1,646 matches
-
să plîng. — Îmi pare rău, fata mea. M-am prins cu treaba asta și am uitat. — Și ce-ai mai făcut după aia? — PĂi, să vedem. M-am dat jos din pat și am coborît scările, m-am Întîlnit cu proprietara, care m-a Întrebat ce-i cu madame. Era Îngrijorată, pentru că venise poliția și-i pusese ceva Întrebări, dar era totuși amabilă Încă. M-a Întrebat dacă am găsit valiza furată și eu i-am zis că nu și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
erau tot În valiză. Mais ça alors, a spus atunci. De ce am mai făcut copii dacă le pun lîngă originale - ca să se piardă toate? I-am spus că madame le băgase din greșeală În valiză. Mare greșeală, mi-a zis proprietara. Fatală. Însă, desigur că monsieur și le amintește pe toate. I-am zis că nu. Dar monsieur va trebui să și le amintească. Il faut le souvienne rappeler. Oui, am zis eu, mais ce n’est pas possible. Je ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aduceam niciodată aminte ce scrisesem Într-un text odată ce-l terminam - era ca și cum ți-ai șterge zilnic din memorie ce ai scris, așa cum ștergi o tablă cu buretele. Și rămĂsesem cu obiceiul Ăsta nenorocit care, iată, Îmi făcea rău. Dar proprietara, mirosul ei, simțul ei practic și hotărÎrea mi-au pătruns În miezul acelei disperări ca un cui bine bătut, și mi-am zis că trebuie să fac ceva În privința asta. Ceva practic. Ceva care să-mi facă bine, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sul Mare-Murat sur Vèbre: 23 km Drumul de astăzi înseamnă un continuu urcuș până la 1000 m altitudine, prin pădure, pe culmi ce poartă diferite denumiri. Las cheia apartamentului în cutia de poștă a primăriei, așa cum mi-a indicat aseară proprietara, și încep urcușul timp de vreo oră, pentru ca apoi să mă trezesc în fața unor indicatoare care nu mai aveau obișnuitele culori alb și roșu, culorile proprii ale drumului sf. Iacob, ci galben și roșu. Nu mi-am dat seama ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
face cunoștință cu șerpii paradisului ei. Raționamentele îmbrăcate în haina asta abia acum le am limpezi în minte. Ceea ce izbuteam să deslușesc clar era doar partea finală, beția triumfului pe oare o încearcă biruitorul. Așa de pildă când, după despărțire, proprietara. restaurantului îmi aruncase cu fulgere în ochi și tunete la gură, ura și disprețul ei total ― atunci, ei bine ― atunci am trăit o voluptate smintită. Ah, cât mă iubea, sărmana; numai această ură era capabilă să-i măsoare dimensiunile pasiunii
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Traian Val. * Întâmplarea netezește drumurile. Mergând în vizită la Tanea Harcino, în lipsa unor cești, Tanea trimite pe cineva la fata cu bască albă să împrumute ceșcuțe, pahare, tacâmuri și ce-i mai trebuia ei. Nu trece mult și apare chiar proprietara, acum abia vizibilă sub șalul lung. Se numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
intenții. Pe când fuma o țigară de foi oferită de saftea ele mister Whip, deși strict interzisă în incinta grajdurilor, se trezise, pe la spate, cu Ada, prin surprindere. De la poarta mare, Ada văzuse un străin "bine- și, cum avea obsesii de proprietară de cai, se temuse de vreo vizită clandestină, de vreun spion de curse. Se apropiase nesimțită și gata pe scandal. Abia ajunsă în spatele lui, recunoscuse că e Lică al clomniei-sale, în contravenție de fumat, dar foarte nostim. I se învîrtise
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ea bătu cu degetul în geam, dar nu-i răspunse nimeni. Se agăță apoi disperată de ușa care cedă sub loviturile pumnilor ei. Manevra totul în așa fel încât să mă prindă. Mă pofti înăuntru, ca și cum ea ar fi fost proprietara. În câteva secunde, era deja goală și începea să mă dezbrace. Am închis ochii și am lăsat-o în pace. Mâinile ei alunecau peste trupul meu,s e juca cu bărbăția mea, o cerceta ca un copil care are o
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mereu un carnet la ei, pentru a nu scăpa vreo fluturare a inspirației. Prin urmare, la puțină vreme, Mira - care era prin clasa întâi sau a doua - ne-a cerut și ea un carnețel „de idei“. În prima seară de proprietară de carnet de scriitor (pe coperta căruia a semnat : Mira Pop, Idei personale) a scris următoarele : „Pentru a scrie o carte, ai nevoie de inspirație. Inspiră-te de la ceva ce îți place. Fă o poveste fantastică ! Nu-ți fie frică
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
