369 matches
-
originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tinerii palizi și încercănați care-și trăiesc pe net vitejia în Counterstrike și potența în orizontul XXX (și nu în cel XXL cum credea un dobitoc din politica autohtonă) sunt straniile victime, multiplicate în serie, ale drogurilor legale, date gratis prostimii. Cum să lupți cu ele, cum să-i convingi pe bieții bipezi, masificați, dependenți de cablu (veritabil nou cordon ombilical) că viața înseamnă altceva decât mecla pomădată a lui Newman, din Tânăr și neliniștit, care le-a însoțit zilnic existența
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt niște bătrâni, fie încă bogați, fie mai ales scăpătați, oricum depășiți de vreme și refugiați în patriarhalitate, nedeosebindu-se întru nimic de ființele cele mai rudimentare, cu excepția conștiinței că sunt boieri și a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca predecesorul său, poate nu chiar ca acesta, dar oricum slujindu-se de canonul bolșevic, fie și în nuanța lui gorbaciovistă, n-ar mai fi fost nevoit să joace rol de gigolo democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii, ci s-ar fi servit, comod, de arsenalul est-totalitar, punîndu-și la punct, dur și zîmbitor, adversarii politici. N-o mai poate face acum, dintr-o mie de motive, mai întîi din pricina modificării radicale a conjuncturii politice general europene, apoi, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la un om care a trăit de mult în Regatul României, o stîngă colorată național-comunist, în cunoscuta formulă cu care operează și-acum, ca în "epoca de aur", formațiunile neocomuniste aspirînd iar la putere. Și cum halca la zi aruncată prostimii e cea din care, oricum, nu lipsesc... țărăniștii, venerabilul mă plantează ieri chiar în ea, plîngîndu-se: Țărăniștii? tu-le așa și pe dincolo... m-au făcut, în '46, să mă înscriu la ei... și întreabă-mă ce-am avut de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noaptea, în '96. Perplexitatea cotropise totul: ochi, nas, gură, frunte. Nu putea pricepe ce se-ntîmplase. El, "președintele permanent". Treptat, și-a revenit. Rîsul confecționat însă nu avea să mai cunoască amploarea începutului, cea care-i servise de minune la năucirea prostimii proaspăt ieșite din comunism. Nici chiar recîștigarea scrutinului din 2000 nu i-l mai retrocedase întreg. Și-acum, rîsul circumstanțial, deși recuperat, e marcat încă de perplexitatea din '96. Rîsul personajului plasat, abuziv, într-o istorie ce nu-i aparține
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
identică cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales în Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu: "Proști, proști, dar mulți", ca și termenul, sintetic, de prostime sunt ilustrative în acest sens. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: "mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, și preoți și călugări..." etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte (slăbiciune de minte), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la un înțeles exclusiv social (prostimea, ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologic) s-a făcut relativ recent. În secolul al XVII-lea găsim: Atunci jale și amar va cădea pre păcătoși, că voi fi, cei mai proști, pre carii de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oligofrenie exista o terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte (slăbiciune de minte), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la un înțeles exclusiv social (prostimea, ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologic) s-a făcut relativ recent. În secolul al XVII-lea găsim: Atunci jale și amar va cădea pre păcătoși, că voi fi, cei mai proști, pre carii de multe ori i-au osăndit și i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ridică în Iași așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
identificată cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns Înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales În Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu, „Proști, proști, dar mulți”, ca și termenul sintetic, de „prostime”, sunt ilustrative. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: „mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, preoți și călugări...” (Letopiseți). Abia mai târziu prostia
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte („Slăbiciune de minte”), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la Înțeles exclusiv social (prostimea ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologică) s-a făcut relativ recent. În sec. al XVII-lea găsim: „Atunci jale și amar va cădea pe păcătoși, că de vor fi mai proști, pre carii de
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte („Slăbiciune de minte”), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la Înțeles exclusiv social (prostimea ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologică) s-a făcut relativ recent. În sec. al XVII-lea găsim: „Atunci jale și amar va cădea pe păcătoși, că de vor fi mai proști, pre carii de multe ori i-au dosădit și i-au
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
armată. Am străbătut hăuri, zări însângerate, 23 august 1944, cea mai neagră pagină a istoriei românești, participarea la războiul din apus, mereu urmărit de Siguranța Statului, izolat, încercarea de a-ți vinde sufletul, exterminarea adversarului care se opunea, înfruntarea cu prostimea care prigonea cultura considerându-te reacționar dacă aveai un certificat de pregătire superioară, iar ei, retrograzii și primitivii, se numeau progresiști. Ne-am revăzut în anul 1946 la Bacău. Neam depănat fiecare tot zbuciumul parcurs de la despărțire, hărțuirile, tenebrele și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]