1,223 matches
-
poate asigura o învățare eficientă) și riscul evaluării eronate a achizițiilor cognitive (elevul verbalizează foarte bine conținuturile învățării, dar fără să le înțeleagă în esența lor). 1. În studiile sale, L.S. Vîgotski a demonstrat că, la nivelul deficientului mintal, zona proximei dezvoltări este limitată și cu atât mai restrânsă, cu cât gravitatea deficitului intelectual este mai mare; astfel, subiecții care prezintă deficiențe mintale fac pași mărunți, lenți și nesiguri în evoluția lor intelectuală. 1. O persoană cu o imagine de sine
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea, Prejudecăți antisemite, RL, 2000, 33; V. Filip, De la diferența specifică la genul proxim sau Fericitele inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom., III, 510-511; Ion Bogdan Lefter, Teme „fierbinți”, OC, 2002, 121; Paul Goma, Basarabia și evreii, JL, 2002
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
este cea a ,,logodnei”, pe când o relație de mai scurtă durată, eventual cu o persoană de altă rasă sau etnie, va fi puțin vizibilă social chiar de apropiații individului În cauză. Iar dacă este cunoscută de o a treia persoană proximă social (familie, prieteni, colegi), are toate șansele să fie dezaprobată. Atitudinile se pot schimba când relația devine ,,serioasă”, chiar dacă partenerul era considerat la Început nepotrivit. Discursul se referă și la Înțelesurile diferite ale statutului În contexte socioculturale diferite. Oamenii se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din 1945 semnat de George Marica, și se Încheie cu o introducere morfologică În regiunea Apusenilor. Primele două conțin formulări teoretico-metodologice, iar ultimul reprezintă o analiză empirică. În capitolul al treilea aflăm, prin aproximări succesive, nu prin definiții de gen proxim și diferență specifică ce sunt vecinătățile și comunitățile. Capitolul al treilea, unul dintre cel mai puternic structurate din lucrare, este anunțat ca fiind de „construcție teoretică”. O astfel de construcție am Întâlnit și În capitolele anterioare, numai că acum este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ședință și sublim”, „concretețea împinsă până la pedanterie” (Lucian Raicu), jocul scenic al personajelor-perechi, care acționează printr-o combinatorică amețitoare a apropierilor și respingerilor. Scopul urmărit consecvent nu ține de asigurarea delectării cu un spectacol umoristic facil, în pofida aparențelor genului proxim (Somnoroasa aventură este încadrată de autor ca „divertisment comic”, Proștii sub clar de lună primește eticheta de „falsă tragedie”, Pălăria de pe noptieră și Don Juan moare ca toți ceilalți sunt tragicomedii, iar Acești nebuni fățarnici, Frumos e în septembrie la
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
comunitățile țigănești din România - ar putea suprima preventiv unele potențiale conflicte etnice. Tarditas et procrastinatio odiosa est. Cum spuneam, universul simbolic de reprezentări al țiganilor rămâne pentru românul educat o imensă necunoscută. Această ignoranță este rezultatul dezinteresului sistematic față de alteritatea proximă. Pe de altă parte, cultura religioasă - nu doar sincretică, ci și ezoterică - a țiganilor n-a cunoscut efectele revoluției Gutenberg. Pentru a compensa aceste lipsuri, departamentele de istorie orală și antropologie culturală au în față un larg câmp de investigație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și peste noapte în adevărul lui Dumnezeu și în slujirea lumii, atunci zic, cu regrete, „nu, mulțumesc”. „Viața spirituală” nu poate anestezia asaltul de întrebări cu care te întâmpină orice adolescent încă cinstit cu sine. Quietismul este pentru unii soluția proximă, dar, în ce mă privește, total inefectivă. N-am crezut niciodată în alternativa (modernă) „credință” sau „rațiune”? Crezi cu inima? Crezi cu mintea? Ar trebui să credem din inimă, dar niciodată fără minte (limba coptă, vorbită de monahii Egiptului, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
elaborată de Jean-Luc Marion. Ireductibilă la un lanț vizibil de cauzalități, reclamând mereu explicații complementare fără ca acestea să garanteze înțelegerea, istoria umană este marcată - ca și viața fiecăruia dintre noi - de ireversibilitate și impredictibil. Astfel, retorica și literatura devin genul proxim al discursului istoriografic. Chiar și fără ceremonialul tragediei, conștiința istorică - care pentru subiectul modern exercită o funcție transcendentală - expune condiția umanului unui veritabil test de frontieră. În confruntarea cu limita, omul poate descoperi mereu secretul unui eveniment sever și hotărâtor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
