595 matches
-
agonizează pe scut...) și se petrece la oră / când zodiile se întâlnesc în cer / când sângele descalecă de pe caii nebuni / când se-ntâmplă minuni în răspântiile nopții. Continuând invocarea iubitei, în partea a doua a cărții, Jurământul, poetul schimbă formula prozodică: textele nu mai sunt sonete în vers alb, iar poemele, ample, decurg unele din altele, în deplină concordanță cu experiența ontologică acumulată și cu încercarea eului liric de a legitima în Absolut, peste Muntele Statorniciei pasărea duhului, zidind, asemenea lui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011, apărut în colecția POEȚI CONTEMPORANI -, este o carte care vizează o terapie pentru partea, totuși, incurabilă a ființei, sufletul, fiindcă poemele sale sunt medicinale, cu proprietăți, deci, de medicament! Cu o structură eterogenă la nivel prozodic - scrise în vers clasic, dar și modern, aducând, în același text uneori, rime, asonanțe și versuri libere -, poemele se deschid cu Asompțiunea (titlu care va reveni), „ridicarea la cer”, sugerându-se că, în cele din urmă, salvarea / mântuirea omului poate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în egală măsură, în neoclasicism, nefiind, de asemenea, neglijabile nici trăsăturile baroce. Pregnanța neoclasicismului se susține, de pildă, printr-o perpetuă aplecare spre armonie, căutată în afara sinelui și în sine, și printr-o solemnitate vizibilă în plan formal, la nivel prozodic, unde domină alexandrinul românesc, la nivelul expresiei și în conținut, unde răzbate din elanul confesiv al eului liric, redat, de obicei, prin monolog adresat, concentrând frământările artistului creator, determinate de aspirația spre instaurarea și permanentizarea unui echilibru interior, dezvăluite iubitei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai vrea să mai știe / lumina dintâi, necreată!..., neputința venind dintr-o vădită îndepărtare de credință. Firește, aplecarea spre sacru, presupunând o legătură străveche, de generații, poate fi, ceea ce se și întâmplă uneori, asociată cu folclorul, cel puțin la nivel prozodic și la cel al imaginarului artistic, unde se exprimă eterna spaimă a omului de dispariție: Mușcă moartea suflet dulce sau mușcă inima / Și-alte inimi ar mai vrea..., însă, tot folcloric, ca în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cuprinde poeme publicate între 1985 și 2008, dovedind o consecvență a atitudinii față de viață, de lume, determinată de convingeri precoce instaurate în sinele poetului, maturizat devreme, odată cu făurirea unui sistem de valori temeinic, de nezdruncinat. Apropiată de postmodernism, prin structura prozodică (versul liber, strofa polimorfă etc.), prin conținutul tematic, pentru care contemplarea prozaicului cotidian este sursa esențială, prin eclectismul imagistic, prin luciditatea perspectivei asupra realului, prin abordarea instrumentelor limbii cu o libertate aproape totală, materializată în abolirea normelor ortografice, încât până
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Blaga (Temutul plâns o noapte e lagună/tavan și căpătâi îmi este huma - în timp ce, pentru poetul din Lancrăm: Margine-mi este argila, / Lege deasemenea ea), pe Ion Barbu (spre exemplu, cu al său După melci, la nivel imagistic, dar și prozodic: Umblă hoarde de jigănii / troienind în prag mătănii /.../ Ceața treptele de jos / de la scară mi le-a scos / și rămas-am o mirare / ca sămânța zburătoare...), pentru a nu-i pomeni decât pe foarte puțini dintre creatorii pe care îi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
energia pulsională instinctuală, adică inconștientul ca forță metafizică incognoscibilă, conflict al cărui caracter nu este unul antagonist, ci, mai degrabă, unul amical, pe care Marian Constandache, aidoma unui arhitect al propriei sale viziuni artistice, având la Îndemână compasul și echerul prozodic, sarcastic sau nu, dar categoric «Înecat deodată În sudoarea divină a poetului necunoscut», se obstinează a- l atenua prin manipularea secvențional-aluzivă, Însă atât de alambicată, a unei paralele intermitente Între realitate și mit ― ceea ce amintește de proza lui Joyce sau
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
caz, „tinzându și dreapta în deșert“ odată cu Gabriel Drăgan, inegalabila voce a străvechiului „Mondial“? Am pus discul cu Iureș de trei ori cap-coadă și l-am ascultat când meseriaș, cu creionul în mână, când cu ochii închiși, dornic de anestezie prozodică. Nu știu cine mai ține minte că-n Dilema nr. 386 din 7-13 iulie 2011 am scris în extaz despre cele două CD-uri mateine de la Huma nitas cu același Marcel Iureș: Sub pecetea tainei și Remember. Sunau, cu un cuvânt la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