lașului de a ucide Într-un anumit fel - crima care nu-i pune În primejdie viața - de data aceasta Înarmat cu un pistol, Îmbrăcat În kaki, călare pe calul autorității sale, ca În acest caz. Trei băieți, salariați ai companiei proprietare, se plimbă după cină pe marginea terenului de zbor În lumina palidă a serii ce vestește Întunericul. Merg pe malul apei, traversînd terenul Întins și mlăștinos, vorbesc despre locurile natale, despre orașele mari și mici de unde vin sau pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu-l las în manej, ci îl călăresc numai eu și îl țin în grajd separat. Și-o imaginase în fel și chip: cu cotețe și fermă, precum Godun, ori înconjurată de vietăți, ca pe arca lui Noe, dar nu proprietară de grajduri și cai, și nici atât de frumoasă. Atunci, seara, îi păruse obraznică, deși părul ei îl impresionase, fiindcă îi amintea de Ghazal, dar acum nu părul, ci pasul ușor săltat, în cizma înaltă și în pantalonii ei cu vipușcă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl știa tot orașul. Restaurantul era în apropiere. Dar localul în sine părea misterios, în clădirea Art Deco a unei foste ambasade, iar vederea ferestrelor dădea spre grădini pe care nu le-ai fi bănuit dinspre stradă. De unde știa o proprietară de cai asemenea locuri? Ar fi vrut ca surprizele să îi aparțină, dar Veterinara făcea mereu gesturile, ea cea dintâi, și cunoștea întâmplările și destinul oricărui episod împreună. La rândul ei, îl văzuse prin oglinda retrovizoare pe când încerca să își
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
După șase lecții, îi ceru tânărului să iasă în câmp și să meargă la pas, fiecare cu calul lui. Supraveghetorul nu căzu de acord, căci era împotriva regulilor. Îi promise zadarnic o plată dublă și se recomandă ca prieten al proprietarei. După încă o săptămână de tatonări, Veterinara fu înștiințată: — Lăsați-l să-și rupă gâtul, le spuse. Un îngrijitor îi deschise porțile fără ca măcar să-l privească ori să-i spună vreun cuvânt. Avea chef să se răzgândească, dar credea că
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
amintirea dentistului avea să se odihnească pe o saltea de rulou de vânat, de fileuri și de jambon crud-uscat. Stăteau toți împrejurul mesei, mai puțin pisica Eleonor, care dispăruse. Godun ajunsese parlamentar, Maradona - un angrosist al beneficiilor postume, doctorița - o proprietară de cabaline și a unui parc de divertisment în care Arti se pregătea să amenajeze în curând tobogane de apă. Dar și Pablo intrase în șir, așa că le aduse o noutate, chiar atunci când mâncau, o veste menită să-i înveselească
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acelui misterios teleecran din perete, zise el în cele din urmă căutînd să cîștige timp. Făcu un semn către desenul tapetului de pe perete, iar apoi spuse brusc cu multă intensitate în glas: ― Împărăteasa e la spatele nostru? Casa Isher e proprietara acestei afaceri? ― Nu. Triner păru dezamăgit, dar zise: ― Sînt gata să cred asta și știi de ce? Casa are mereu nevoie de bani, atît de gravă nevoie încît n-ar lăsa o comoară cum e firma noastră să vegeteze ca acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
compromisă „tradiția” locului, la plecare nu a lipsit damingeană (nu existau încă bidoane) pentru acasă. Tot în acea perioadă, s-a comis, la Brăila o crimă oribilă, victima fiind numita Margareta Sșefide, de na ionalitateț greacă, ce mai era încă proprietara unei renumite mori din ora . Cercetarile specifice au eviden iat că ne aflam în prezen a unui concurs de infrac iuni: crima fusese precedată de viol și urmată de jaf. Cu toate acestea, șingurul indiciu despre făptuitor a fost o
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
lui Renoir din La grande illusion, Pratt recuperează umbrele pe care discursul patriotard le ignoră, ca emblemă a defetismului. Reveria lui Pratt, ca și parcursul lui Koinski, sunt impreg nate de briza marină pe care o aduce în spațiul ficțiunii proprietara miticului bordel din Djibouti. Italiancă, dar ostilă fascismului, prostituată al cărei curaj o face pandantul natural al amazoanei Ghula, ea este fereastra prin care povestea lui Koisnki se deschide către melodramă cinematografică. Sunetul și culorile sunt re cog noscibile fără
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
