1,396 matches
-
și la o călătorie duhovnicească pe Valea Secului și ne-am închinat Tatălui Ceresc în oaza Mănăstirii Secu. Am întâlnit aici înnoirea spre slava lui Dumnezeu a acestei Sfinte Mănăstiri, umplută de căldură duhovnicească de vrednicii părinți. Pr. Marin Gheorghescu Protopop de Roman Pr. Pavel Postolachi - Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră fiecare ce s-a construit Noi admirăm pe cei ce s-au jertfit, Ce au știut lupta, răbda și învinge Chiar de a trebuit să verse „lacrimă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Valea Secului și ne-am închinat Tatălui Ceresc în oaza Mănăstirii Secu. Am întâlnit aici înnoirea spre slava lui Dumnezeu a acestei Sfinte Mănăstiri, umplută de căldură duhovnicească de vrednicii părinți. Pr. Marin Gheorghescu Protopop de Roman Pr. Pavel Postolachi - Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră fiecare ce s-a construit Noi admirăm pe cei ce s-au jertfit, Ce au știut lupta, răbda și învinge Chiar de a trebuit să verse „lacrimă de sânge”. O parte din obștea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
noastră. Nu cunoaștem sforțările continue și nu avem curaj decât în momente de tot grave. // Ne lipsesce educația politică și în fața adversarilor nu representăm o putere, nici morală, nici economică". În altă epistolă, de astă dată adresată lui George Popovici, protopop al Lugojului, ajuns de două ori deputat în Dieta budapestană, iar ulterior președinte al Partidului Național Român din Caraș-Severin, expediată din Paris, la 10 noiembrie 1919, autorul menționa: "... Am constatat că ultimele noastre generațiuni intelectuale din Transilvania sunt binișor maghiarizate
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
libertatea și democrația pentru care garantează tovarășu’ și documentele partidului și statului. Avem lupta pentru pace care am semnat și apelul. Și la Culte s-a semnat, cu Patriarh cu tot. Ar fi bine să vă mai prelucreze Preaul, și protopopul mai ales, documentele cu orientările astea noi care apare acuma. Nu doar să vă numere banii de la lumânări și tămâie. Că trăiți și voi cu religia tot în societatea noastră. Patriotismul socialist e unul pentru toți. Nu-l tai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ruși. Au plecat din Șoptireanca la 20 februarie 1970, când se constituise Academia de Științe Sociale și Politice, cu Nicolae Ceaușescu președinte de onoare... Altfel, până la întâmplarea cu botezul, tripletele Voievodu erau cunoscute drept femei credincioase. Le lăudase chiar și protopopul Varsanufie, la hramul bisericii din Plesneana. Le dăduse colecția întreagă a revistei scoase de episcopie și cartea de omilii a Prea Sfințitului, răposatul Valerian bătrânul. Acolo, în ușa judecătoriei, în capătul multelor trepte, îl aștepta acela. Bătrânel, cocârjat, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
avea cartierul general undeva în Bărăgan, între Ianca și Fetești. Alții se jurau că-i trimite Chirul ăla de-a rămas în Baltă de la colectivizare. Acela mai șopti, gâjâit, cuvinte hâțânate, vânturate parcă de ventilatorul-policandru de la protoierie, adus de părintele protopop din călătoria duhovnicească de la Kazan, pe la începutul anilor ’80. - Oferta mea rămâne valabilă încă trei zile. Apoi s-ar putea să mă rugați, cu lacrimi, dar va fi în zadar. Popa Băncilă îl urmări cum se îndreaptă spre ușa dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aveam aici pe cea mai bună dintre lumi care a fost sau ar fi putut să mai fie, respectiv societatea multilaterală și dezvoltată. Surâse complice. Se vede că îi plăcea să povestească. - Dar tot i-am fentat. La marea artă. Protopopul Varsanufie a venit odată personal aici, la mine, la agenție și m-a rugat textual. Respectiv, mi-a zis, foarte comunicativ, respectiv sobru și confidențial: „Stimate domnule Rafilă. Vă roagă Prea Sfântul Valerian, personal vă roagă, ca un bun creștin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce sunteți, nu mai lăsați să apară la anunțuri cum că familia aunuță că răposatul a trecut în neființă. Nu e creștinește. Neființa nu există decât la nebotezați, atei și păgâni. Adică știți prea bine la ce ne referim.