5,728 matches
-
specială, dată fiind intruziunea în viața privată a persoanei vizate de aceste măsuri, este necesară o autorizare specială, potrivit art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală. Limitările aduse drepturilor fundamentale ale persoanelor trebuie să se supună testului necesității, proporționalității și subsidiarității, motiv pentru care orice restrângere trebuie să aibă loc în condiții stricte și, în speță, autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Din acest motiv nu se poate considera că mandatul de supraveghere tehnică obținut anterior (judecătorul de
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniștrilor. Nerespectarea principiului legalității viciază și aplicarea sancțiunilor contravenționale, care trebuie realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului. ... 6. Prevederile art. 65 lit. h
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
ele corespund unei „nevoi sociale imperioase“ și sunt „proporționale cu scopul urmărit“. Aceste ingerințe trebuie: să fie prevăzute de lege; să urmărească un scop legitim; să fie necesare într-o societate democratică, condiție prin prisma căreia instanța europeană apreciază și proporționalitatea ingerinței cu scopul urmărit prin producerea ei. „Scopul legitim“ este dat de interesele de ordin general și de cele individuale prevăzute de paragraful 2 al art. 10. Testul de proporționalitate trebuie să ia în considerare caracterul adecvat al măsurii pentru
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
societate democratică, condiție prin prisma căreia instanța europeană apreciază și proporționalitatea ingerinței cu scopul urmărit prin producerea ei. „Scopul legitim“ este dat de interesele de ordin general și de cele individuale prevăzute de paragraful 2 al art. 10. Testul de proporționalitate trebuie să ia în considerare caracterul adecvat al măsurii pentru a-și atinge scopul declarat, respectiv posibilitatea ca statul să realizeze acest scop adoptând măsuri mai puțin intruzive. Restrângerea libertății de exprimare poate fi, de asemenea, realizată în scopul protecției
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Poporului consideră că incriminarea faptei de incitare la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe criteriul opiniei politice reprezintă o ingerință a autorităților statului asupra libertății de exprimare, astfel că, aplicând testul de proporționalitate, aceasta nu își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate, necesară într-o societate democratică, nepăstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. În plus, contrar
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
penală. Or, în condițiile în care legiuitorul nu reglementează criteriile de discriminare în baza cărora se pot determina valorile sociale ocrotite de legea penală, Curtea a constatat că nu este îndeplinită obligația de a legifera respectând condițiile de necesitate și proporționalitate a măsurilor de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul are obligația de a incrimina penal
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
acele fapte pentru care răspunderea penală reprezintă resortul ultim în protejarea anumitor valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. În plus, natura și gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente care trebuie avute în vedere la aprecierea proporționalității unei limitări aduse libertății de exprimare, aplicarea pedepsei penale pentru o faptă care presupune exercitarea liberă a dreptului de exprimare nefiind compatibilă cu libertatea de exprimare a persoanei decât în circumstanțe excepționale, mai ales atunci când au fost grav afectate
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
reexaminare a legii. Parlamentul a adoptat dispozițiile legale criticate fără a-și îndeplini obligația constituțională de a pune de acord textele din legea criticată cu decizia Curții Constituționale, aspect ce contravine dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Constituție, sub aspectul proporționalității regimului juridic sancționator. ... 13. În continuare. Curtea reține că prin Adresa nr. 2/2.525 din 22 martie 2022, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „opinie ori apartenență politică“ cuprinsă în articolul unic din Legea
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Or, în condițiile în care legiuitorul nu a reglementat criteriile de discriminare în baza cărora se pot determina valorile sociale ocrotite de legea penală. Curtea a constatat că nu este îndeplinită obligația de a legifera respectând condițiile de necesitate și proporționalitate a măsurilor de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Curtea a statuat că, atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul are obligația
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
a se vedea Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie 2014, paragraful 47). Natura și gravitatea sancțiunilor aplicate sunt elemente care trebuie avute în vedere la aprecierea proporționalității unei limitări aduse libertății de exprimare, aplicarea pedepsei penale pentru o faptă care presupune exercitarea liberă a dreptului de exprimare nefiind compatibilă cu libertatea de exprimare a persoanei decât în circumstanțe excepționale, mai ales atunci când au fost grav afectate
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
obligația legiuitorului de a le interzice prin lege, sancționarea încălcării acestor limite prin aplicarea celei mai grave forme de răspundere juridică este inerentă îndeplinirii acestei obligații constituționale. Curtea constată că legiuitorul a reglementat o modalitate adecvată de protecție, respectând principiul proporționalității care trebuie să guverneze raportul dintre exercițiul libertății de exprimare și sancțiunea aplicată în caz de exercitare abuzivă, respectiv echilibrul între libertatea de a exprima public și de a dezbate probleme de interes public, pe de o parte, și nevoia
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi; important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 39, sau Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z. și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). ... 19. Față de
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
normelor legale în materia achizițiilor publice, coroborate cu celelalte reguli procedurale de drept comun, și care sunt condiționate de principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii. Respectarea acestor principii poate fi verificată de către instanțele judecătorești care judecă fondul cauzei, dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris materiei achizițiilor publice, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
