604 matches
-
cu țigarea în colțul gurii și stând în capul mesei lungi ca de nuntă, o pusese pe nevastă-sa, care în ascuns scria proză, să dea citire unei bucăți de-a ei. Femeia, fostă vânzătoare în tinerețe, citise o proză proletcultistă execrabilă. În încheiere, Gogu își aplaudase zgomotos nevasta, primul și singur. Comesenii, servili, aplaudaseră și ei, furtunos. Cred că eu fusesem singurul care nu bătuse din palme. Dar Gogu vroia neapărat să cunoască părerile comesenilor despre proza consoartei sale. Cu
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
patru eseuri referitoare la el, Trei întâlniri secrete cu Il*** Fr*** M. Sadoveanu, Sadoveanu și Francmasoneria, Pe când lumina venea de la Răsărit și Eminescu, Sadoveanu și secretul unei gravuri düreriene) și, în sfârșit, G. Călinescu (G. Călinescu și începuturile romanului inițiatic proletcultist). Le iau pe rând. În cazul lecturii oculte a Crailor de Curtea-Veche, Radu Cernătescu avea de remontat un handicap consistent, pricinuit de delirantul studiu mai vechi al lui Vasile Lovinescu, de natură să compromită orice demers similar. Ferindu-se însă
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
spiritului creator, dar și cea a Narațiunii în cronici... i-au folosit cu prisosință criticului pentru a aborda cât mai pertinent proza sub comunism. Volumul se deschide, cum era și firesc, cu istoricul raportului literaturii cu propaganda, de la literatura agitatorică proletcultistă din faza fundamentalistă a regimului, cu repertoriu unic hotărât la Moscova după un plan minuțios, eficient, verificat („preocuparea unică a fost transformarea temelor ideologice în sentimente active"), prin literatura tolerată din rațiuni propagandistice, până la adoptarea tezelor protocroniste din anii '80
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Ion Simuț Trei sunt monștrii literaturii interbelice în viziunea dogmatică a epocii proletcultiste: avangardismul, modernismul și ortodoxismul. Emil Boldan îi tratează ca atare, cu o nedisimulată repulsie, în Prezentare succintă a istoriei literaturii române, apărută în "Limbă și literatură", volumul V, 1961, publicație a Societății de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Ei
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
sub forme și mai pronunțate de descompunere, toate trăsăturile reacționare ale diverselor curente literare burgheze din deceniile anterioare, de la cosmopolitismul, antiumanismul și formalismul simboliștilor până la naționalismul șovin și falsul tradiționalism al semănăto-riștilor" (p. 118). Avem aici o mostră a gândirii proletcultiste, un dogmatism încordat într-o frază musculoasă ca un boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
nouă epocă, aceea cu adevărat importantă, pentru care s-a frământat și s-a opintit toată istoria noastră: comunismul. Să rezumăm liniile de forță ale istoriei literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până la 23 August 1944, în viziunea proletcultistă. Istoria literară a lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din tot romantismul românesc, "curent literar activ, militant, social, legat mai ales de revoluția pașoptistă" (p. 98), rămâne valabil pașoptismul, punând în valoare, din punct de vedere
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
revoluționare pe care le realizează poporul pe drumul spre socialism cu conștiința de luptă împotriva acelora care ar intenționa să distrugă ceea ce poporul construiește" (p. 120). Urmează tabloul literaturii române contemporane, așa cum se vedea el în 1961, dintr-o perspectivă proletcultistă încă neabandonată. Un prim paragraf prefigurează imaginea de ansamblu, ce urmează a fi detaliată. E canonul proletcultist reunind toate genurile literare. Realismul socialist i-a făcut să se convertească pe scriitorii din vechea generație, puși de Emil Boldan și, desigur
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
ar intenționa să distrugă ceea ce poporul construiește" (p. 120). Urmează tabloul literaturii române contemporane, așa cum se vedea el în 1961, dintr-o perspectivă proletcultistă încă neabandonată. Un prim paragraf prefigurează imaginea de ansamblu, ce urmează a fi detaliată. E canonul proletcultist reunind toate genurile literare. Realismul socialist i-a făcut să se convertească pe scriitorii din vechea generație, puși de Emil Boldan și, desigur, de regimul comunist, la loc de cinste, ca maeștri desăvârșiți, vârfuri ale ierarhiei proletcultiste cu acea parte
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
detaliată. E canonul proletcultist reunind toate genurile literare. Realismul socialist i-a făcut să se convertească pe scriitorii din vechea generație, puși de Emil Boldan și, desigur, de regimul comunist, la loc de cinste, ca maeștri desăvârșiți, vârfuri ale ierarhiei proletcultiste cu acea parte a operei lor care a fost scrisă după 23 August 1944: Mihail Sadoveanu cu Mitrea Cocor, Nicoară Potcoavă, Nada Florilor, Aventură în lunca Dunării; Tudor Arghezi cu poemele 1907 și Cântare omului; Camil Petrescu cu dramele istorice
