604 matches
-
trape secrete. Dar ferește-te să-ți atingi ochii atât de fragili, ferește-te să-ți pipăi obrazul, el se poate sparge la cea mai mică atingere și-ți va murdări imaculatul costum de umbră.” După câteva volume cu poezii proletcultiste, impuse de teroarea ideologică a anilor ’50 - Filonul (1952) și Poem despre tinerețea noastră (1960)- și punctate arareori de limpezimea câte unui vers clasic, N. revine la stilul ce l-a consacrat, la care nu va mai renunța niciodată, în ciuda
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
act Moș Ion Roată (1948) sunt tentative derizorii de pătrundere între autorii care asigurau dramaturgia „originală” a momentului. Colaborarea cu Aurel Baranga la scrierea piesei de teatru Inimi fără hotare se plasează în zona aceluiași minorat valoric. În această etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
la bunele tabieturi, amintesc de absurdul straniu al lui Max Ernst. P., care pledase pentru neînregimentarea politică a suprarealiștilor, ajunge, după anii de privațiuni și tăcere din timpul celui de-al doilea război mondial, să militeze, cu apel la limbajul proletcultist al epocii, pentru o literatură angajată, care să orienteze simpatiile stângiste ale avangardiștilor. Intervențiile din „Revista literară” (1947), de pildă, sunt mărturii ale „acomodării” la noile orientări. Tot acum va scrie pagini convenționale, în fapt o literaturizare (în vers, proză
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
literatură angajată, care să orienteze simpatiile stângiste ale avangardiștilor. Intervențiile din „Revista literară” (1947), de pildă, sunt mărturii ale „acomodării” la noile orientări. Tot acum va scrie pagini convenționale, în fapt o literaturizare (în vers, proză sau teatru) a tezelor proletcultiste, la a căror propagare contribuie de voie sau de nevoie. Importante rămân însă legăturile sale cu avangarda, P. tipărind de-a lungul timpului texte inedite de Urmuz, Tristan Tzara, Ion Călugăru și Ilarie Voronca, iar în 1969 - Antologia literaturii române
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce s-a scris Înainte de Desculț despre țărani, Ion VITNER consideră cartea „o luptă câștigată pentru literatura noastră” pentru că „Începuse să fie pătrunsă de spirit de partid” și pentru că „ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ultimele patru 86 vizând aspecte legate de reconsiderarea clasicilor, domeniu În care Ion Vitner se va instala nestingherit și despotic, dirijând spre multe generații viitoare, doar o anumită felie din moștenirea literară, dar și aceea deformată monstruos de puternicile dioptrii proletcultiste ale ochelarilor săi favoriți. De fapt, Încă de la Începutul anului, presa dezvăluie intense preocupări de reevaluare a istoriei literare 87 I. Vitner Îi redimensionează pe Eminescu, Caragiale, Gherea, Neculuță; J.Popper pe Coșbuc; S. Iosifescu pe Cârlova și Gr.Alexandrescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cultura sovietică, Îndată după revoluția din 1917, iată, există și la noi - constată la unison vocile din presa vremii și, În primul rând, forul diriguitor al literaturii, Uniunea Scriitorilor, care ține și o plenară destinată problemelor poeziei și combaterii manifestărilor proletcultiste. Începe, astfel, o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind doar plevușcă, adevărații purtători de steag ai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
activitatea unor tineri poeți, care au credința că „ascunzându-se” la masa de scris, departe de clocotul vieții, pot Înlocui faptele concrete prin afirmații cât mai generale, prin șabloane, rezumându-se la o „documentare” superficială, de turiști. (Ă). Tendința aceasta proletcultistă, atitudinea ciocoiască față de muncă, față de Însușirea culturii, care s-a manifestat În activitatea lor poetică a fost dezbătută pe larg În cadrul discuției organizate de Uniunea Scriitorilor asupra problemelor poeziei. Concluziile plenarei au arătat limpede că proletcultismul este dușmanul cel mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un tânăr vajnic, neînfricat, plin de Încredere În victoria proletariatului și, În același timp, un om cu suflet ales, care iubește, suferă, luptă și visează. (Ă). Un fel de gong final al campaniei - deși sugerează direcții de cercetare a manifestărilor proletcultiste și În proză și În critica literară - este studiul lui Mihai Gafița; căci, Începând cu luna mai, campania Împotriva proletcultismului slăbește În intensitate, dacă nu chiar sucombă; oricum presa n-o mai dezvăluie. La orizont erau alte deziderate: a 30