țină cont de principalele postulate ale principiului: a) În ceea ce privește accesibilitatea: - să se țină cont de posibilitățile și de disponibilitățile reale ale celui ce învață, cât și de dificultățile obiective întâmpinate; - dificultatea sarcinii de învățare trebuie să se situeze la „nivelul proximei dezvoltări” (cu puțin deasupra posibilităților de moment ale elevului/studentului); - dinamismul sarcinii de învățare trebuie menținut în sensul obținerii unei continuități a dezvoltării; - dificultățile de învățare nu trebuie eliminate, ci exploatate în favoarea procesului de instruire și a elevului. b) În ceea ce privește
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conținutului respectiv. Norme pedagogice privitoare la formularea conținutului obiectivelor: • într-un obiectiv nu se formulează informația sau problema de rezolvat, ci operația logică sau abilitatea mentală activată; • obiectivele trebuie să corespundă, prin conținutul lor, nivelului de dezvoltare intelectuală vizând și „proxima dezvoltare”; • operațiile, abilitățile sau componentele trebuie să fie cât mai variate (nu numai de un anumit tip). Dimensiunea referitoare la forma unui obiectiv este elaborată în funcție de următoarele norme: • un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci pe cea a elevului; • obiectivul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini de revistă, sub semnătura lui Ion VITNER 69. Redăm o mică parte a acestui răspuns: „Critica literară ar trebui să joace rolul mobilizator al conștiințelor celor ce scriu, ca și a acelora
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scrie Ovid.S. CROHMĂLNICEANU 85 În termeni nu prea măgulitori, deși Încă din prima frază suntem asigurați de contrar cronica ( În două părți, se-nțelege, din care prima general-laudativă a concret-negativă), este prima „gafă” a criticului, urmată Îndeaproape, În numărul proxim, de alta și mai mare, referitoare la nuvelistică, pe care am menționat-o la locul potrivit; ce-a urmat, se cunoaște; sfânta indignare a lui I. Vitner din răspunsul dat Scânteii era alimentată probabil nu numai de grija principală pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
riște aproape totul. Întâlnirea dintre cei doi pune în evidență o diferență de abordare între Chandler și Parker. În cărțile lui Chandler, Marlowe acționează în numele logicii de tip tertium non datur. În schimb, Parker își mișcă personajele după logica spațiului proxim. Din momentul în care un nume, o dată sau un loc au fost menționate, poți fi sigur că ele vor ajunge curând în prim-planul paginii. Tehnica lui Parker este una a punerii în abis cu rază scurtă de acțiune, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
inconștient destinat să disimuleze, să evite sau să modifice amenințări, conflicte sau pericole. Analizând aceste diferite definiții și cele câteva precizări sau comentarii care le însoțesc uneori, putem constata, referitor la ceea ce este numit, într-o definiție tipică, drept gen proxim, că mecanismele de apărare sunt desemnate ca: - procese (psihologice automate ș7bț4, inconștiente ș9ț, mentale de regulație ș6bț); - operații (1, 2); - strategii (8); - mijloace (la care recurge eul ș4ț); - mecanisme psihologice (3); - ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente (care apar la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
M. Davidoglu, E. Camilar și alții se datoresc în cea mai mare parte tocmai rămânerii lor în urmă - criticată cu asprime în cadrul dezbaterii - în ceea ce privește studierea marxism-leninismului (...)”. Importanța ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor pentru depășirea formalismului și ineficienței în activitate: „Articolul redacțional apărut în Scânteia nr. 2648 cu titlul Pentru o puternică înfățișare a vieții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în Contemporanul din 25 sept. 1953, reprezintă o poziție înaintată în creația lui Cicerone Theodorescu, elaborând răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de mare actualitate. Această poezie fixează atitudinea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
