1,432 matches
-
Zizmo, care Îl ajută să-și aleagă un costum. ― E aproape vară. Ce zici de ceva crem? Cu o cravată galbenă, de mătase? ― Nu. Ne-a spus profesorul de engleză. Numai albastru sau gri. ― Vor să te transforme Într-un protestant. Împotrivește-te! ― O să iau costumul albastru, mulțumesc, spuse Lefty În cea mai bună engleză de care era În stare. (Și aici - din nou - proprietarul magazinului pare să-i fie dator lui Zizmo. Le face o reducere de douăzeci la sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din New York, oferindu-și serviciile de traducător, dar nu primi ca răspuns decât o scrisoare care Îi mulțumea pentru interesul acordat și un catalog. Îi dădu catalogul Desdemonei, care comandă o carte nouă de vise. Îmbrăcat În costumul albastru de protestant, Lefty vizită În persoană universitățile și colegiile locale, interesându-se de posibilitatea de a deveni profesor de greacă. Dar erau puține posturi disponibile și toate ocupate. Bunicului meu Îi lipsea licența În limbi clasice, care era necesară; nici măcar nu terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
al meu să aibă timp să reacționeze, jetul Îl lovi pe părintele Mike drept În mijlocul feței. Râsete Înăbușite izbucniră din strane, câteva babe suspinară Îngrozite, apoi se făcu tăcere. Dezonorat de propria sa imersiune parțială - și tamponându-se ca un protestant -, părintele Mike duse slujba la bun sfârșit. Luând mir pe vârfurile degetelor, mă unse, marcând semnul crucii În locurile consacrate, mai Întâi pe frunte, apoi pe ochi, pe nări, pe gură, pe urechi, pe piept, pe mâini și pe picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că "în decursul anului 1881 în coprinsul acestui District se născură 2 972 copii adecă 39,1 la o mie de suflete"1376. Din cei 2 972 de nou-născuți: 1 657 erau ortodocși, 1 279 musulmani, "iar restul sunt catolici, protestanți, ovrei"1377. În privința mortalității, medicul făcea precizarea că aceasta "fu de 1 959, adecă 25.7 la mie". În aceste condiții, "comparând numărul morților (...) cu al născuților (...) găsim un escedent de 1 013 a născuților asupra morților"1378. Rezultă din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
murdare 1424. În anul 1884 la Mangalia a fost construită o biserică ortodoxă cu hramul "Sf. Gheorghe". Aici mai exista o biserică ortodoxă construită de către comunitatea greacă înainte de 1878. Existau și două geamii și o casă de rugăciune construită de către protestanți. După 1878 la Mangalia au fost înființate o școală de băieți și una de fete. În anul 1900 cele două școli aveau 2 învățători și 95 de elevi. Plasa Hârșova cuprindea 11 comune rurale și avea reședința în orașul Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu cetățenie română, 399 cetățeni germani, 120 cetățeni francezi și 59 cetățeni sârbi 2329. Conform rezultatelor recensământului din 1899 structura confesională a populației Dobrogei era următoarea: 73,4% ortodocși, 15,6% musulmani, 4,5% lipoveni, 2,2% catolici, 2,1% protestanți, 1,6% mozaici, 0,6% armeni 2330. La 2 mai 1899 apărea în săptămânalul Constanța un articol în care se menționa că "într-o informație dată din Constanța și publicată (...) de unul din ziarele guvernamentale din București s-a scris
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se împotrivesc negoțului cu Japonia, comerțul dintre Nueva España și Japonia nu e deloc lipsit de însemnătate. Dușmanele noastre Anglia și Olanda râvnesc tare mult să deschidă negoțul cu Japonia. I-am povestit cu înflăcărare ceea ce îi spusesem arhiepiscopului - că protestanții englezi și olandezi începeau să-și îndrepte privirile spre cositorul și argintul care se găseau din belșug în Japonia, unde erau foarte puțin prețuite, dar că domnitorul Japoniei își dorea să facă negoț mai degrabă cu Nueva España decât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
urmă, le arătă picătura de pământ din coasta Chinei: Japon, zise el cu glas scăzut. — Dumneata nu înțelegi, îi aruncă Velasco o privire tăioasă. Cu un port de popas în Japonia, oricine ar putea stăpâni întreg Oceanul Pacific. Tocmai de aceea, protestanții din Anglia și din Olanda se străduiesc din răsputeri să lege prietenie cu Japonia. Spania trebuie să bată palma cu Japonia înaintea lor. De aceea guvernatorul Acuña din Mexico i-a cerut Majestății Sale, regele Spaniei, să încuviințeze o întrevedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