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oricum presa n-o mai dezvăluie. La orizont erau alte deziderate: a 30-a aniversare a partidului care nu putea fi Întâmpinată cu o asemenea imagine. Aceasta nu Înseamnă că, inclusiv În anii următori, critica nu va mai dezvălui manifestări proletcultiste În literatură, dar actul nu se va face cu radiografii pe orizontală ci În analizele de serviciu privind unul sau altul dintre scriitori. Aparent, fenomenul părea că s-a risipit În cazuri izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se va face cu radiografii pe orizontală ci În analizele de serviciu privind unul sau altul dintre scriitori. Aparent, fenomenul părea că s-a risipit În cazuri izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot mai adânc. Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O problemă importantă a literaturii noastre, este problema denunțării manifestărilor proletcultiste. Această problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau altul dintre scriitori. Aparent, fenomenul părea că s-a risipit În cazuri izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot mai adânc. Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O problemă importantă a literaturii noastre, este problema denunțării manifestărilor proletcultiste. Această problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că s-a risipit În cazuri izolate când, În realitate, el se Înțelenea tot mai adânc. Așadar Împotriva manifestărilor proletcultiste În literatură 5: „O problemă importantă a literaturii noastre, este problema denunțării manifestărilor proletcultiste. Această problemă, a luptei Împotriva manifestărilor proletcultiste, a fost deschisă de recenta plenară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. privitoare la problemele poeziei. Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e Întotdeauna mobilizator, convingător, exemplu viu pentru toți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proletariatului, total deosebită de cultura anterioară. (Ă). O altă manifestare a proletcultului În domeniul creației este reducerea bogatului conținut sufletesc al omului nou, la o singură trăsătură, șablonizarea omului pe baza unei singure preocupări ale sale. Este vorba de ceea ce proletcultiștii numeau „forța muncii (elementul muncii)” și-l legau de mașinism. Unul din teoreticienii proletcultului, N. Ieașko, Într-un articol scris după ce proletcultul fusese lichidat, Încearcă să pună În locul conștiinței politice a omului nou, o nouă conștiință, aceea a muncii abstracte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la 23 August 1944, importante succese, (Ă), a trasat poeților sarcina de a lupta Împotriva formalismului, a șabloanelor, a ruperii de viață și a indicat că un pericol principal care deschide calea lipsurilor enumerate mai sus, Îl constituie apariția tendințelor proletcultiste la unii din scriitorii noștri și mai ales la cei tineri. (Ă). După discuțiile purtate În cadrul plenarei au apărut unele Încercări de a se explica În ce constau manifestările proletcultiste, dar numai În ce privește poezia. (Ă). Ori manifestările proletcultiste au apărut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deschide calea lipsurilor enumerate mai sus, Îl constituie apariția tendințelor proletcultiste la unii din scriitorii noștri și mai ales la cei tineri. (Ă). După discuțiile purtate În cadrul plenarei au apărut unele Încercări de a se explica În ce constau manifestările proletcultiste, dar numai În ce privește poezia. (Ă). Ori manifestările proletcultiste au apărut nu numai În domeniul poeziei ci și al prozei și al criticii. (Ă). Socotim că prezentarea rădăcinilor, al drumului istoric al devierilor proletcultului, a fost indispensabilă pentru clara Înțelegere a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apariția tendințelor proletcultiste la unii din scriitorii noștri și mai ales la cei tineri. (Ă). După discuțiile purtate În cadrul plenarei au apărut unele Încercări de a se explica În ce constau manifestările proletcultiste, dar numai În ce privește poezia. (Ă). Ori manifestările proletcultiste au