3,382 matches
-
7. la un pahar de must - să-i pun și viespei un alt pahar 8. Balta Brăilei - în larg vântul de seară legănând stele 9. toamna în parc- în vechiul lampadar singură luna 10 sat în paragină - nimeni să culeagă prunele târzii 11 Biserica Neagră - pentru ultima frunza concert de orgă 12 iarăși ziua mea - desprinzându-se din ram o frunză cade 13 frunze cad pe rând - în goana trenul luând toată grămada 14. poveste de toamnă - soarele prefăcut în frunza
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
văd cum arată aceste minunății! În interiorul acestui fruct ciudat ca aspect și miros, miezul edibil (consumabil) este împărțit în patru părți asemănătoare cu niște gogoloașe cu aspect de arahide gigante. Fiecare segment conține câte doi sâmburi cam de mărimea unei prune. Se zice că durianul este originar din Tailanda, dar malaezienii, indonezienii și filipinezii îl adjudecă și ei! Din cauza cerinței pe piața au existat chiar războaie între culegătorii de durian. Hotelurile selecte interzic introducerea fructului în incinta acestora. Tot din cauza mirosului
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
asemenea, greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar esențiale ce par să fie purtate
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
musafir pe șeful Postului de Miliție, plutonierul Marin Viorel. Erau obosiți după o zi întreagă de muncă, dar l‑au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce cad din mișcarea
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce cad din mișcarea tulpinii. Avea socru-meu două prăjini lungi, din alun pentru scuturat nucii din Tudoran care erau bătrâni” - îmi spunea bunica Maria sau Măruța cum îi spuneau oamenii, de multe ori, certându-ne când eu și sora
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
-meu două prăjini lungi, din alun pentru scuturat nucii din Tudoran care erau bătrâni” - îmi spunea bunica Maria sau Măruța cum îi spuneau oamenii, de multe ori, certându-ne când eu și sora mea plecam cu oameni în țarină, la prune, înarmați cu prăjini pentru bieții prunișori supuși măcelului. Deseori, în serile de iarnă, mă strecuram la pieptul bunicii din partea tatălui cu care am dormit până la 14 ani și o rugam să-mi mai povestească din trecutul familiei. - Iosif, bunicul tău
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
alte religii, dar părintele paroh nu i-a alungat în revenirile lor spre ortodoxie. Venisem cu o seară înainte, să-mi fac baie, să-mi ud florile din balcon și să mai salvez (ce se putea) din manichiura de la cules prune, pus gem, compot și bulion etc. Sora mea ne-a păstrat locurile “în ordinea în care ne-am înscris”, așa cum decretase popa Pepi. Era ciudat să mă regăsesc, după ani buni, alături de oameni pe care-i văzusem în copilărie, la
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
Acasa > Versuri > Visare > GEORGE ROCA - PRUNE-N GURĂ (EXERCIȚII DE DICȚIE) Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului CRAPA NEARGĂ-N PATRU CARPĂ (a se citi repede cu voce tare!) Capra neagră-n piatră calcă, Cum o calcă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Paradă, Pardon Quito, Quinellă, Quilon Ramă, Rampantă, Radon Solo, Solniță, Somon Șagă, Șăgalnic, Șablon Tonă, Tonetă, Trombon Țară, Țărână, Țonțon Unic, Unire, Unison Vacă, Vacantă, Valon Xerofil, Xenofag, Xilofon Yală, Yoghină, Yukon Wanda, Wanadiu Wonton Zimbru, Zibabwe, Zircon ------------------------------------- * Din volumul „Prune'n gură” (în curs de apariție) George ROCA 14 iulie 2013 Sydney, Australia Referință Bibliografică: George ROCA - PRUNE-N GURĂ (EXERCIȚII DE DICȚIE) / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 935, Anul III, 23 iulie 2013. Drepturi de Autor
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Țărână, Țonțon Unic, Unire, Unison Vacă, Vacantă, Valon Xerofil, Xenofag, Xilofon Yală, Yoghină, Yukon Wanda, Wanadiu Wonton Zimbru, Zibabwe, Zircon ------------------------------------- * Din volumul „Prune'n gură” (în curs de apariție) George ROCA 14 iulie 2013 Sydney, Australia Referință Bibliografică: George ROCA - PRUNE-N GURĂ (EXERCIȚII DE DICȚIE) / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 935, Anul III, 23 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Roca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
beție”. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(“Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce”). “Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus mai altcum decât cel al vecinului.” Vezi, să fie Unu' cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai' de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie din rug
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Fira și nu Fironicăi „de-din-deal”. Așa obținuse și nepotul ei Paul, eminent student la medicină în Tg.Mureș, un imens favor, acela al prezenței mătușii sale la oraș, cu o sacoșă bine burdușită cu borcane de zacuscă, silvois (gem de prune la ceaun) și mâncare pe o lună întreagă: - Stimata mea mătușă Fira, nepotul tău, care te adoră și îți recunoaște meritele de gospodină desăvârșită, ar fi foarte bucuros să își impresioneze stomacul și colegii cu delicioasele tale preparate, cunoscute pe
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
era... Făcea deja calcule pentru cele zece porții de saramură pe care le va vinde în zilele următoare. Fericit de izbândă, domnul Picu își aruncă privirea victorioasă asupra unei asistențe mai mult iluzorii și sorbi din lichidul cu gust de prună scoasă din petrol lampant. La urma urmei, avea de ce să fie mândru! Iată, cultura se dovedea a fi cât se poate de folositoare în planul atât de spinos al problematicii zilnice. Nici nu mai conta că va sări iarăși peste
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
blugi ca lumea, că mie mi-au zdrobit picioarele butucii ăia de pantofi, că... -Destuul! Că înnebunești omul. -Daa, omul cu relații!..Prăpăditule! Pârlitule! Uite, vine revelionul și eu n-am o măslină. Dar Ștefăneasca...și curcan și măsline cât prunele...Are bărbat cu relații. -Termină, că turbez! De unde vrei să-ți aduc măsline? Crezi că elevii au cules toamna asta de pe câmp măsline? Pă ce pământ trăiești? Bunică-mea făcea de Anul Nou o copaie de scovergi și se veselea
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
director, om cu relații, mănâncă în noaptea de revelion scovergi. Chiar, am să ți-o fac! Bine că mi-ai spus. -Gata, cucoană, m-ai scos din papuci! Vrei măsline? Până ajungi la bucătărie, vei avea măslinele pe masă. Cât prunele! -Tuu, măsline? -Eeu, măsline! -Am să văd măsline...când mi-oi vedea ceafa. Pârlitule! Ești un om de nimic! Ni-mic, ăsta ești! Și soția tovarășului director ieși din sufragerie, trântind ușa cu putere. Eroul nostru căzu zdrobit pe fotoliu
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
lângă în plus, de-abia poți s-o scoți la capăt singur în acele timpuri grele. La coliba moșului se adăpostiseră trei familii, a picherului, a noastră și a Marii Șandrului. Dumnezeu a vrut și a fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
acele timpuri grele. La coliba moșului se adăpostiseră trei familii, a picherului, a noastră și a Marii Șandrului. Dumnezeu a vrut și a fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-a auzit
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]