1,136 matches
-
care a rămas întotdeauna credincioasă principiilor sale, a creat un număr mare de poveștiri scurte, poeme epice, nuvele și romane. La sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ea a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari prozatoare ale școlii moderniste ale literaturii ucrainene. Olga Kobyleanska și-a început cariera literară cu povestirea "Liudina" publicată în revista Zoria (în ) din Liov. A devenit o susținătoare a independenței și emancipării femeilor în romanul său "Țarivna" (Cernăuți, 1895). După aceasta
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
concurs dramatic, piesa va fi pusă în scenă în 1916. Mijloacele de existență și le asigură traducând pentru editura ateniană "Fexi" cărți de filozofie și știință. Un an mai târziu, în 1911, se căsătorește, la Iraklion, cu Galatia Alexiou. Poetă, prozatoare, dramaturg, Galatia Kazantzakis (1881-1962) va ocupa un loc de seamă în viața literară elenă. Căsătoria, timp de 16 ani, a celor doi oameni de litere, intelectuali cu firi și caractere opuse, va reprezenta pentru Kazantzakis, una dintre cele mai frământate
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
Valeriu Florianu. Liviu Florianu a fost căsătorit cu Nadejda Ian din Cetatea Albă (n. 3 iulie 1899 - d. 15 mai 1969). Cu această femeie de frumusețe rară, căreia toți racovicenii îi spuneau „Rusoaica”, a avut doi copii, amândoi devenind medici: Prozatoarea și eseista Victoria Murărescu (Guțan) s-a născut la 7 octombrie 1949 în comuna Racovița, județul Sibiu și este membră a Uniunii Scriitorilor din anul 2003. A fost căsătorită cu criticul și istoricul literar Ilie Guțan cu care are doi
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
(n. 17 octombrie 1897, Remiremont, Franța - d. 30 mai 1995, București) este o prozatoare, poetă și traducătoare română. A fost soția scriitorului Ionel Teodoreanu, fiind cunoscută și ca „Doamna Lily”, așa cum o numeau Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu). Pe numele ei adevărat Maria Ștefana Lupașcu, ea s-a născut la 17 octombrie 1897, în
Ștefana Velisar Teodoreanu () [Corola-website/Science/303295_a_304624]
-
tinerește - în cele câteva aproximații la care m-au condus, pas cu pas, fragedele lecturi din cărțile Danei Dumitriu. Cel mai ușor de adus în discuție dintre argumente pasează vina, delicat, editurilor, care nu s-au grăbit să retipărească opera prozatoarei, scoțând-o în felul acesta, involuntar, din circuitul vivificant al recenziilor. E și nu e așa: în fond au trecut doar zece ani de când la Editura Albatros apăreau - în ediția a doua - cele trei volume ale romanului dedicat lui Ion
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Nicolae Scurtu La Mănăstirea Văratec, topos inconfundabil al spiritualității naționale, a existat o autentică Școală de literatură reprezentată de câteva scriitoare, ce se cuvin a fi redescoperite, recitite și, evident, ierarhizate printr-o cheie modernă de reevaluare. Poetele, prozatoarele, eseistele, traducătoarele și memorialistele care sau impus în acest spațiu cultural sunt Veronica Micle, Constanța Marino-Moscu, Zenaida Racliș, Olga Vrabie, Irina Lecca, Alice P. Sturdza, Ștefana Velisar Teodoreanu, Profira Sadoveanu, Valeria Sadoveanu, Nazaria Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
care sau impus în acest spațiu cultural sunt Veronica Micle, Constanța Marino-Moscu, Zenaida Racliș, Olga Vrabie, Irina Lecca, Alice P. Sturdza, Ștefana Velisar Teodoreanu, Profira Sadoveanu, Valeria Sadoveanu, Nazaria Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre prozatoarele inițiate și formate la școala tradiționalismului, teoretizat de Nicolae Iorga în paginile revistei Sămănătorul, este și Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Lucia Blaga - Poezii. Ediție îngrijită de George Ivașcu. București, Editura pentru Literatură, 1966, LXXIX+535 pagini. 6 Emil Botta - Poezii. Prefață de Petru Comarnescu. București, Editura pentru Literatură, 1966, XL + 274 pagini. 7 Ștefana Velisar Teodoreanu (n. 1897 - m. 1995), prozatoare și memorialistă, soția lui Ion Teodoreanu. Ulița copilăriei. Prefață de Demostene Botez. [Copertă și ilustrații de Dan Hatmanu]. București, Editura Tineretului, [1966], 136 pagini + 1 foaie cu portretul autorului. 8 Ionel Teodoreanu - La porțile nopții. Poeme. [Prefață de Al. Philippide