stinge, fără îndoială. În Japonia nu mai e nici un nobil care să-i poată ține piept cârmuitorului de acum. E adevărat că urmărește să câștige din negoț, dar socotește că e mai bine să se apropie de țările protestante. Pentru că protestanții i-au făgăduit că se vor preocupa numai de negoț, nu și de propovăduire. — Și din această pricină, zise Velasco tare, noi trebuie să lăsăm Japonia pe mâna protestanților? Aceasta este o chestiune ce va avea urmări și asupra înaintării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că e mai bine să se apropie de țările protestante. Pentru că protestanții i-au făgăduit că se vor preocupa numai de negoț, nu și de propovăduire. — Și din această pricină, zise Velasco tare, noi trebuie să lăsăm Japonia pe mâna protestanților? Aceasta este o chestiune ce va avea urmări și asupra înaintării Spaniei în Orient... Dezbaterea continuă multă vreme. Afară se lăsase deja întunericul. Frânți de oboseală, episcopii își înghițeau căscăturile și își mișcau umerii. Velasco își simțea și el tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost ucis în lumea politicii. Dar din păcate orânduirea noastră nu poate fugi din lumea politicii. Sfântul Scaun nu are voie să ia măsuri care să slăbească puterea țărilor catolice. — Și ce legătură are acest fapt cu propovăduirea în Japonia? — Protestanții englezi și olandezi râvnesc și ei la Japonia. Tocmai de aceea nu trebuie să iscăm vrajba între țările catolice ale Spaniei și Portugaliei din pricina muncii de propovăduire în Japonia de acum înainte. Eu am chibzuit că Spania și Portugalia ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bară față de colegii cu alte credințe. Și cred că este normal și respectuos, dar trebuie să te obișnuiești puțin. Noi suntem așa de nesimțiți, încât facem un caz teribil din Paștele ortodox, tratând foarte la etc. pe cel catolic și protestant, aproape nici nu pomenim de sărbători evreiești sau musulmane. Ieri, când am ieșit din Kroger (un magazin cât jumătate de Selgros), mi s-a strâns inima la gândul că mă despart curând de astfel de oameni. În magazin, o vânzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
respect și prozaismul cel de toate zilele alternau cu cele mai calde emoții de evlavie pasionantă, care cuprindeau mereu poporul în mod spasmodic” Existența popoarelor din Estul Europei a stat sub semnul cultului ortodox care alături de cultul catolic și cel protestant întrețineau comunitatea creștină europeană a Evului Mediu. Spiritualitatea creștină este orientată spre „transcendență”. În raport cu acesta categoriile realității umane și ale mediului intrauman poarta pecetea „vremelniciei”. Din această cauză doctrina creștină a fost supusă de-a lungul timpului mai multor concesii
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Nu-i spectacol? Oricâte am avea Împotriva Rușilor - și avem, avem... - muzica lor... Liturghia cea rusească până-n măduva oaselor... - Da, mda... Totuși, e cam... patetică. - Altfel cum să-l trezești din somn pe Dumnezeu acela? Catolicii Îi vorbesc la ureche, protestanții Îi cântă din orgă - dar noi? Noi trebuie să strigăm, să răcnim, doar-doar ne-o auzi și pe noi... - Fii liniștit, pe noi nu ne-aude. Să revenim la cărți: de ce spui că tu le-ai ars? - Nu le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
teribile, catastrofale, depășesc, În ceea ce privește pericolele, tot ceea ce ar putea concepe imaginația cea mai delirantă, Fără intenția de a fi ironic, ceea ce, În Împrejurările actuale ar fi de cel mai prost gust, observă un component nu mai puțin cunoscut al grupului protestanților, mi se pare că această comisie s-a născut moartă, Căminele apusului fericit au dreptate, mai degrabă moartea decât așa o soartă, spuse purtătorul de cuvânt al catolicilor, Atunci ce intenționați să faceți, Întrebă pesimistul cel mai vârstnic, În afară de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lucrurile, poate că moartea s-a retras din ordinul lui dumnezeu, La timpul cuvenit vom cunoaște motivele acestei Încercări, Între timp să punem mătăniile la treabă, Noi vom face același lucru, mă refer la rugăciuni, bineînțeles, nu la mătănii, zâmbi protestantul, Și de asemenea vom organiza pe străzi În toată țara procesiuni pentru a cere moartea, În același mod În care o făceam ad petendem pluviam, ca să cerem ploaie, traduse catolicul, Nu vom ajunge noi chiar până acolo, aceste procesiuni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cere moartea, În același mod În care o făceam ad petendem pluviam, ca să cerem ploaie, traduse catolicul, Nu vom ajunge noi chiar până acolo, aceste procesiuni n-au făcut parte niciodată din maniile pe care le cultivăm, zâmbi din nou protestantul. Și noi, Întrebă unul dintre filozofii optimiști pe un ton care părea să anunțe apropiata sa intrare În rândurile aripii opuse, ce vom face de acum Încolo, când pare