KorAP: Find »[drukola/base=propozițional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...25 >

615 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

mod obișnuit marcate pragmatic în română pentru redarea unor enunțuri neutre, nemarcate. Citirile pragmatice asociate în mod obișnuit cu topica marcată sunt deci anulate. 6. Concluzii. Rezumat Statutul categoriilor funcționale (i) Analiza elementelor funcționale verbale relevante pentru deplasarea verbului (negația propozițională, cliticele pronominale, auxiliarele verbale, complementizatorul să) a scos la iveală faptul că, exceptând unele structuri cu auxiliar (v. punctul (ii)), acestea erau în bună parte gramaticalizate încă din primele atestări al românei în forma în care le cunoștem în limba

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
încă din primele atestări al românei în forma în care le cunoștem în limba contemporană (v. §III). În ce privește ordinea constituenților, diferențele diacronice dintre româna veche și româna modernă constau mai ales în accesarea de poziții diferite de către verb în nucleul propozițional, i.e. diferențe de nivel al deplasării verbului. (ii) În ce privește structurile cu auxiliar, există o formă de schimbare oarecum neașteptată în trecerea de la româna veche la româna modernă: reducerea numărului de structuri analitice, dezvoltare atipică, dată fiind tendința generală a limbilor

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
aplica și structurilor cu deplasare V-la-C din româna veche. (iv) Pe lângă opțiunile de deplasare V-la-I (strategia generală) și V-la-C (gramatica V2 reziduală), româna veche prezintă și opțiunea arhaică de a păstra verbul în domeniul vP, manifestată ca dislocare a nucleului propozițional (cea mai frecventă formă de dislocare fiind cea a formelor compuse cu auxiliar). Trăsăturile sintactice ale centrelor funcționale se verifică prin procesul de ACORD la distanță. Din punct de vedere diacronic, procesul de ACORD la distanță a fost eliminat în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
se verifică prin procesul de ACORD la distanță. Din punct de vedere diacronic, procesul de ACORD la distanță a fost eliminat în toate contextele în care are a face cu verificarea morfologiei, atât în domeniul verbal (prin dispariția dislocării nucleului propozițional), cât și în domeniul nominal (articolul hotărât inferior, v. Cornilescu și Nicolae 2011a). Influența modelelor / textelor străine (v) Am abordat două aspecte privitoare la relația dintre textele românești vechi și modelele / textele străine, având în permanență în vedere conjectura propusă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
negației identificate de Zanuttini ([1994] 1998, 1997) în analiza limbilor romanice, în română este activă doar proiecția înaltă de negație; proiecția de negație selectează domeniul flexionar (NEGP > IP), constituind astfel limita între domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP - negația propozițională se realizează prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în română este activă doar proiecția înaltă de negație; proiecția de negație selectează domeniul flexionar (NEGP > IP), constituind astfel limita între domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP - negația propozițională se realizează prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
încorporează prin adjuncție la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează la C • formele nonfinite  trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută printr-un exponent propriu (este o trăsătură "tare" în terminologia din Chomsky 1995) - gerunziul propozițional satisface această trăsătură prin deplasare V-la-C - infinitivul propozițional satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează la C • formele nonfinite  trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută printr-un exponent propriu (este o trăsătură "tare" în terminologia din Chomsky 1995) - gerunziul propozițional satisface această trăsătură prin deplasare V-la-C - infinitivul propozițional satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
satisface această trăsătură prin intermediul complementizatorului (cu origine prepozițională) a - complementizatorul infinitival a amalgamează centrele FIN0și FORCE0și nu permite generarea unei periferii stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională  de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare la elementele funcționale din domeniul flexionar arată că aceștia ocupă poziții marcate informațional (topic, focus) în periferia stângă propozițională  topica VOS se derivă prin procesul object shift (specific limbilor romanice) (v. Gallego 2012

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională  de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare la elementele funcționale din domeniul flexionar arată că aceștia ocupă poziții marcate informațional (topic, focus) în periferia stângă propozițională  topica VOS se derivă prin procesul object shift (specific limbilor romanice) (v. Gallego 2012) și reprezintă o strategie de includere a obiectului în componentul presupozițional al enunțului în vederea transferării interpretării rematice asupra subiectului (Alboiu 1999) • probleme teoretice  distincția centru / grup

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V. §III.3.4 pentru româna modernă și §IV.2.2 pentru româna veche. (i) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. să nu cumva truda noastră și usteneala săpiiardem (CC2.1581: 19

