150,059 matches
-
el pendulează între aceste două lumi și le facilitează și spectatorilor călătoriile pe tărîmuri misterioase cu personaje pe care nu le întîlnești decît acolo. M-am mai oprit la Arad și pentru că mi s-a păruit incitant să văd aventura propusă de doi artiști importanți ca regizorul Victor Ioan Frunză și scenografa Adriana Grand plecînd de la basmul Făt Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu și cel al lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrînțe și viață fără de moarte. Accentul cade pe
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
Pintilei. Ce mi se pare la fel de important este faptul că această montare aduce și public plătitor. Eu am văzut o reprezentație "neoficială" și "m-am simțit foarte bine alături de spectatorii care i-au urmărit pe cei doi actori și convenția propusă de ei, reacționînd atît la replică, cît și la interpretarea ei. După proiectul acesta cu tinerii regizori, trupa Odeonului are nevoie, iarăși, de întîlnirea cu cei grei. Nu sînt mulți astfel de regizori, dar provocarea produsă de ei este majoră
Undeva, în adîncul apelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14604_a_15929]
-
prin mijloacele artei. Ardoarea nimicirii se reconfigurează precum o reconversie în forma-i intrinsecă. Ca în estetica urîtului, practicată de marii maeștri ai picturii, de la măștile oribil crispate ale lui Bosch și Breugel la monstruozitățile senine ale lui Dali, Arghezi propune un substitut al Creației primordiale printr-un soi de demiurgie secundă, provocator-compensatoare. Miracolului inițial i se dă replica prin miracolul obținut în retortă al "Demiurgiei verbale": "Aproape obsesiv, ideea de miracol și fenomen, alipită lui Arghezi, revine în interpretări, observă
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
au ripostat comunistului Castro (care l-a înlăturat pe Battista nu pentru că ura extremismul de dreapta, ci fiindcă pariase pe cel de stînga). Lenin, fondatorul comunismului mondial, s-a revoltat contra social-democratului Kerenski și contra reformelor pe care Stolîpin le propusese ultimului țar al Rusiei. După cum se poate remarca, doar extrema dreaptă este reactivă. A doua diferență provine din precumpănirea ideologicului în comunism și din relativa lui precaritate (sau absență) în extremismul de dreapta. Comunismul a cucerit societățile în care s-
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
însă la Simpozionul de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea unei lucrări, prezentată de un coleg japonez, cu titlul Categoria frumosului în romanul "Idiotul", am propus organizarea unui simpozion pe tema respectivă, avînd în vedere și titlul comunicării mele: Dostoievski: quo vadis homo? După cum se vede, japonezii nu numai că au acceptat propunerea, dar și au organizat o dezbatere la nivel mondial. Și m-au inclus
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
mare parte a lumii se compune din indivizi amputați, handicapați din punct de vedere spiritual, metafizic. Repet cu tărie că totul se datorează excesului de politică. Politica este, poate, diavolul". împreună cu trupa japoneză, Ion Caramitru face vivisecția nebuniei puterii și propune o ingenioasă punte artistică între Occident și Orient, între Macbeth și Macbett. El pune astfel în lumină laicizarea unui mister dramatic în epoca modernă, revelând totodată fondul adânc al ființei umane: "libido-ul dominandi - plăcerea sadică de a subjuga, de
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
Valentina Sandu-Dediu Berliner Festwochen propune anul acesta un compartiment destinat melomanului cultivat: "Zeitmaschine mit Brahms & Messiaen"; trecut și viitor muzical, tradiție și inovație în preferințele celor doi compozitori, muzici care i-au marcat, muzici influențate de ei. "Mașina timpului" traversează în special extremele istoriei muzicii
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
fiind de un tânăr muzicolog-compozitor german, Thomas Beimel, autor al unei excelente monografii despre Myriam Marbe și al altor studii și emisiuni cu teme din actuala muzică românească. O serie de patru emisiuni alcătuite de Clemens Goldberg sub genericul "Klassik-Galerie" propunea o incursiune inteligent structurată în creația lui George Enescu. Autorul se plângea la un moment dat de dificultatea procurării de material informativ aici, în spațiul german, despre muzica românească. Nici măcar nu mai merită să te întrebi de ce.