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
(n. 17 aprilie 1916, Iași - d. 17 noiembrie 1944, București) a fost o avocata, poeta, prozatoare și publicista română. S-a născut la Iași, că fiica a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat școală primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
(n. 28 decembrie 1868, Bratislava - d. 26 ianuarie 1926, Port Said, Egipt), pe numele real Fany Seculici, a fost o prozatoare română. S-a născut la Bratislava în 1868, având numele real "Fany Seculici". Limba sa maternă era limba germană. Familia ei s-a mutat la București în 1873. A învățat carte la Sinaia și apoi la București. Pe când se afla
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
sa Pia Pillat, sora lui Dinu, cei doi copii ai poetului Ion Pillat. Recent, ea a făcut să apară un nou florilegiu epistolar Pagini din corespondența cu familia Pillat, supraintitulat semnificativ Sufletul nu cunoaște distanțele (Ed. Humanitas), relevată ca talentată prozatoare, din păcate, târziu. Cum știu din romanul amintit, ea, împreună cu soțul ei, Mihai Fărcășanu, au fost siliți să fugă din țară în 1946, spre a evita o grea condamnare politică, amândoi îneverșunați opozanți ai regimului comunist, abia instalat, ea, ca
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
nucilor căzând uneori în vântul de vară coaptă și mai ales mirosurile - Doamne, mirosurile - și copacii pe care-i adoram, imenși, mai ales nucii, plopii, mi-au rămas în ochi, în nări, în urechi (s.n), în suflet pe veci." Prozatoarea Pia Pillat a ucis, după cum se pare, în ființa ei dăruită și un poet. Ea nu poate uita, în același timp, iernile copilăriei, hoinăreala cu schiurile prin munți, mirosul zăpezilor, "bucuria pură a începuturilor de zi". Din București îi vin
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină. Regina Elisabeta a murit cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei și a fost îngropată la mănăstirea de la Curtea de Argeș. A fost poetă și prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, proferând opinii antidinastice. Era o pasionată cititoare a poemelor sale
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
în cele din urmă să semneze împreuna celebrul "Caleidoscop" al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 și comentat de critica și istoria literară, atât la apariție, cât și mai târziu. Din păcate au iubit aceeași femeie, pe poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Șt. O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează. Natalia Negru se recăsătorește în 1911 cu
Ștefan Octavian Iosif () [Corola-website/Science/297598_a_298927]
-
(pseudonim pentru Miroslava Luchiancicova, n. 11 septembrie 1946) este o poeta, prozatoare, eseista și traducătoare din Republică Moldova. Școala primară - s. Cornești (1953-1956); școală medie de cultură generală - s. Ciudei (Mejdurecie) - Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
203 pagini și Vijelie. Coperta de Lena Constante. [București], Editura Casa Școalelor, [1947], 457 pagini + 1 foaie. 2. Constantin Stere (1865-1936), nuvelist și romancier. Autorul romanului În preajma revoluției. Volumele I-VIII. București, Editura Adevărul, [1931- 1936]. 3. Foarte delicată. 4. Prozatoarea publică în revista Adevărul literar și artistic următoarele: Microcosm. Din jurnalul Magdei Sterian, 14, nr. 756, 2 iunie 1935, p. 6, col. 1-7; Conferențiarul, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7; M-au surprins într-o dimineață
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
