13,470 matches
-
Singurele culegeri, datorate lui Geo Șerban și Andrei Rusu, sînt incomplete și cenzurate. Așa stînd lucrurile, ar putea să pară curios că atît înainte, cît și după 1989, contestarea lui Călinescu a pornit de la publicistica lui, nu de la opera critică propriu-zisă, dacă exceptăm situația specială a receptării Istoriei literaturii din 1941. Contestată îndeosebi a fost publicistica de după al doilea război. G. Călinescu s-a numărat, alături de Sadoveanu și Galaction, printre cei dintîi scriitori importanți care s-au aliniat după 1944 ideologiei
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
simți chiar și numai străbătîndu-i titlurile lucrărilor. Mînzului nu i-a scăpat nimic, de la fizică la chimie, de la botanică la zoologie, de la muzică la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a acordat cunoașterii un statut aparte, preschimbînd-o într-o facultate superioară a
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
urmare firească a experimentelor ce clocoteau în subsolul ostracizat al literaturii române" (p. 16). Accentele critice la adresa "optzecismului" nostru sunt frecvente la Bogdan Crețu, ele vizând însă mai degrabă acțiunea publică a unora dintre componenții acestei generații, decât operele lor propriu-zise. Și mai exact, criticul de la Iași constată cu un tăios amuzament discrepanța dintre cărțile scrise și "tapajul" canonic făcut pe baza lor, într-o reprezentare în care termenul "alternativ" încheie - înainte de a o iniția - orice discuție serioasă asupra noii literaturi
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituție mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul și mentalul autohton, arătând distanțele mai mici sau mai mari dintre imaginea autoconstruită și realitatea propriu-zisă. Întrepătrunderea complexelor românești de superioritate și inferioritate a fost analizată, strălucit, de către Mircea Martin în cartea dedicată lui G. Călinescu. De la acel nivel teoretic și speculativ cădem, cu volumul lui Radu Pavel Gheo, într-o problematizare mult mai subțire, cu
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că și-a închipuit că discursurile pe care i le-a scris lui Ceaușescu l-ar putea salva după aceea. Fiindcă, mai crede și azi Dumitru Popescu, discursul e idealul la care Ceaușescu n-a avut acces în acțiunea sa propriu-zisă.
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
cea a beduinilor din deșert: trasează cărări prin locuri pe unde nu a mai pășit nimeni. Și cum jargonul lui Heidegger trebuie decriptat începînd cu cel folosit în capodoperă - unde limbajul lui Heideger atinge pentru prima oară rigoarea unei terminologii propriu-zise -, de aceea fiecare limbă în care Sein und Zeit a fost tradusă reprezintă o asemenea cărare. Fiecare versiune a lui Sein und Zeit presupune un nou jargon pe care traducătorii și-l creează în limba lor proprie, iar acest nou
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
de tranziție) și reminiscențe dezagreabile ale lumii de ieri (Memoria obscenității), comedia integrării în Europa (Noi și ei), evenimente recente ridicate la putere simbolică, considerate relevante, dacă nu emblematice, pentru etosul național (Mici eternități de tranziție). Ultimul - nu în ordinea propriu-zisă din carte, dar în cea firească - este capitolul Comedia presei, în care este deconstruit discursul jurnalistic însuși. Pe care Andrei Pleșu îl mânuiește și modelează cu strălucire, la un nivel de expresivitate ieșit din comun. Atât de bine scrie autorul
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
soție Doris, mi-a propus să-i scriu o prefață, - pagini pierdute, de curând regăsite... Concomitent, au fost date la iveală și filele unei lungi nuvele dramatice, mai amplă, numită Prea frumoasa Angela... Mă opresc deocamdată la paginile de istorie, propriu-zise, în care un scriitor veritabil depune mărturii asupra epocii sale trăite. Stilul prozei românești deseori suplinind ist Admirând talentul autentic al lui Georgică, după cum stăruia să-i spun, prietenește, mă văd obligat să particip la publicarea în revista România literară
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
cea ortodoxă, și-au văzut de treabă, în legea lor, pînă la finele secolului XIX. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și cum cioplirea de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
stea de vorbă cu comisia de concurs, Î.P.S.S. episcopul Bartolomeu Anania și dl Ionel Haiduc, noul președinte al Academiei, au fost prezenți la deschiderea festivă, în zilele libere s-au efectuat vizite ghidate la muzeele și monumentele orașului. Concursul propriu-zis s-a desfășurat fără incidente, iar evaluarea lucrărilor a fost făcută de un număr de 30 de profesori din toată țara, recrutați din elita dăscălimii noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști studenți. Meritul principal
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