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
adaptat mulțumitor la exigențele realismului socialist (păstrez ordinea înșiruirii): Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Demonstene Botez, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Eusebiu Camilar, Lucia Demetrius, Aurel Baranga, Horia Lovinescu, M. Davidoglu. În sfârșit, al patrulea cerc al ierarhiei proletcultiste e format din scriitorii cei mai tineri, afirmați după 1944: poeții Dan Deșliu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, A. Baconski; prozatorii Valeriu Em. Galan, Marin Preda, Eugen Barbu, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Al. Ivan Ghilia
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Eugen Frunză, A. Baconski; prozatorii Valeriu Em. Galan, Marin Preda, Eugen Barbu, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Al. Ivan Ghilia; dramaturgii Laurențiu Fulga (și prozator), N. Tăutu (și poet), Al. Mirodan (adaosurile din paranteză aparțin lui Emil Boldan). Așa arăta panteonul proletcultist în 1961, într-o sinteză a genurilor literare și într-o ierarhie riguros ordonată în funcție de vârstele scriitorilor, vârste care măsoară, prin vastitatea și exemplaritatea ideologică a operei, contribuția la legitimarea și triumful realismului socialist.
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Maria Banus. Maria Banus (10 aprilie 1914-14 iulie 1999) rămîne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativa, o mare poeta a secolului XX. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, o parte dintre ele tributare dogmatismului proletcultist și realismului socialist - Tie-ti vorbesc, America! (Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia), 1955, Magnet, 1962, Diamantul, 1965. Odată cu maturizarea literară și politică, poeta revine la grația poetica inițială (Portretul din Fayum, 1970, Oricine
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
toate armele, arta, în general. Mai tot făcutul e dezis fără cuvinte: moartea suspectă a tânărului poet N. Labiș (43, 150), ori sculptura kitsch (politic) din parcuri (270). Monoideologia pretins autorevizuită nu-i admite romanului nici atacul la canonul literar proletcultist: "când (Tudor, n. n.) vedea cum se scrie, care sunt scriitorii mari și pentru ce sunt mari, totul se clătina în el". Poliția scrisului, exercitată prin verificarea mașinilor de scris, e acoperită de multiple văluri. Cenzura înlătură unele interpretări ale naratorului
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
în ideea că adevărul, chiar dureros, ar trebui tăcut. Nu-l apar pe Călinescu de nimeni, iar de dl. Grigurcu mai puțin decît de oricine. Vreau doar să explic că marele critic a jucat în relansarea literaturii române după colapsul proletcultist un rol excepțional. Pe care, date fiind împrejurările, îl cred mai important decît rolul negativ jucat de Călinescu în anii '44-'47. Modelul oferit nouă, criticilor din anii '60, s-a dovedit mai plin de consecințe decît decepția provocată generației
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
-și recapete libertatea. În cartea sa pot fi găsite toate stereotipiile lingvistice aflate azi în circulație: "în aceste zile, când toată suflarea românească", "noi, românii, suntem de drept și de fapt europeni", "după .patruzeci și cinci de ani de beznă proletcultista", "întruchiparea în bronz a poetului nostru național", "o știre m-a impresionat în mod deosebit", "în cadrul unor manifestări ce dovedesc tot mai mult preocuparea din ultima vreme a Centrului Cultural Român din New York pentru sporirea calității activităților sale", "seară omagiala
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
întors la București în 1948, a intrat la Belle Arte, unde i-a avut profesori pe Ressu, Steriadi, Dărăscu, Medrea, iar printre colegi - pe Alin Gheorghiu, Geta Mermeze, Sultana Maitec ș.a. Tot ce spune despre colegii și profesorii din perioada proletcultistă, dar și despre UAP în anii de dezgheț e de mare interes și ocupă o bună parte din discuție,fiindcă Iolanda Malamen îl "descoase" cum am fi făcut și noi, cititorii interviului, dacă am fi avut ocazia. Pentru cei care
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
la o vîrstă crepusculară, constatase că nu-i mai stă în putință a inaugura o strălucită carieră franceză... Efigia de căpetenie a cărții de care ne ocupăm este însă cea a lui Lucian Blaga. Într-un Cluj devastat de stihia proletcultistă, prezența marelui om, pe care zadarnic autoritățile se străduiau a-l împinge în anonimat, părea a ține de miracol. În plin marasm ideologic, Blaga putea fi întîlnit pe stradă, putea fi abordat ca o chezășie a normalității: Nu mi se