împotriva voinței sale, dar de obicei aceasta accepta mariajul propus de părinții ei. Ea beneficia în egală măsură cu bărbatul de învățământ și cultură, de participare la ceremoniile laice și religioase. Din rândul femeilor aristocrate s-au născut poete și prozatoare de excepție (de exemplu: "Murasaki Shikibu" cu al ei „Genji Monogatari” - tradus și în limba română). În perioada Heian au apărut circa 200 de romane, povestiri, jurnale personale, memorii și eseuri, majoritatea fiind scrise de femei. Din această producție s-
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
(n. 1861, Iași - d. 11 mai 1939, București) a fost o scriitoare, prozatoare și autoare dramatică română. s-a născut în anul 1861 la Iași fiind fiica lui Dimitrie Xenopol și a Mariei Vasiliu, soră a istoricului Alexandru D. Xenopol și a diplomatului Nicolae Xenopol. A urmat studii la Sorbona și la Collège
Adela Xenopol () [Corola-website/Science/324242_a_325571]
-
de Dan Gulea Hortensia Papadat-Bengescu este o prozatoare care și-a afirmat cu dificultate personalitatea artistică, cenzurată de o căsătorie cu un soț ce i-a dăruit 5 copii și foarte dese mutări prin orășele de provincie, după slujba-i de magistrat. La 36 de ani, după aceste
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
reconstituire, <i>Romanul alternativ </i>și un <i>Dosar de creație</i>.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/dan%20gulea%20gap%20hpb.docx# ftn2">[2]</a> Cele aproximativ 400 de fragmente-scenă (cu cîte un titlu „de lucru“ dat de prozatoare) din care se compune romanul arată că personajelor Hallipilor le sînt continuate destinele și, precum se întâmplă în orice laborator, însăși creatoarea are dubii cu privire la rolul și evoluția lor, astfel încît schițează mai multe variante, nepărând să opteze pentru una
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Câmpulung, în silabele frigurilor... pusesem întrebarea. Fiu... frate... sau... Eu știam bine ce simt... dar simțeam că trebuie să caut o formulă pentru ceea ce se cheamă «norme»“ (p. 1413). Ambiguitatea aceasta („Fiu... frate... sau... “) este în fond marea temă a prozatoarei, ce descrie o lume nesigură, cu profunde sciziuni de ordin subiectiv; și romanul Străina își prezintă „cazurile“, ce pot fi interpretate și pentru că există, precum, în genere, și în celelalte romane, un număr limitat de personaje, ce pot interacționa fiecare
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu, o iubire ce nu este nici patimă, nici ambiție, cu atât mai puțin rutină. Deși cei doi trec prin toate aceste dificultăți, reușesc să le depășească, să se autocunoască. Nimic din ce reprezintă corpul nu îi este străin prozatoarei, iar nuvelistica ei, anterioară ciclului romanesc, are și alte dimensiuni și fiziologii pe care prozatorii contemporani nu doar că nu le cunosc, dar nici nu au intenția de a le cunoaște, în același mod în care mizerabilismul fracturist de mai
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
nici un caz comuniști), care ar putea să-l influențeze sau să-l oblige. Ar fi păcat pentru stilul și talentul său" (p. 43). Existau și astfel de protecții prietenești, destul de greu de imaginat într-un exil foarte dezbinat. Poetă și prozatoare în plină afirmare, Liliana Corobca este și o foarte serioasă cercetătoare. Și-a însoțit ediția cu informațiile necesare, având ca principală sursă, după cum mărturisește, Enciclopedia exilului literar românesc de Florin Manolescu. Uneori a prea simplificat informația. Era nevoie de precizarea
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu, secretar de
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Un biograf conștiincios va constata, după lectura acestei ample scrisori, că Nicolae Crevedia nu a avut studii superioare, așa cum se afirmă în unele dicționare 1 și istorii literare, că a provocat și întreținut o infamă polemică, în perioada interbelică, cu prozatoarea Marta D. Rădulescu, că este tatăl lui Eugen Barbu și altele extrem de interesante în rescrierea biografiei sale. * Légation Royale de Roumanie Sofia Sofia, 30 decembrie 1940 Dragă și stimate domnule Călinescu, Eu am fost numit, cu câteva luni în urmă
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]