837 matches
-
vrut să fiu un vultur călător, Pe aripi de cuvânt să port lumina Să iau din floare, mir izbăvitor... Și să alung din grâul bun, neghina! Am vrut să cânt cu îngerii în cor Și să învăț cu-n rost psaltirea, Cu pașii frumuseții să măsor Pământul tot!... Să-mi schimb și firea! Am vrut să înfloresc într-o mușcată Să fiu iertată de umbra fără rost, O salcie mai plânge vinovată, Oglinda lacului îi șade adăpost... Am vrut să fiu
AM VRUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374667_a_375996]
-
avizi după prefață. Cu tine alături, umăr lângă umăr Am tot legat în manuscris iubirea, Capitole firești și far’ de număr, S-au adunat și-așteaptă întregirea. E cartea vieții scrisă rând cu rând Și tipărită-n inimi ca-n psaltire, Ne vor citi copiii noștri când Vom fi doar slove vechi în nemurire. Vor încerca să afle atunci-misterul Poemelor frumoase scrise-n ea Vor descifra că eu sunt scriitorul, Iar tu lumina mea ce priveghea. Referință Bibliografică: Viața - un volum
VIAŢA – UN VOLUM DE VERSURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362156_a_363485]
-
al Părintelui Petroniu de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor, ale Sfinților Părinți și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Psaltirea, Ceaslovul, Patericul, Pidalionul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un părinte duhovnicesc cu autoritate și discernământ ... Referindu-ne acum, în mod succint
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
împreunareși taina lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai sufletu-n genunchi Și nu mai găsești ieșire Strânge grijile-n mănunchi Și citește din psaltire. Fiecărui psalm în parte Varsă-i lacrimă fierbinte Și-ai să vezi, temeri deșarte Vor fugi de cele sfinte. De-ai să simți că ai pierdut Sensul vieții și credința Poți s-o iei de la-nceput Implorând la cer - căința
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
primejdii Și păcate cu duimul. Vindecarea - stă în tine, Taina e-n mărturisire, Convertirea ta devine Drumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire ... Citește mai mult Când ai sufletu-n genunchiși nu mai găsești ieșireStrânge grijile-n mănunchiși citește din psaltire.Fiecărui psalm în parteVarsă-i lacrimă fierbinteși-ai să vezi, temeri deșarteVor fugi de cele sfinte.De-ai să simți că ai pierdutSensul vieții și credințaPoți s-o iei de la-nceputImplorând la cer - căința.Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omulAre sufletu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
La centenarul lui Titu Maiorescu (t. IX, 1939), G. Oprescu, Probleme românești de artă țărănească (t. IX, 1939); Nichifor Crainic, „Anul 1840”. 100 de ani de când apărea în „Dacia Literară” poezia lui Grigore Alexandrescu (t. X, 1941); C. Tagliavini, O psaltire românească necunoscută din 1748 (t. XI, 1942); Iorgu Iordan, O disciplină lingvistică nouă: fonologia (t. XI, 1942) etc. Discursurile de recepție publicate în acest interval acoperă un perimetru larg de preocupări: George Enescu, Despre Iacob Negruzzi și despre intrarea muzicii
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Cluj-Napoca, 2002; Atelier biblic, Cluj-Napoca, 2003; Opera literară, I, pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Noul Testament, București, 1993; Cartea lui Iov, București, 1996; Pentateuhul sau Cele cinci cărți ale lui Moise, București, 1997; Cântarea Cântărilor, București, 1998; Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului David, Cluj-Napoca, 1998; Cartea profetului Ieremia, București, 1999; Cartea profetului Iezechiel, București, 2000; Poezia Vechiului Testament, București, 2000; Biblia sau Sfânta Scriptură, București, 2001. Repere bibliografice: Negoițescu, Însemnări, 215-217; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 73-77; I.
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în arabă, în slavonă). În jurul lui A.I. se formează, treptat, o adevărată școală tipografică: Mihail Ștefan (sau Iștvanovici), Gheorghe
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
cărți populare, structura este comună pe întreaga arie de răspândire, dar povestirea este modificată și autohtonizată de fiecare dată. În versiunile numeroase care au circulat la noi, proverbele sunt românești (adăugate sau echivalente celor străine), Archirie învață Bucoavna, Ceaslovul și Psaltirea, iar Anadan este mare logofăt și petrece cu lăute și cimpoaie. Ediții: Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam (prelucrare de Anton Pann), București, 1850; ed. 2, București, 1854; Povestea lui Archirie, îngr. și pref. Alexandru Lupeanu, Gherla, 1922; Povestea lui
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
un studiu amplu dedicat comparației dintre stadiul de dezvoltare al limbii române la 1870 și cel de la 1830, se analizează cu minuțiozitate poezia și mai ales lexicul poetic al lui Ioan Prale. Curiozitățile lexicale care împovărau traducerea în versuri a Psaltirii sunt numite „strâmbăturile poeticești ale lui I. Pralea”. Confruntarea cu traducerile mai vechi ale lui Dosoftei și Teodor Corbea nu este favorabilă pentru versiunea lui Prale. Dicționarul grotesc al lui V. Alecsandri, care ironiza și exagerările lingvistice ale lui Timotei
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
apariției lor constă în dezvoltarea firească a vieții spirituale românești, în necesitatea înțelegerii slujbelor și textelor religioase, în anumite evenimente interne, toate influențate și urgentate de Reformă și de curentele derivate din aceasta. Existența Codicelui... și a celorlalte scrieri similare (Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană) este o mărturie a începutului de manifestare a culturii române în limba națională, ilustrând un stadiu incipient de formare a limbii literare. Toate constituie un tezaur lingvistic, atât în sensul de depozit neprețuit, cât și ca sursă
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
constă în dezvoltarea firească a vieții spirituale românești, în necesitatea înțelegerii slujbelor și textelor religioase, în anumite evenimente interne, toate influențate și urgentate de Reformă și de curentele derivate din aceasta. Existența Codicelui... și a celorlalte scrieri similare (Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană) este o mărturie a începutului de manifestare a culturii române în limba națională, ilustrând un stadiu incipient de formare a limbii literare. Toate constituie un tezaur lingvistic, atât în sensul de depozit neprețuit, cât și ca sursă indispensabilă de
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
Cernăuți, 1855; ed. îngr. și introd. Mariana Costinescu, București, 1981. Repere bibliografice: I.-A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbă românească, NRR, 1901, 36, 37; Ioan Bianu, Despre introducerea limbii românești în biserica românilor, București, 1904; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Iorga, Ist. lit., I, 100-124; Ștefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba românească, București, 1941; Șt. Pașca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al.
