paris, prin cartier. Oamenii se uită cu o curiozitate adevărată, pentru că e un lucru ciudat (sună mobilul: „Doamne ajută, să vină, o să fim noi aicea“). Se uită, cum spuneam pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cântările bisericești pe care trebuia să le știi la diferite slujbe. Și, fără zăbavă, ai și început a cânta. Ionescu a adormit buștean, iar dumneata cântai de zor... Când s-a trezit, i-ai spus că ai ajuns abia la „prohodul cel mare”. Omul săracul nici cu spatele nu știa ce ispravă ai făcut cât el a dormit, dar, când și-a dat seama, te-a întrebat: „ Bine domnule Creangă: când ai mâncat puii și ai băut tot vinul, pentru că mi-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
-a. Medic Dr.Gh. Iuliano.” Să-l ascultăm mai departe pe C. Săteanu: „Mortul neputând rămânea acolo în mica dugheniță, a fost transportat dis-de-dimineață acasă. Acolo, a doua zi după Anul Nou, adică la 2 ianuarie 1890 i s-a oficiat prohodul și de acolo a pornit cortegiul funerar.” Apoi eu, drept să spun, când e vorba de lege, mă închin, pentru că nu cred ca medicul și doi martori - unul funcționar publicși-ar fi luat răspunderea întocmirii unui act oficial fals, care a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Epitaf și se așează pe o masă, în mijlocul bisericii. în cursul zilei, credincioșii vin să treacă de trei ori pe sub Sfântul Epitaf, ca și cum ar trece prin mormântul lui Iisus. La denie, adunarea îndurerată a credincioșilor, veniți în număr mare cântă prohodul Domnului, apoi cu lumânările aprinse se ocolește de trei ori biserica și la intrarea în biserică trec pe sub Sfântul Epitaf și sărută crucea pe care este răstignit Mântuitorul. Sfântul Epitaf este dus apoi în Sfântul Altar. In această zi se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
e făptura lui Dumnezeu și încă o făptură căzută în păcat și în moarte. Frumusețea lui e desfigurată de păcat și limitată de moarte. Marea lui nefericire e veninul răului, care îl devastează; marca lui groază e limita morții, inevitabilă. Prohodul îngropării Domnului, această elegie, cea mai sfâșietoare din câte s-au scris, acest bocet universal, vede în moarte stingerea frumuseții terestre când pune pe buzele Silnici Fecioare cuvintele: „Primăvară dulce, Fiul meu cel dulce, frumusețea unde ți-ai pus?” în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În sfîrșit cea mai de pe urmă, a 24-a vamă, este aceea a simoniei". Pe calea către Biserică a repauzatului au loc, în principiu, 24 de punți sau opriri, egale cu cele 24 de vămi. La fiecare oprire se ține prohodul și se dau pomeni. Cum citim și în cartea lui Nicodim Măndiță: "Cunoscînd starea Sufletelor de după moarte, trecerea vămilor și înfățișarea lor înaintea lui Dumnezeu, care are loc în a treia zi, Biserica și rudele, voind a proba afecțiunea lor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
citea și aici o slujbă de prohodire. Împodobite cu flori și mult busuioc, mormintele celor plecați deveneau ospitaliere - oalele de lut, cu tot felul de bucate, străchinuțe și prosoape înflorate, așteptau sosirea preotului, să le bine primească la Domnul. După prohod, toate erau destinate copiilor, rudelor, prieten ilor, sătenilor. La mese improvizate, în apropierea mormintelor, fie și direct pe iarbă, erau prezente neamurile care, ospătându-se, închinau câte un pahar de vin și pentru cei morți: „Dumnezeu să-i ierte și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acum eliberată de constrângeri și principii stricte, de tot ceea ce era datorie față de un altul, de obligativitatea de a adopta un comportament stereotip. Revoluția care avea să urmeze curând nu a fost pentru ea nicidecum simbolul unei ere noi, ci prohodul celei vechi. Societatea română, care părea până atunci foarte omogena, explodase brusc, depărtându-se de comunismul abject. În principiu, nu eram împotriva acestui sistem. Nu mă simțeam deloc constrânsa, pentru că eu aveam acea libertate a ființei mele și știam exact
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Rusia, după anii '90, era un stat slăbit, în pragul anarhiei. Dispăruse dușmanul. La ce mai folosea, în aceste condiții, NATO? Întrebarea nu era deloc lipsită de sens, drept pentru care unii s-au și grăbit să cânte, pentru NATO, prohodul. Foarte repede s-a văzut însă că apăruseră în lume pericole noi, iar NATO nu numai că nu a dispărut, ba chiar s-a umflat, prin afilierea multora dintre statele foste comuniste. Rusia se află acum în plin proces de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al-II-lea „a asistat la liturghia sfințirii Marelui Mir cu voievodul Mihai. După ce i-am cuminecat, pe rege și pe Mihai, i-am poftit la mine la dejun fiind nemâncați”, nota patriarhul Miron Cristea. 6 aprilie. Vinerea Mare. Patriarhul Miron Cristea slujește prohodul la biserica Domnița Bălașa, catedrala fiind în reparație. Au fost prezenți: regele Carol al II-lea și primul ministru Gh. Tătărescu. 7 aprilie. Complotul antidinastic al ofițerilor conduși de lt. col. Victor Precup, planificat să se desfășoare în Noaptea de Înviere
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
regele deținea un castel de vânătoare (35 camere), în mijlocul unui parc de 4,5 ha. După masă, au încercat noile arme, dar fără rezultate prea bune: Carol, Mihai și invitații „au tras ca niște ciubote”. Seara, au fost prezenți la prohodul slujit de părintele Nae Popescu în frumoasa bisericuță din lemn. Un comunicat al Casei M. S. Regelui anunță că monarhul și-a stabilit reședința la Castelul de vânătoare Lăpușna, începând din 26 aprilie 1940. Sâmbătă, 27 aprilie. După amiază și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de trecerea la cele veșnice a vreunei celebrități din aristocrația creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dar nici Luptătorul n-a rămas indiferent, ci scria în numărul 8 din 1 noiembrie 1931: „ A dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul politic Dr. N.D. Costeanu editează un nou ziar cu titlul Crainicul Bucovinei”... Mai apoi, participanții la prohodul Crainicul Bucovinei - cei de la Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o voce singulară... Din cauza aceasta „În fața primejdiei” era însoțit în pagină de un alt titlu: „Ziarul Timpul e dat în judecată” în baza legii 170 alarmismului”, situație în care, până la urmă ziarul Timpul revoluționar a trebuit să cedeze. Prea cântase prohodul altor ziare, altor confrați... și-a încetat apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]