copii) bătrâni”, urmând ca aici să-și sfârșească zilele. Părinții adoptivi au săvârșit și o colosală greșeală tot din dragoste nechibzuită - că iau făcut acte pe tot ce aveau agonisit - încât ea, mama adoptivă, a decăzut legal din dreptul de proprietară și a dat posibilitate ca înfiatul să fie proprietarul tuturor bunurilor. După un timp, pe zidul casei cu pereții șubreziți de inundația fatală a atârnat un anunț mare, cu litere vizibile de la distanță: DE VÂNZARE! și un preț: „70.000
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Și atunci, cum a fost furată? — Onorată Instanță, avem dovezi că domnul Burnet a conspirat pentru eliminarea liniilor celulare aflate în posesiunea BioGen. Dar, indiferent dacă asta este adevărat sau nu, BioGen are dreptul să refacă liniile celulare a căror proprietară este. — Le poate reface de la domnul Burnet. — Da, Onorată Instanță. Așa ar trebui, deoarece tribunalul a decis că celulele domnului Burnet aparțin lui BioGen, care poate oricând să ia mai multe. Dacă proprietatea se află sau nu efectiv în corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Burnet. — Da, Onorată Instanță. Așa ar trebui, deoarece tribunalul a decis că celulele domnului Burnet aparțin lui BioGen, care poate oricând să ia mai multe. Dacă proprietatea se află sau nu efectiv în corpul domnului Burnet este irelevant. BioGen este proprietara celulelor. — Negați dreptul domnului Burnet la integritatea sa corporală? zise judecătorul, ridicând o sprânceană. — Cu tot respectul, Onorată Instanță, nu există un astfel de drept. Să presupunem că cineva ia inelul cu diamant al soției dumneavoastră și îl înghite. Inelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Onorată Instanță, toate analogiile sunt inexacte. — În acest caz, voi cere curții să se limiteze strict la problema de față, spuse Rodriguez, și să ia în considerare deciziile judecătorești precedente, relevante pentru această problemă. Tribunalul a stabilit că BioGen este proprietara acestor celule. Ele provin din corpul domnului Burnet, dar sunt proprietatea lui BioGen. Noi susținem că avem dreptul să recuperăm aceste celule, în orice moment. — Onorată Instanță, această pledoarie intră în conflict direct cu Amendamentul al treisprezecelea, cel împotriva sclaviei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
provin din corpul domnului Burnet, dar sunt proprietatea lui BioGen. Noi susținem că avem dreptul să recuperăm aceste celule, în orice moment. — Onorată Instanță, această pledoarie intră în conflict direct cu Amendamentul al treisprezecelea, cel împotriva sclaviei. BioGen poate fi proprietara celulelor domnului Burnet. Dar nu poate fi proprietara domnului Burnet. Asta nu se poate. — Nu am pretins niciodată o proprietate asupra domnului Burnet, ci doar asupra celulelor lui. Și asta este tot ce cerem în momentul de față, spuse Rodriguez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
lui BioGen. Noi susținem că avem dreptul să recuperăm aceste celule, în orice moment. — Onorată Instanță, această pledoarie intră în conflict direct cu Amendamentul al treisprezecelea, cel împotriva sclaviei. BioGen poate fi proprietara celulelor domnului Burnet. Dar nu poate fi proprietara domnului Burnet. Asta nu se poate. — Nu am pretins niciodată o proprietate asupra domnului Burnet, ci doar asupra celulelor lui. Și asta este tot ce cerem în momentul de față, spuse Rodriguez. — Însă consecința practică a cererii dumneavoastră este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
vă rog ... — Este simplu, aprobă Bob. Cu excepția cazului în care BioGen încheie o înțelegere de vânzare cu Duke, nu are dreptul să folosească enzima produsă de gena Duke. Enzima și produsele ei sunt proprietatea altcuiva. — Dar aceasta este ... — BioGen este proprietara unei celule, Onorată Instanță, zise Bob. Dar nu și a tuturor genelor din interiorul acelei celule. Judecătorul se uită din nou la ceas. — Voi lua toate acestea în considerarea și voi decide mâine, zise el. — Dar, Onorată Instanță ... — Mulțumesc, domnilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nou domnul Bitter. — Nu pot să-i spun povestea. Însă Îi voi da asta. Mătușa Banu a deschis un sertar și a scos o broșă de aur În formă de rodie, cu sâmburi din rubine ascunși Înăuntru. Bunica Shushan, odinioară proprietara acestei broșe, era unul din acele suflete rătăcitoare, menite să adopte un nume după altul, doar pentru a-l abandona pe fiecare odată cu fiecare nouă etapă a vieții ei. Născută Shushan Stamboulian, a devenit apoi Shermin 626. După aceea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]