“ Respectiv, protopopul Varsanufie apela la sentimentele mele de credință și atașament față de cele sfinte. „Omul când moare începe viața cea veșnică,“ a mai precizat Varsanufie. Oftă iarăși, aruncând o ochiadă spre ecranul unde Scheihainimé se hârjonea acum, în straie de revoluționar de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Am înțeles că era subtilitate mare, combăteau și popii ideologia comunistă, cum puteau și ei. Că pe față, era mai greu. Dar la nuanțe, erau dați dracului, zău așa doamna mea! Și de-atunci, de la discuția aia foarte interesantă cu protopopul Varsanufie, m-am lămurit cum e cu nuanțele. În tura mea, nu am mai lăsat nici un anunț cu neființa. Nu insistam pe față, să nu mă bănuie careva că fac propagandă mistică. Dar insinuam, respectiv, la mare artă sugeram că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tovărășesc la restaurantul „Mugurelul Șoptirencanilor“, lângă primărie. Ieșiseră să împuște anul vechi. O petardă aruncată dinspre balconul primăriei l-a nimerit pe Georgiu și i-a explodat în burtă. Erau în balcon primarul, Goncea, maior pe atunci, Brandaburlea ăl Bătrân, protopopul Varsanufie și doi colonei de la Securitatea din București. Nu s-a putut stabili cum de ajunsese petarda aceea până la Osirică, mai ales că nimeni nu aruncase cu așa ceva. Doar Goncea trăsese câteva focuri cu pistolul din dotare. În chiar acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
orășel. Dintotdeauna parcă fusese acolo, pe limba de pământ dintre șoseaua mare, care traversa așezarea, și drumeagul de țară care ducea spre fostul port. Dimineața fusese ședința festivă la liceu. Discursuri, premii, diplome, corul cadrelor didactice, nelipsita cădelnițare oficiată de protopop și doi țârcovnici. Îl făcuseră profesor de onoare. Cei de la școală îi dăduseră și ei o diplomă laminată și câteva pagini xeroxate după câteva procese verbale ale inspecțiilor de pe când își dădea definitivatul. Se întorsese în primăvară din Sudica, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și cheile lor. Și toți se jură că nu ei au dat cu pietre după mine. - Nu ei au dat. Erau alții cu pietrele pe-atunci, știi și tu. - Tot ca ei erau, nu-i mai apăra. Sau părinții lor. Protopopul, cel puțin, era și pe-atunci. I-am avut băiatul în clasă la mine. Irineu, unul blond, peltic. - Neam de popi. Bunică-su, popa Macovei, i-a ridicat. Irinieu e vicar acuma la Episcopie. A murit anul trecut Prea Sfințitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lucrat cu securiștii, din seminar, sau facultate, cum e la ei cu studiile. Că altfel, chipurile, nu ajungea vicar. Prostii de-astea. Era unul Macatist, șoferul lui Goncea. Claxon îi spuneau toți. Ăsta cel puțin parcă înnebunea când auzea de protopop, de Irineu. Peste tot vorbea că tot neamul lor de popi se avea aproape cu securiștii. Ce era la gura lui. Niște mizerii de... A murit de vreo câțiva ani. Cel puțin la alegerile astea de primar, de deputați, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
episcopii se propun obiectele în limba germană, cu profesori nemți și elevi evrei. Abia se mai găsește câte un egumen de mănăstire, câte un preot în creierii munților, câte un dascal de școală urbană sau rurală, și arareori câte un protopop care, întemeiet pe trecutul istoric de 500 de ani al acestei sfinte episcopii a Rădăuților, să zică: "stăpîn peste această bucată de pământ e strălucita roadă de Mușatin și coborâtorii ei, nu evreii galițiani și șvabii din Bavaria ". Orice s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iar la Ivești „armata a tras focuri pe când lumea era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actualitate în anul 1994 sub egida Protopopiatului Bârlad, din colegiul de redacție făcând parte: Marin Constantin, Petrică Tufaru, Căpriț ă Mihai, Valeriu Stelian, Petru Ioan, membru de onoare Iordan Gheorghe, 395 redactor șef Stoian Eugen. Redacția și administrația revistei la protopopi atul Bârlad, strada