să se fi Închis toate ușile, Pentru Început, să ridicăm ședința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Întotdeauna prea bine. Electorul palatin, În ’19, acceptă coroana Boemiei, cred că o face fiindcă moare de poftă să domnească peste cetatea magică Praga, și În schimb Habsburgii Îl țintuiesc după un an pe Muntele Alb, la Praga sunt masacrați protestanții, lui Commenius Îi ard casa, biblioteca, Îi omoară soția și fiul, iar el scapă fugind de la o curte la alta și tot repetând ce mare și plină de speranțe era ideea rozacruceenilor.” „Păi, bietul de el, voiai să se consoleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Nu-l aud pe Iliescu ce scoate din el? Că scoate pe nas panglici ca un tovărășel? Minte supersonic? N-au văzut ce s-a Întîmplat astă iarnă, devastările de la sediile celorlalte partide... Nu-l aud ce spune acum de protestanții din Piața Universității...? Poate că ar trebui ca ăștia din chestia aia... Grupul de Dialog Social... să fie mai activi... Ar trebui să existe o presă mai... Da, o presă mai... Dar, deocamdată, televiziunea e a lor, radioul e al
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
istorie și istoria te învață să fii îngăduitor. Pe urmă, au început conflictele armate. Emma a urmărit măcelul care a avut loc în numele gratuitei, prematurei cauze a unei „Irlande Unite“. Cu negrăită amărăciune a văzut ridicându-se asasini din rândurile protestanților, la fel de barbari ca și inamicii lor. A încercat un sentiment de vinovăție, de durere, de furie. Orășelul de lângă reședința de familie a mamei lui a fost făcut praf de o bombă plasată în mica și amărâta Stradă Mare, cu căsuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sentiment de vinovăție, de durere, de furie. Orășelul de lângă reședința de familie a mamei lui a fost făcut praf de o bombă plasată în mica și amărâta Stradă Mare, cu căsuțele ei albe și cele șase cârciumi. Au murit laolaltă protestanți și catolici. A vizitat Belfastul și a văzut frumosul oraș în ruină, edificiile publice distruse, străzile abandonate, prefăcute în morminte de zidărie. Și, după cum îi făcea lui impresia, nimeni nu se sinchisea prea mult, nici onorabilii contribuabili englezi care trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și a văzut frumosul oraș în ruină, edificiile publice distruse, străzile abandonate, prefăcute în morminte de zidărie. Și, după cum îi făcea lui impresia, nimeni nu se sinchisea prea mult, nici onorabilii contribuabili englezi care trebuiau să suporte pagubele, și nici măcar protestanții din sudul țării. Atâta timp cât bombele cădeau numai la Ulster, era chiar o mică plăcere să afli despre ele. Pentru prima oară în viața lui, Emma avu o viziune apropiată a ticăloșiei umane; și în furia lui intimă, confuză, respinse „irlandismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și să întărească învățătura Bisericii cu privire la sacramente, mai ales într-un moment în care reforma protestantă era în deplină desfășurare. Cu privire la sacramentul reconcilierii, concluziile Conciliului afirmă clar că nu este doar un simbol sau un semn exterior, așa cum afirmau unii protestanți, ci este un mijloc eficient prin care se acționează asupra vieții interioare prin iertare și reînnoire spirituală. Drept urmare, Conciliul va introduce spovada săptămânală obligatorie în seminarii și în casele religioase, iar acest fapt va da naștere conceptului de „confesor propriu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mîncarea proastă. McLean a fost ucis de condițiile și de mîncarea proastă din închisoarea Barlinnie. Așa că în anii treizeci, cînd un sfert din forța de muncă masculină de-aici era în șomaj, singurii oameni violenți erau cei din grupurile de protestanți și catolici care se tăiau unii pe alții cu brice. Ei, e mai simplu să te lupți cu vecinii decît împotriva unui guvern prost. Și asta a animat niște vieți lipsite de orice speranță înainte de izbucnirea celui de-al Doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
descendenți să asigure perenitatea patrimoniului lor. Actul juridic stipulează condiții precise: beneficiarul se angajează să conserve aceste locuri în starea în care le-a preluat, cu mobilierul lor și integralitatea cadrului vieții familiei dispărute. În 1912, Nelly Jacquemart, văduva bancherului protestant Edmond André, lăsa reședința sa particulară din bulevardul Haussmann și abația Chaalis din Oise Institutului Franței. La fel s-a întîmplat și cu reședința Camondo, o familie de bancheri evrei, de asemenea fără descendenți. "Ultimul Camondo", pentru a relua titlul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]