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
fără precedent, unicat, jenant. Privind acele chemări emoționante, vibrante, m-a fulgerat și pe mine gândul de a mă Întoarce În România, unde am lăsat cei mai mulți ani ai unei vieți care, din păcate este prea scurtă, față de ce ne-am propus să realizăm fiecare. Am venit cu multă Încredere În Canada visurilor mele, crezând că voi fi martorul unui miracol de basm. Am sosit În Țara Binelui, cu gândul că unicul meu fiu va avea un alt viitor, alte posibilități, o
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
eurodolarilor. Dar și atunci când două doamne oneghiste au ieșit în arenă au pierdut un minunat prilej să tacă: vizibila lor inabilitate le-a adus în situația comică de-a se transforma în apărătoarele lui Dan Diaconescu, deși cred că-și propuseseră cu totul altceva. Dar nu mizeria materială e lucrul cel mai grav în România. Săraci lipiți pământului am fost de când ne știm. Suntem, nu-i așa, versați în a apăra nu realizările neamului, ci sărăcia neamului. Dar atâta vreme cât nu se
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
în tipăriturile de la Blaj, Buda sau de la Viena avea drept țel integrarea limbii române în latinitate. Ei au fost cei care au suținut că notația fonemelor â, ă, ț, ș etc. (care, după ei, erau... slave!) trebuiă latinizată. Și au propus: â în campus > câmp), î (în rivus > rîu), ê (în foenus > fên), ô (în fontana > fôntâna) și û în... sûnt (cu timpul, accentul circumflex a fost uitat). Aceste propuneri reprezentau cel dintîi efort românesc de a conferi limbii noastre romanice
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
bizare (@nceput, 'nsuși, 'nsă și @ntr-'nsa etc.). Iată-ne deci în miezul problemei: (mai multe) de fapt două semne grafice pentru a nota pe /î/! În aceeași epocă, în Banat, alt reprezentant al Școalei Ardelene, Constantin Diaconovici Loga (1770-1850) propunea, într-o Gramatică românească pentru îndreptatea tinerilor, Buda 1821-1822, utilizarea lui la începutul cuvintelor și a lui @ în corpul lor (așa cum se folosise, de fapt, în scrisul chirilic românesc în sec. XVI-XVIII). Înțelegem astfel că scrierea românească, atunci cînd s-
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
române - care rămîne o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice 2). Precum este, probabil, inutilă și intervenția noastră de față. P.S. În ceea ce privește dezbaterile actuale parlamentare privind biata noastră limbă a culturii, ce putem spune? Ele amintesc de Aron Pumnul, care propunea de-gît-legău în loc de cravată, cuvîntămînt în loc de poetică, stelămînt în loc de astronomie, limbămînt în loc de etimologie, scriemînt în loc de ortografie, rostemînt în loc de prozodie, numerămînt în loc de aritmetică sau descriemîntul pămîntului în loc de geografie. Și mai amintesc de un anume Timoleon Pisani, care, în ziarul Universul de pe vremuri
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
epuizate. În mai multe dintre prozele scurte ale lui Voiculescu, magicul este magma germinativă pentru fantastic. În spațiul literaturii, pragmatica fantasticului de sorginte magică are similitudini cu utopia. Întocmai ca și proiectul utopic, fantasticul magic nu are o realitate palpabilă, propune un act individual, trăit intrasubiectiv, ca o necesitate a spiritului dotat cu o specială substanță și, de aceea capabil să concureze natura, cunoscând-o. Literatura fantastică și utopia sunt unite prin funcția evident subversivă a proiectului. În discursul subiacent, ambele
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Nicolae Manolescu S-a discutat mult și adesea abuziv pe marginea Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice propusă de dl George Pruteanu. Bănuiala mea este că nu toți opinenții au și citit-o. De unde, anumite exagerări. Aceasta nu înseamnă că legea e acceptabilă și necesară. După părerea mea, ea este inacceptabilă teoretic și inutilă practic. Introduce, pe de
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
carte în SUA, în Franța și în România ? Nu-mi dau bine seama cum stau lucrurile acum în România, dar în Statele Unite e destul de greu să publici o carte. Editorii cumpănesc vreme îndelungată decizia, cer referate specialiștilor din domeniul cărții, propun modificări. Rezultatul este că la apariție, lucrarea este de obicei mai bună, pentru că autorul a perfecționat-o la sugestia evaluatorilor ei. De pildă, forma finală a cărții mele Lumile ficționale, care a apărut în America, este net superioară manuscrisului inițial
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