Nicolae Bălcescu nr. 20. Este o continuare a ceea ce a fost Pastorul Tutovei din perioada 1938 - 1943, realizată de Asociația preoților ortodoc și din fostul județ Tutova. Citim din cuprins: Datini și obiceiuri de Sfint ele Paști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista, mai ales ca urmare a reînființării Eparhiei Ortodoxe de Huși, vine s ă pledeze pentru echilibru și cumpătare, pentru o viață duhovnic ească și laică de adevărată creștinătate. * În “Cuvânt de început la recepția revistei “Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943) că revista « Păstorul Tutovei » a apărut între 1938-1943 și a funcționat neîntrerupt în toată această perioadă (ediție lunară) semnată de Asociația Preoților Ortodocși din fostul județ
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul Tutovei, serie nouă, nr.2 din aprilie 1995, apare sub îngrijirea protopopiatului Bârlad, str. Nicolae Bălcescu nr.10, sub egida periodicului Păreri tutovene, dar îngrijit numărul de p.c. protopop Andone Angheluță, tiparul executat la S.C. „Rulmenți” S.A. Bârlad, maistru executant al lucrării Ion Iftime. Semnau articole: arhid. Ilie Murărașu, Giușcă Gabriela, pr. Dumitru Șușnea, pr. Negru Nicolae, pr. Marin Constantin, pr. Mihai Căpățână, pr.Tufaru Petru, pr. Filimon Savin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
adus la Vaslui, în piața centrală, vizitele unor înalți ierarhi ca înalt Prea Sfinț itul Daniel sau Teofan - mitropoliți, prezența, slujba și interviul special (pentru TV.V.) a Prea Fericitului părinte Patriarh Teoctist, interviuri cu episcopul vicar (și alți episcopi), stareți, protopopi, preoți, fie cu ocazia târnosirii bisericilor ca cele de la Vinețești, Ferești, Satu Nou, Munteni de Sus și multor altora, fie la marile sărbători religioase de peste an. De Paști TV.V. a transmis integral slujba de înviere. Ediții speciale s-au realizat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
istorie Un popor cu dor de ducă Mă întrebam, de ce se tot încăpățânează guvernanții noștri să modernizeze această țară la modul cel mai original, curat românesc. Așa cum delicte, infracțiuni și păcate pe care ți le iartă doar grade bisericești de la protopop în sus, se pot face și prin omisiune și nu numai prin comitere, tot așa poate exista și reversul, adică prin omisiuni sistematice, să se creeze în perioada postdecembristă tipul de om nou, pe care socialismul nu a reușit să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
decât să repete scenariul exersat în cazul desființării mănăstirii Vladimirești. Suprimarea Bisericii Greco-Catolice BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar aproape întreaga elită ecleziastică (episcopi, canonici, preoți, profesori și protopopi) a fost aruncată în sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie ale anului 1948, asupra preoților uniți s-au exercitat presiuni incredibile, fizice și morale, pentru a-I determina să treacă la ortodoxie, după modelul pus în practică de sovietici
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
au susținut că preoții nu trebuie să se ducă și că acei ce vin și cer asemenea servicii să fie lămuriți că ei au tehnicieni pe care trebuie să-i consulte, iar nicidecum preotul să se facă complice ignoranței lor. Protopopul M., după ce a ascultat toate părerile și argumentele aduse, a tras concluzia că preotul trebuie să se ducă numai la serviciile pe care colectiviștii le cer numai pentru ei personal individual și trebuie să refuze serviciile care li s-ar
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pățit nimic și că se va duce și pe viitor să facă același lucru. S-ar putea spune despre fosta conferință că fost un fel de tribunal de judecată sau, mai bine zis, nu o conferință. N-a putut nici protopopul să-i astâmpere decât cu ajutorul câtorva preoți care au documentat hotărât poziția cea adevărată și care trebuie s-o aibă fiecare preot la datorie.” Deși a fost recrutat prin șantaj, a furnizat note informative. În momentul în care a fost
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]