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
de Ion Bogdan Lefter în cadrul Literelor bucureștene, era de la sine înțeles ca autorul să nu renunțe la articolele cu conținut mai mult didactic, așa cum sunt cele în care se recapitulează contextul literaturii române din perioada 1960-1990. În poezie, după faza proletcultistă se succed trei generații: șaizeciștii, asemănători ca atitudine prin elanurile lor creatoare și prin euforia noului început cu pașoptiștii, șaptezeciștii, mai ponderați în exteriorizarea eului, dar mai rafinați în expresie, și optzeciștii, a căror poezie face o binevenită sinteză între
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
un moment de literatură adevărată. Însă poeții care s-au obișnuit să scrie ghidați de o cerere exterioară literaturii nu se lasă păgubași cu ușurință. Avînd în vedere că este vorba despre exact aceiași care se evidențiaseră și în poezia proletcultistă, putem presupune că rolul lor de actori activi, cu aspirații de protagoniști, pe scena literară, era unul extrem de important. Iată-i pe aceiași eterni Radu Boureanu și Victor Eftimiu scriind, ambii, pe prima pagină a Gazetei literare numărul 18, primul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
1973, și Deslușiri, 1980) ale unui scriitor cu un foarte bogat atelier de creație, lăsat doldora de poemele unui meșteșugar ce a lucrat până în ultima clipă. Pe de altă parte, în cu totul alt mod trebuie judecate volumele tributare contextului proletcultist 1907 � peizaje (1955) și Cântare omului (1956), unde mâna maestrului se vede mai mult decât, de pildă, a lui Mihail Sadoveanu în Mitrea Cocor (1949) sau a lui Camil Petrescu în romanul neterminat Un om între oameni (1953-1957). În anii
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
trebuia spus, ar fi avut toate șansele să se compromită singur riscînd să treacă în ochii confraților de breaslă drept un nostalgic al perioadei staliniste. După revoluție, cu atît mai puțin s-au găsit amatori pentru scufundări în mocirla literaturii proletcultiste, chiar dacă filele acesteia constituie probe esențiale la dosarul atît de necesarului și mereu invocatului „proces al comunismului”. De aceea, ne place sau nu ne place ceea ce citim, volumul lui Eugen Negrici dedicat poeziei românești din perioada 1948-1953 (Literatura română sub
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
românești tezele în perpetuă mișcare ale ideologilor moscoviți, care recurgeau adeseori, spre a spori legitimitatea noilor estetici și a-i atenua inepțiile, la citate expresive din Gorki sau Maiakovski” (p. 15). O altă sursă de sugestii importante privind imperativele poeziei proletcultiste se poate deduce și din obiecțiile pe care critica de întîmpinare le face cărților epocii. Pornind de la premisa că poezia agitatorică este o formă a retoricii și o „știință a persuasiunii”, profesorul Negrici îi definește specificitatea prin intermediul teoriilor semiotice și
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
factură folclorică, la alegorii și la simboluri lesne identificabile, la repetiții și refrene întăritoare, la o versificare cuminte sau zglobie ușor de deprins și de frazat. În genere la forme recognoscibile, neșocante și complezente” (p. 25). Dacă în privința target-ului poeziei proletcultiste și a modalităților eficiente de persuasiune lucrurile sînt oarecum previzibile, ceva mai greu de explicat pare a fi situația emitenților. Lista versificatorilor care și-au pus semnătura pe abominabilele creații poetice publicate între 1948 și 1953 este lungă și conține
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
da, și discreditare. O minimă cercetare, chiar numai a presei românești de după 1943, să zicem, ne poate arăta abdicările în ordine politică și culturală ale lui G. Călinescu și ale altora dintre intelectualii care s-au lăsat păcăliți de strategiile proletcultiste. Pentru biografia unui scriitor important toate detaliile contează, ele trebuie să fie cunoscute și comentate. Atitudinea lui Călinescu a fost, din păcate, pînă a început să mai înțeleagă ce se petrece, ambiguă, principiile inexistente, iar receptivitatea la tragedia care se
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
cînd sentimentul e prescris și colectiv (resimțit ca exterior și constrîngător), încă nu e asimilat de către copil. În acest moment identitatea nu este asumată și copilul vorbește despre el la persoana a treia. La fel se întîmplă și cu scriitorii proletcultiști care nu sînt convinși de justețea ideologiei. Partidul solicită exprimarea unor sentimente care fac parte dintr-o realitate subiectivă viitoare, neinteriorizată, tocmai în scopul socializării. Miza fiind construcția unui nou tip de personalitate socială ("omul nou"), literatura nu mai răspunde
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]