apărut nu numai În domeniul poeziei ci și al prozei și al criticii. (Ă). Socotim că prezentarea rădăcinilor, al drumului istoric al devierilor proletcultului, a fost indispensabilă pentru clara Înțelegere a discuției, pentru a ne Îmbogăți În primul rând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Însuși faptul că articolul nu avea pretenția să epuizeze problema ci să aducă o „contribuție” doar, arăta că autorul socotește că limitele lui Caragiale sunt cu mult mai numeroase și mai adânci, că ele necesită o dezbatere mai largă: (Ă). Proletcultiștii trâmbițau că proletariatul n-are ce Învăța de la marii scriitori din trecut, că proletariatul trebuie să-și făurească o cultură, o literatură cu totul nouă. Articolul citat mai sus duce În mod firesc la aceeași concluzie. Este o manifestare tipică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
greșit de a privi pe marii scriitori din epoca 1848, de a-i Îngloba burgheziei, de a socoti că ceea ce este valoros, progresist, În operele lor se datorește burgheziei și nu legăturii lor cu poporul duce de asemenea la atitudinea proletcultistă de dispreț și chiar de combatere față de moștenirea culturală. (Ă). Fără Îndoială că nu poate fi pus un semn de egalitate Între schemantism și proletcultism. (Ă). Greșeala aceasta nu aparține numai poeziei ci și prozei. Nu sunt deloc rare producțiile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezia lui Dan Deșliu. Și desigur nu numai el. Faptul că critica literară nu numai că n-a criticat, dar a socotit ca realizări importante tocmai aceste greșeli - a dus la repetarea, la adâncirea lor, la Încurajarea tocmai a manifestărilor proletcultiste. (Ă). Învățătura leninistă asupra limbii dezvoltată În mod genial de Stalin În ultima sa lucrare Marxismul și problemele lingvisticii, subliniază importanța limbii și a gramaticii În exprimarea clară a ideilor, În răspândirea acestor idei. (Ă). A nu iubi limba poporului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiaburul Mureșan și argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bază ale personalității omului nou, deci și a poetului de tip nou. Poemele acestea sunt Însă niște oglinzi care-i arată lui A.E.Baconsky că Încă nu a ajuns decât În mică măsură un poet Înaintat (schemantismul de esență proletcultistă, individualismul din unele lucrări ale sale - dovedesc aceasta), dar că Întreaga sa creație de până acum Îl Îndriduiește să spere că va ajunge un astfel de poet și-l obligă la aceasta. Învățând mai mult și mai bine de la viață
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aiurea, a fost indicată cu deosebită claritate de Scânteia, În articolul Când poetul se depărtează de viață (Ă). (Ă). Se răspândise nu prea demult obiceiul printre poeții noștri fără experiență de a substitui gândirii creatoare vii, anumite șabloane de esență proletcultistă; grafice care saltă, tractoare care nechează, norme, ortaci etc. Căprariu Încearcă o diversiune, etalându-și impresiile despre anumite fenomene ale naturii, dar ajungând, În fapt, la aceleași scheme moarte. Nepornind de la viață, poetul ajunge la versuri care seamănă puternic cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de acolo că unii autori, În loc să caute eroii și justificarea atitudinii lor În viața reală - pe care n-o cunosc - Îi Înlocuiesc prin creații de laborator. (Ă). O atare tendință spre psihologism, este caracteristică pentru așa numitele „lozinci creatoare” ale proletcultiștilor. „Omul viu” strigau aceștia”. „Faceți ca omul viu”. Și ei pretindeau că realizează „omul viu” prin zugrăvirea aproape exclusivă a proceselor interioare ale personajelor, prin Înșiruirea unor interminabile „procese psihologice”. (Ă). Critica literară are rolul de a ajuta pe scriitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
principal: lupta muncitorilor din industria grea. Unii dintre prozatorii care au dat lucrări valoroase, Întârzie lucrările noi. În poezie sunt cunoscute manifestările individualiste, criticate de organul Comitetului Central al partidului, Scânteia, pe asemenea nu au fost lichidate, cu totul, abaterile proletcultiste. În unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere a realității. Tov. Novicov a arătat, de asemenea, cât de periculoasă este pentru dezvoltarea vieții noastre literare atmosfera
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]