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pune pre capetele lor(CM.1567: 263r) (ii) a. Poate el veni. (română modernă) b. Poți acum vorbi. 15 A se observa că adverbele sunt precedate de auxilare (9e) și clitice pronominale (12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele clitice nu permit elidarea verbului lexical nici în limbile

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Biberauer, Holmberg și Roberts 2014), vezi discuția în §2.3. 23 Simbolul "t" și coindexarea din exemple marchează urma constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
punctele de vedere exprimate pe marginea acestui subiect. 40Și grupul prepozițional a fost considerat tot un domeniu fazal (v. Citko 2014: §5.2 pentru argumente pro și contra). 41Donohue (2000) arată că în limba one (limbă indigenă din Papua Noua Guinee) nodurile propoziționale (C, V) sunt organizate configurațional, însă grupul nominal este nonconfigurațional. 42 De exemplu, Poletto (2014) lucrează cu un corpus de texte florentine din perioada 1200-1315, pentru care folosește denumirea italiană veche; în analiza napolitanei vechi, Ledgeway (2007, 2008) se folosește

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ar fi fost informați.' (iii) Fred fell asleep, and so didJim / as didJim. Fred a adormit, așa și Jim / ca și Jim' 7 Efectele de concordanță a negației arată că prefixul ne- al gerunziului negativ este o formă de negație propozițională (nu o formă de negație de constituent): nevenind nimeni / *venind nimeni. 8 NP2 (das Buch 'the book') este obiectul direct al verbului a citi din exemple ca următoarele (Müller 1998: 6; ex. (14)): (i) a. [VP t2 Gelesen]1 hat

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
keiner [NP das Buch]2 t1] citit AUX.PERF nimeni.NOM DEF cartea.ACC ' Nimeni n-a citit cartea' 9 Termenul scrambling circulă în paralel cu termenul object shift; ambii termeni au fost "importați" din literatura de sintaxă a structurii propoziționale din limbile germanice; unii autori îi deosebesc, rezervând termenul object shift deplasării obiectelor și generalizând termenul scrambling pentru toate tipurile de deplasare determinate pragmatic (v. Thráinsson 2001 pentru discuții). 10 În schimb, în limbile în care operațiunea de scrambling nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
la dreapta a verbului (ca în Pesetsky și Torrego 2004, de exemplu). 16 O soluție mai bună (sugerată în text) pentru extragerea obiectului prin object shift și, respectiv, a VP (conținând obiectul) prin topicalizarea VP este deplasarea acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate): (i) a. Qui capirà il problema? cine înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă ' Cine va înțelege problema?' b. ??Capirà il problema Gianni înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă Gianni 'Gianni va înțelege problema

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
să preluăm ipoteza de analiză prezentată de Pesetsky și Torrego (2001, 2004, 2007, 2011), întrucât considerăm că surprinde cel mai bine vacuitatea semantică a cazurilor structural (v. Stan 2005), respectiv natura lor pur sintactică. 26 Spre deosebire de grupurile nominale, argumentele realizate propozițional sunt înzestrate cu o trăsătură de temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
natura lor pur sintactică. 26 Spre deosebire de grupurile nominale, argumentele realizate propozițional sunt înzestrate cu o trăsătură de temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
modale (pe deplin verbale) - aflată încă în manuscris (cea mai recentă versiune, Nicolae 2015d) - am valorificat intuiția semantică (bine explicată în GALR (Pană Dindelegan 2008: 256-258)) conform căreia verbele modale sunt operatori care se combină cu ("take scope over") domenii propoziționale complete. Domeniile propoziționale complete sunt fazele (v. definiția din Chomsky 2001). Astfel, atât a putea, cât și a trebui - când sunt pe deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbale) - aflată încă în manuscris (cea mai recentă versiune, Nicolae 2015d) - am valorificat intuiția semantică (bine explicată în GALR (Pană Dindelegan 2008: 256-258)) conform căreia verbele modale sunt operatori care se combină cu ("take scope over") domenii propoziționale complete. Domeniile propoziționale complete sunt fazele (v. definiția din Chomsky 2001). Astfel, atât a putea, cât și a trebui - când sunt pe deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
proiectarea Grupului de Timp (TP); ridicarea obligatorie la C a gerunziului, diagnosticată prin encliză pronominală, este independentă de structura domeniului flexionar al acestei forme nonfinite. V. discuția din §3.3 infra. 59 Nu ne propunem o discuție aprofundată a negației propoziționale în limba română, ci ne concentrăm doar asupra interacțiunii dintre negație și deplasarea verbului. Pentru discuții aprofundate asupra comportamentului negației în română, v. Dominte (2003); lucrările din volumul editat de Ionescu (2004); Zafiu (2008); Manea (2013). 60 Excludem din discuție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]