strămoșii, locurile natale. Poemele sale sînt poeme ale unei tradiții devastate, descompuse, „în mizerie”, o tradiție biblică și „patriarhală” ieșită din țîțîni, din care nu au mai rămas decît aromele crepusculare și imaginile agreste, tematica (întoarsă pe dos) și „carcasa” prozodică a unei umanități alienate, reificate. Această „carcasă” clasicizantă îl determină însă pe criticul Mircea Martin să aprecieze că insurgența lui Fundoianu se oprește la nivelul prozodiei, operînd exclusiv la nivelul conținuturilor (și al formei conținuturilor). „Aristocrat al revoltei”, Fondane a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
visările și restriștile aflate sub semnul periferiei fără ieșire într-o jubilație anarhic-expansionistă - în colaborările de la Punct, Contimporanul, 75 H.P., Integral și unu, însoțite de manifeste și profesiuni de credință avangardiste - tot mai organizată, despletită în versuri whitmaniene sau disciplinată prozodic, colorată futurist, dadaist și, mai tîrziu, suprarealist, pentru ca, ajuns în Franța, să le decanteze în tonurile „clasice” ale unui umanitarism panteist. Umbra simbolistă, nostalgic-estetizantă și intimistă, „pillatiană” și provincială, îl va însoți însă multă vreme - ea îi va fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
realitate, Incantații-le sînt departe de a marca o ruptură În scrisul poetului, care nu face decît să dezvolte o direcție consolidată a viziunii sale lirice, alimentată de același „delir imaginativ”, abia zăgăzuit În tiparele (ce-și Îngăduie destule libertăți prozodice) ale unei versificații mai „clasice”, dominată de ritmica alexandrinului. Nici această minimă ordonare formală - nu era nouă În opera sa: Colomba (poem recenzat, altminteri, elogios de către Stephan Roll-Gheorghe Dinu, la vremea apariției) o Încercase Încă În 1927 și, În fond
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Pe parcursul procesului de "sinteză modernă" pe care Îl realizează În scrisul său, Voronca mai și deviase apoi, din cînd În cînd, de la programele propriu-zis avangardiste față de care se arătase deosebit de sensibil: În poemul Colomba, din 1927, conserva destul de grijuliu regulile prozodice, Își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar În Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, În "imnurile" cunoscute, Închinate ceaiului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
hârtie”" În poezia anglo-saxonă din secolul XX (și mai cu seamă în cea americană), aplecarea către formele narative, ample și aglutinante, mai adecvate în aparență spațiului prozei, către limbajul colocvial și direct, laolaltă cu inapetența pentru metafore, simboluri sau mărci prozodice, pare să reprezinte mai degrabă regula decât excepția. De aceea, selectarea câtorva repere ale poeziei metatranzitive de peste Ocean este o operațiune dificilă, inevitabil simplificatoare. Radiografiile lui Edgar Lee Masters asupra vieții închise de provincie, intimismul cotidianist al lui William Carlos
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
estetice). În acest sens, Mircea Martin avea dreptate să constate în Priveliștile lui Bogdan Fundoianu, de pildă, o anumită deferență (atipică avangardelor europene) față de forme. „Negația sa”, nota criticul, „se oprește în fața formei artistice, mergând până la a-i respecta aspectele prozodice. Este sigur că polemica antitradiționalistă a lui Fundoianu nu se situează în plan formal”296. Toate aceste aspecte par, desigur, mai puțin paradoxale dacă le evaluăm în contextul, deja schițat, al evoluției atipice a literaturii române. Dacă „funcția avangardei noastre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cea de-a doua parte prezintă - în contrast cu prima - trăsături specifice prozei, narațiunea și descrierea fiind aici procedeele dominante. De altfel și dispunerea în pagină sugerează același lucru, propozițiile succedându-se într-o totală indiferență față de criterii de natură metrică sau prozodică. Stilul este colocvial, de o familiaritate glumeață, nonșalantă, iar elementele de oralitate („păi”, „să vă zic”, „am dat o raită”) se împacă foarte bine cu aluziile livrești și calificările exotic-extravagante („figură oriental-aristocratică”, „lene flajeolată”). Pasajul cel mai semnificativ rămâne, desigur