continuând cu traduceri din literatura universală, până la probleme de cultură generală, istorie și arheologie, școală, învățământ ș.a. Critica literară este reprezentată de Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Emil Manu, Mihai Neagu Basarab, A. I. Brumaru. O rubrică interesantă este cea intitulată „Genul proxim”, în care Aurel Tănăsescu, Ion Hobana și Tudor Popescu discută problemele literaturii de anticipație și de aventuri. A. repune în circulație numele unor scriitori care au debutat înaintea celui de-al doilea război mondial (V. Copilu-Cheatră, Testamentul lui Horia, 3
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
totuși un corespondentă pe pământ! Tot mai multe facultăți, indiferent de profilul lor, au dezvoltat și linii de instrucție deschisă și la distanță. Iar ceea ce este în universitatea noastră găsim și pe la alții. Am pornit de la relatarea unor fapte concrete, proxime, dar ele se înscriu în tendințe majore ale civilizației contemporane. Peste tot în lume educația își subsumează (uneori, ea se supune loră) noile tehnologii de informare și de comunicare. „Revoluția informatică” în educație schimbă din temelii paradigma clasică de generare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
deci nașterea unei imagini (Wunenburger, 2004, p. 128). Citatul de mai sus, un pic cam lung, dă seama de această prelungire a realului în lumea imaginară. Existența nu se reduce doar la factualitate, la lucruri concrete, direct reperabile în mediul proxim. Totodată, putem trage concluzia că între cele două lumi sunt multe filiații; la o adică, ele comunică, se stimulează și se întrețin reciproc. Virtualizarea este generată de însăși puterea structurantă și forța imaginativă a gândirii și limbajului. Prin limbajul oral
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o poate apropia și reordona în consonanță cu trebuințele și țelurile sale. Calculatorul integrat într-o rețea are rolul de mijloc de comunicare și de exteriorizare în mediul școlar. Devine o fereastră de deschidere (informațională, emoțională) către cei din mediul proxim sau chiar îndepărtat. Calculatorul joacă rolul de dispozitiv de programare. Prin intermediul lui, pot fi executate anumite operații proiective, pot fi stabilite o ordine și o succesiune de secvențe cu caracter operațional. Fiecare invenție de ordin informațional a impus o nouă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
multe ori, din punct de vedere al intenționalității valorice) este totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria școală sau universul proxim, pe bază de predilecții personale față de anumite valori. 6. Spațialitatea și obiectualitatea situației de învățare sunt și ele puse în chestiune. Nu mai e obligatorie întâlnirea fizică dintre protagoniștii educației, iar mijloacele didactice au devenit mult mai evanescente, dar mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
În general, și cea externă. Schimbările sistemului internațional Însă, rapida trecere spre un multipolarism neechilibrat, ar putea produce reașezări În sistemele de alianță, ar putea reașeza raporturile de forță de pe continent și din subsistemul de relații internaționale al României. Schimbarea proximă a structurii de putere a sistemului internațional poate reordona prioritățile de securitate ale României Într-un sens realist sau o vor putea face să adere la proiectul Europei federale. Lecturi recomandate Hitchins, Keith (1998), România (1866-1947), Humanitas, București. Mearsheimer, John
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
decizii din 18 februarie 2003 a Comitetului Politic și de Securitate, a fost Înființat și un comitet al statelor contributoare, care a fost implicat În operațiunile obișnuite de gestionare, având rol consultativ În procesul de decizie. 13.3.3. Operațiunea Proxima Operațiunea Proxima lansată În decembrie 2003 a fost a doua misiune de poliție a UE În Balcanii de Vest și a fost desfășurată ca urmare a cererii din 16 septembrie 2003 a premierului Macedoniei. La fel ca și În cazul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
18 februarie 2003 a Comitetului Politic și de Securitate, a fost Înființat și un comitet al statelor contributoare, care a fost implicat În operațiunile obișnuite de gestionare, având rol consultativ În procesul de decizie. 13.3.3. Operațiunea Proxima Operațiunea Proxima lansată În decembrie 2003 a fost a doua misiune de poliție a UE În Balcanii de Vest și a fost desfășurată ca urmare a cererii din 16 septembrie 2003 a premierului Macedoniei. La fel ca și În cazul Operațiunii Concordia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]