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
introd. Mariana Costinescu, București, 1981. Repere bibliografice: I.-A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbă românească, NRR, 1901, 36, 37; Ioan Bianu, Despre introducerea limbii românești în biserica românilor, București, 1904; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Iorga, Ist. lit., I, 100-124; Ștefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba românească, București, 1941; Șt. Pașca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al. Rosetti, Cu privire la datarea primelor traduceri
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
și (răs)cumpărat, la Viena, de I. Micu-Klein, va aparține în veacul următor lui Timotei Cipariu. În fine, după jumătatea vieții, în exil, jelind și el „de țara Domnului”, C. se încumetă a da o tălmăcire proprie, în versuri a Psaltirii, fără a egala virtuozitatea predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C.
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
versuri a Psaltirii, fără a egala virtuozitatea predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi], în I. Bianu, Introducere la Dosoftei, Psaltirea în
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi], în I. Bianu, Introducere la Dosoftei, Psaltirea în versuri, București, 1887, XLIX-LX; Dictiones latinae cum valachica interpretatione, I, îngr. și introd. Alin-Mihai Gherman, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 37, 259, 351, 413, II, 233; Scarlat Struțeanu, Doi umaniști ardeleni la curtea lui C.
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
manuscrisele Bibliotecii Brukenthal, SCL, 1960, 3; Ștefan Meteș, Din relațiile noastre cu Rusia, MA, 1960, 11-12; Seche, Schiță, I, 10-11; C. Șerban, Contribuție la repertoriul corespondenței stolnicului Constantin Cantacuzino, STD, 1966, 4; Gh. Cardaș, Teodor Corbea, poet și traducător al „Psaltirii”, MO, 1967, 1-2; Octavian Șchiau, Doina Curticăpeanu, „Psaltirea” lui Teodor Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi, Introducere, 107-109; Panaitescu, Contribuții, 600-611; Cărturari brașoveni
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
Din relațiile noastre cu Rusia, MA, 1960, 11-12; Seche, Schiță, I, 10-11; C. Șerban, Contribuție la repertoriul corespondenței stolnicului Constantin Cantacuzino, STD, 1966, 4; Gh. Cardaș, Teodor Corbea, poet și traducător al „Psaltirii”, MO, 1967, 1-2; Octavian Șchiau, Doina Curticăpeanu, „Psaltirea” lui Teodor Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi, Introducere, 107-109; Panaitescu, Contribuții, 600-611; Cărturari brașoveni, 66; Șchiau, Cărturari, 34-35; Dicț. lit. 1900, 215-216
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi, Introducere, 107-109; Panaitescu, Contribuții, 600-611; Cărturari brașoveni, 66; Șchiau, Cărturari, 34-35; Dicț. lit. 1900, 215-216; M. Gherman, Experiment poetic în „Psaltirea” lui Teodor Corbea, RITL, 1981, 2; Scarlat, Ist. poeziei, I, 63, 84-85, 111; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 426-427; Păcurariu, Ist. Bis., II, 101, 204-205; Ion Mihai Cantacuzino, O mie de ani în Balcani, tr. Maria Șerbănescu și Sabina Drăgoi, București
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
Moldova, fie din proprie inițiativă. Între acestea se numără și variantele românești ale principalelor scrieri ale cultului ortodox : Întrebare creștinească [Catehism] (1560), Tetraevangheliar (1561), Pravila sfinților oteți (c. 1560-1562), Lucrul sfinților apostoli [Apostolul] (1566), Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc (1567), Psaltirea (1570), Liturghier (1570), Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). În epilogurile tipăriturilor sale, C. insistă asupra necesității introducerii limbii române în oficierea slujbelor, în răspândirea învățăturilor religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed. îngr. I. Bianu, București, 1930; Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
învățătură sau Cuprindere a de D-zeu cuvântării hristianești a lui Platon, mitropolitul Moscovei, Iași, 1839; Besericeasca istorie a lui Meletie, I-IV, Iași, 1841-1843; Piatra scandelei, Iași, 1844; Pidalion, Mănăstirea Neamț, 1844; Indeletnicire despre buna murire, Iași, 1845; Tâlcuirea psaltirei, I-II, Iași, 1850-1866; Cele patrusprăzece trimiteri ale sfântului slăvitului și întru tot lăudatul apostol Pavel, I-III, București, 1904-1906. Repere bibliografice: Andrei Vizanti, Veniamin Costaki, Iași, 1881; N. Tănăsescu, Viața și activitatea lui Veniamin Costache, București, 1896; Gheorghe Adamescu
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]