interzic exercițiul, posibilitățile de a-i evalua performanțele. Datorită extraordinarei sale extensii și prolificități, a implicării în toate actele cognitive, studiul interpretării e extrem de pretențios. Mi-a impus lecturi dispersate, de caracter multidisciplinar, depășind cu mult orizontul formației proprii. Expunerea propriu-zisă a materiei a traversat mai multe faze. Cel mai greu mi-a fost să ajung la o construcție, sper, clară, coerentă și accesibilă nu doar specialiștilor, ci și celor care aspiră să iasă din corsetul rigid al specializării și să
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
române. E. Lovinescu este cel mai confesiv dintre criticii români, situându-se și din acest punct de vedere, ca din atâtea altele, la antipodul lui G. Călinescu, ceva mai tânărul său coleg de breaslă. Dacă nu a scris un jurnal propriu-zis (agendele de la cenaclul "Sburătorul" sunt un bruion de jurnal, un aide-mémoire pentru redactarea memoriilor), cel puțin nu a repudiat jurnalul și, în compensație, și-a scris memoriile, judecându-se pe sine la fel de aspru ca și pe ceilalți, și-a plasat
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 41. footnote> în explicarea hainelor de piele, fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon, Origen după Epifanie, Didim, Ambrozie); hainele propriu-zise (Irineu, toți antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele lui Origen, care ne
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
al spectacolului, discret, tainic, pe care aveam să-l decodez mai tîrziu. Urcînd o scară de lemn, la etaj se află sala. Studio. Intimă, echilibrată, cu aproximativ o sută de locuri. La picioarele spectatorilor, jos, ca într-o groapă, scena propriu-zisă. Și lumea lui Winnie. La care privesc, de unde stau cocoțată, cu emoție. Și cea mai frumoasă, complexă și sugestivă scenografie pe care am văzut-o pentru această piesă a lui Beckett. O instalație superbă, funcțională, poetică, suprarealistă a lui Helmuth
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
sau, altfel spus, a eclectismului asumat ca indiciu al evoluției lui muzicale. Deja de la acest nivel devine vizibilă îngustarea treptată și orientarea înspre semnificații cu aplicabilitate directă și tot mai precisă a termenilor periodizanți, dar și separarea acestora de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină ambele funcții - de indicatori cronologici-istorici, precum și, cu un sens mai slab, de indicatori stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
fusese strălucit ilustrată de Șerban Cioculescu și Z. Ornea, era greu de făcut o alegere mai bună. Iată, însă, că, sub presiunea ,pieței", Ion Simuț a ajuns să scrie un fel de cronică a reeditărilor, și nu a edițiilor critice propriu-zise. Nu pentru că i-ar fi scăzut interesul, ci pentru că, pur și simplu, editurile nu publică așa ceva. Merg mai departe și spun: editurile nu publică ediții critice ale autorilor români nu din mercantilism și din refuzul de a investi bani într-
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
pereche mai... caragialiană decât cea din O scrisoare pierdută. Atât confesiunile amoroase, șoptite la ureche ori expediate ca epistole, vai!, pierdute, cât și cuvântările politice pe teme istorice și de fierbinte actualitate sunt marcate de o exprimare deficitară în raport cu fondul propriu-zis de idei și sentimente. Ridicolul apare la nivelul discursului, nu al conceptului, susține și demonstrează criticul, citind în această cheie memorabilele intervenții publice ale lui Farfuridi și Cațavencu. Primul are de înfruntat "erupția biograficului de ultimă oră în retorica discursului
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
formație și sporire a puterilor sufletești ale copilului -- nu pot fi fixate decât în urma cunoașterii temeinice a psihologiei generale și muzicale a copilului român”, iar aceasta „ abia de acum înainte trebuie făcută”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Odată stabilite conținuturile propriu-zise ale educației muzicale, reformatorul formulează obiectivele disciplinei și trebuie sesizat faptul că Breazul anticipă cu aproximativ trei sferturi de secol obiectivele ale educației muzicale actuale, programa întocmită de el precizând scopul disciplinei: - de a trezi și dezvolta însușirile muzicale ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Este vorba aici de artistul pe care creația nu-l paralizează, pe care atelierul nu-l confiscă și pe care imaginația nu-l narcotizează într-atît încît să-i scurtcircuiteze legăturile directe cu lumea în care trăiește. Faptul că în creația propriu-zisă este fantast și visător, că în meditațiile implicite asupra artei este uneori relativist, iar alteori de-a dreptul măcinat de îndoieli, nu-l împiedică pe Bochiș de a căuta chiar în ostilitatea din jur, în disfuncțiile de sistem și în
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei noi sintaxe, nivelul decorativ, bine camuflat, dar mereu prezent în natura obiectelor, dispare cu totul, mesajul estetic se resoarbe și el, pentru ca, finalmente, ambele să se transfere într-un cîmp de semnificații care părăsește
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]