de portret făcută din cele mai diferite unghiuri, e greu de găsit un alt exemplu similar ca anvergură și ca acuratețe. În perspectiva acestei erodări a încrederii în chipul uman și în valorile sale consacrate, un proiect artistic care își propune tocmai recuperarea acestora și redescoperirea întregului lor potențial expresiv și moral este o adevărată aventură și un act major de curaj. Riscurile acestei aventuri și le asumă acum, într-o minusculă expoziție de pictură și desen deschisă la Galeria Cuhnia
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
Alexandra Olivotto Miza romanului din romanul Sigma de Alexandru Ecovoiu e mai mult decât ambițioasă, ținând cont de predecesorii iluștri pe care îi are în explorarea temei pe care și-o propune (viața și rostul lui Isus): de la Par Lagerkvist (Baraba) și Kazantzakis (Ultima ispită a lui Cristos) până la Anthony Burgess (Omul din Nazareth) și Jose Saramago (Evanghelia după Isus Cristos). Nu sunt de ignorat nici contribuțiile cinematografice, care determină subiectul să
O nouă script-ură by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14670_a_15995]
-
recomanda această carte, dincolo de seriozitatea ei științifică. Limba română (ortografia, istoria ei, anumite compartimente cum ar fi vocabularul și altele) pare să fi captat de o bucată de vreme un interes mai larg decît acela al studioșilor și specialiștilor. Academia propune o reformă a scrierii. Comisia de Cultură a Senatului își dă, și ea, cu părerea. Parlamentul votează o lege privitoare la folosirea unor cuvinte și expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
Roxana Racaru Cunoscutul critic Mircea Muthu, cu vechi și constante contribuții în stabilirea dimensiunilor specific răsăritene în aria culturală și literară, ne propune un prim volum dintr-o serie de studii pe "segmentul comparatismului literar/cultural sud-estic". O asemenea întreprindere este cu atît mai lăudabilă, cu cît, în ciuda interesului tot mai crescut în ultima vreme pentru literatura Central și Est-Europeană, laturii balcanice a
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
auzită de la un spectator și procedează în consecință revizuind atitudinea lui Hlestakov din același act, părându-i-se și lui mult mai firesc și în spiritul comediei imaginate ca funcționarii să fie aceia care fac primul pas în a-i propune bani falsului revizor și nu invers, cum apărea în viziunea inițială. Ediția a doua a piesei, apărută în 1841, va conține toate aceste modificări. Un an mai târziu, în volumul IV, din seria de Opere, Revizorul este din nou revizuit
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
În această "coda", pe lângă considerațiile estetice (despre rolul artei, despre (i)moralitatea ei, despre redarea binelui și a răului într-o operă de artă etc.), autorul oferă "cheia", sensul anagogic, cum ar spune Dante, al falsei comedii pe care o propusese în urmă cu un deceniu: orașul ar fi sufletul nostru, al fiecăruia, revizorul din final ar fi conștiința noastră trezită, ce ne așteaptă în pragul mormântului, Hlestakov, falsul revizor, "conștiința superficială a lumii, venală și amăgitoare", "ușuratică și prefăcută care
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
pe lângă Revizorul, încă două piese celebre, Căsătoria și Jucătorii de cărți, titlul acesteia din urmă (în original, igroki/ jucători) devenind în noua ediție Cartoforii (deși, în paranteză fie spus, putea la fel de bine să se numească Trișorii, de vreme ce textul lui Gogol propune niște personaje nu atât subjugate de patima jocului, cât diabolic mânate de dorința de a-și înșela partenerii și de a-i curăța de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
spus, putea la fel de bine să se numească Trișorii, de vreme ce textul lui Gogol propune niște personaje nu atât subjugate de patima jocului, cât diabolic mânate de dorința de a-și înșela partenerii și de a-i curăța de bani). Noua versiune propusă de Nicolae Iliescu este, cum era de așteptat, mult superioară celor anterioare, dovedind nu numai o foarte bună cunoaștere a limbii în și din care traduce, dar și o măiestrie a formulării limpezi într-o limbă română cât se poate
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
inevitabilele aspecte derizorii ale "profanului", au lăsat asupra scriitoarei amintiri de neuitat, halucinante pe alocuri. Friedgard Thoma vrea să refacă pe cont propriu această călătorie. Va pleca singură, incognito, și de aceea, inainte de a porni la drum, i-am propus să reperăm cîteva impresii păstrate la un an după popasul din "paradisul copilăriei" lui Emil Cioran. R.B.: Friedgard Thoma, cu ce amintiri ați rămas după trecerea unui an de la vizita în satul natal al lui Emil Cioran? F.T.: Amintirile au
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]