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cărui tricou să scrie „Police”. O dată cu referințele la trupa „Police” își fac apariția și cele de ordin vestimentar (pantalonii „pensați” și „surorile Baccara”), toate amalgamate într-o textură de o remarcabilă melodicitate (întreținută mai cu seamă prin apelul la elemente prozodice și la tehnica refrenului). Următoarea secvență reia firul narațiunii inaugurate în partea a doua, adăugând noi elemente portretului fetei de la „Economic 2”: l-am lăsat baltă pe vără-miu și m-am postat la instrumente muzicale prefăcându-mă că mă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ceea ce parodiază", prefigurând, totodată, noua realitate (politice, morale sau artistice) pe care o anunță. Și, indiferent dacă ne referim la Isprăvile hazlii ale lui Francion sau la Levantul cărtărescian, parodia unește trecutul și prezentul prin intertextualitate, idei, motive, sintagme, forme prozodice ale textelor de referință (și nu numai) regăsindu-se adeseori în textul parodiant. Astfel sunt retrezite la viață valori uitate. Paradoxal, se parcurge calea inversă, de la deriziune la acceptare, căci nu întotdeauna se intenționează discreditatea capodoperei de la care s-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o frumoasă lucrătura a minții, a inteligenței. Titlul Nice Work constituie, de fapt, o metaforă pentru decodarea reclamei la țigările Silver Cut. 2 Daniel Chandler (2002: 149-150) menționează următoarele tipuri de coduri: A. Coduri sociale: limbaj verbal (fonologic, sintactic, lexical, prozodic, paralingvistic: grafologie, ton), coduri corporale (proxemică, kinezică, postura, expresie facială), coduri ale obiectelor ("commodity codes" coduri ale obiectelor), coduri comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Și nu știu dacă suie, sau coboară. Și nu știu dacă mapropiu, sau mă depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două veacuri, prozodia (gr. prosodía - intonare, accentuare) vizează ansamblul de procedee și tehnici formale pe baza cărora este creat discursul poetic, reguli metrice relativ stabile utilizate în compunerea versurilor și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avută în vedere și de Macedonki care definea poezia viitorului ca „muzică și imagine“. - Noutatea limbajelor poetice se întemeiază pe tehnica sugestiei care generează „bucuria de a ghici încetul cu încetul; a sugera obiectul, iată visul nostru“ (St. Mallarmé). - Inovația prozodică urmărește exprimarea ritmului interior - al reveriilor melodice sau al dizarmoniei și stridenței maladive - printro „dezordine savant orchestrată“ a versului (unități ritmice inegale) cu „opriri multiple și mobile“ (rupturi de ritm), prin „fluidități ascunse“ (J. Moréas) și, mai ales, prin versul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contrastivă între oamenii comuni și omul superior se evidențiază prin procedeul antitezei, specific viziunii romantice. În primul rând, relația contrastivă între cele două modele existențiale este pusă în evidență prin diferențierea formală a textului, în două strofe inegale cu tipar prozodic diferit. Apoi, opoziția oamenii comuni/poetul este sem nalată prin contrastul pluralitate unicitate și prin simboluri poetice ale condiției existen țiale diferite: efemer/etern, limitat/ilimitat, devenire/nemurire, dionisiac/apolinic. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
SUBIECTUL I (30 de puncte) (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 1. sinonime: adânc - profund, intens; solitari - singuratici, izolați 2. În secvența selectată, cratima, semn ortografic, are rolul de a marca rostirea legată a celor trei cuvinte; din punct de vedere prozodic, influențează măsura și ritmul versului, determinând fluența rostirii, iar în plan expresiv creează muzicalitatea interioară a poeziei. 3. [a semna în alb, a face noapte albă, a scoate (cuiva) peri albi, (a urmări) pânăn pânzele albe, cusut cu ață albă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de mucigai devine o emblemă argheziană a esteticii urâtului. Formulată ca un monolog liric, poezia dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului creator. Apelând la un discurs poetic ambiguu, la un limbaj voit banal „turnat“ întrun tipar prozodic modern, Arghezi își înscrie poezia în sfera curentului modernist. Caracteristicile acestui curent sunt evidente și în structurarea unei viziuni originale asupra creației, asupra menirii creatorului în lumea contemporană. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]