drept unor condiții și formalități, dar reglementarea diferită a acestui drept pentru persoane care se află în situații juridice similare este discriminatorie, dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, dacă nu are un scop legitim sau dacă nu există proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea analizată. Cu privire la incidența art. 16 alin. (1) din Constituție, instanța de control constituțional a statuat că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
restrâns, potrivit art. 53 din Legea fundamentală, „prin lege“, toți participanții la înfăptuirea actului de justiție având obligația de a se supune principiului aflării adevărului, ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a „desfășurării instrucției penale“. Însă principiul proporționalității impune ca restrângerea exercițiului acestui drept să nu depășească limitele a ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legitime urmărite de norma penală, fiind de dorit ca, atunci când este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, să se recurgă
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (a se vedea hotărârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 și, respectiv, 6 iulie 2004, pronunțate în cauzele „Aspecte
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
altă parte, din perspectiva reglementării dreptului de a refuza să declare în calitate de martori în procesul penal, este discriminatorie, nefiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, de vreme ce norma procesual penală criticată nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul avut în vedere. Dreptul la „viața de familie“, în cazul persoanelor care au relații asemănătoare acelora dintre soți ori au avut relații asemănătoare acelora dintre soți cu suspectul sau inculpatul este necesar a fi protejat
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
justificată în mod obiectiv și rezonabil. Astfel, în ipoteza persoanelor care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, pe de o parte, norma nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul avut în vedere, iar, pe de altă parte, se face abstracție de rațiunea instituirii dreptului de refuz al audierii, aceea de a ocroti sentimentele de afecțiune, strânsele relații pe care membrii formali ai unei familii
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
transfrontalier față de cel național limitează dezvoltarea raporturilor contractuale externe, generând repercusiuni negative asupra economiei naționale, luând în considerare că, potrivit legislației naționale, un contractant este răspunzător pentru drepturile lucrătorilor detașați numai la nivel transfrontalier, pentru respectarea principiului nediscriminării și proporționalității în cadrul lanțurilor de subcontractare privind libertatea de a presta servicii în România, în situația în care atât contractantul, cât și subcontractantul sunt stabiliți pe teritoriul României se impune, în mod similar, reglementarea răspunderii contractantului la nivel național în ceea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255091]
-
în materie de subcontractare numai pentru situațiile transfrontaliere creează un tratament juridic discriminatoriu și descurajează astfel contractanții să încheie contracte de subcontractare cu întreprinderi stabilite în România, încălcând prevederile art. 12 din Directiva 2014/67/UE în ceea ce privește nediscriminarea și proporționalitatea măsurilor. Întrucât prezentul act normativ reglementează măsuri pentru protejarea și sprijinirea salariaților angajatorilor naționali, care subcontractează servicii, în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale rezultate în cadrul prestării activităților prevăzute în anexa la Legea nr. 16/2017, cu modificările și completările
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255091]
-
profesionistului izvorât din contractul de credit, dacă datoria stinsă prin dare în plată este semnificativ mai mare decât valoarea imobilului cu privire la care se încheie actul juridic de dare în plată. Nu există, în acest sens, un raport de proporționalitate între scopul legitim urmărit prin adoptarea dispozițiilor legale criticate - echilibrarea riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile - și restrângerea dreptului de proprietate al profesionistului. ... 15. Se mai arată că nu sunt încălcate prevederile art. 21
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
stabilite de firmă funcționează în modul prevăzut. Pentru a realiza acest demers, funcția de asigurare a conformității poate analiza critic activitatea, rapoartele sau metodele funcției sau ale personalului firmei care se ocupă de mecanismele de guvernanță a produsului. Conform principiului proporționalității, în timpul raportării, de exemplu, cu privire la mecanismele de guvernanță a produsului stabilite de firmă, informațiile referitoare la produsele mai simple și mai obișnuite pot fi prezentate cu mai puține amănunte, în timp ce produsele caracterizate prin complexitate sau
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
cu mai puține amănunte, în timp ce produsele caracterizate prin complexitate sau cele cu caracteristici de risc sau alte caracteristici relevante (cum ar fi, de exemplu, lipsa de lichiditate și inovarea) trebuie descrise mai în amănunt. ... ... ... 30. Sub rezerva principiului proporționalității, firmele trebuie să prefere o organizare în cadrul căreia funcția de asigurare a conformității și funcția de gestionare a reclamațiilor sunt separate în mod corespunzător. În cazul în care funcția firmei de asigurare a conformității are, de asemenea, rolul de
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
superior se abat de la recomandări sau evaluări importante emise de funcția de asigurare a conformității, responsabilul cu funcția de asigurare a conformității trebuie să documenteze situația în consecință și să o prezinte în rapoartele de conformitate. ... Orientări referitoare la proporționalitate în ceea ce privește eficacitatea funcției de asigurare a conformității [art. 22 alin. (4) din Regulamentul delegat MiFID II] Orientarea 9 62. Firmele trebuie să decidă asupra celor mai potrivite măsuri, inclusiv măsuri de ordin organizatoric, precum și asupra nivelului
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]