1,192 matches
-
Încercând să o lovească”. Aceasta Îi spusese: „Așteaptă fiica mea, Într-o zi vei fi pedepsită la fel cu gestul pe care-l faci”. 3Ă O fată acuză dureri violente, nemotivate și inexplicabile conștient, În sânul stâng. În cursul curei psihanalitice se descoperă faptul că aceste dureri exprimă, În mod simbolic, nostalgia pacientei după partenerul pierdut, care obișnuia să-i mângâie sânul, și regretul bolnavei de a-l fi pierdut. De regulă, durerea corporală este resimțită În anumite regiuni bine localizate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
corporală este resimțită În anumite regiuni bine localizate ale corpului, care au fost cândva sediul plăcerii deosebit de intense, de care ulterior individul a fost lipsit. Se poate vedea importanța psihanalizei În explicarea semnificației simbolice a durerii. Din punct de vedere psihanalitic, durerea este un fenomen strâns legat de sadomasochism. Orice durere localizată Îl face pe bolnav să-și pipăie organul sau zona dureroasă, să o maseze. Acest gest are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a datelor oferite de valorile culturale și pulsiunile individuale, izolând tipul introvert și tipul extravert. La aceste două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va suferi. Aceasta pentru că exilul este, indiferent de forma și natura sa, o Înstrăinare, pe care persoana o resimte În mod dureros, ca pe o schimbare interioară a naturii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului persoanei respective. Spre deosebire de intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului” (Ichtriebă, scopul urmărește mai mult realizarea unui „ideal”, a unor „aspirații ale eului”, fiind prin aceasta În raport cu supraeul moral. Ea este o experiență spirituală pură, care „dublează” actele noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologice. Semnificația prejudiciului Dacă am stabilit că prejudiciul este o acțiune psihologică complexă, cu mai multe aspecte, să analizăm care este semnificația acesteia. Psihologia, Psihanaliza și Morala vin ca să explice aceste aspecte. Din punct de vedere psihologic, și În special psihanalitic, orice fel de prejudiciu, ca acțiune psihologică, are la baza sa o vectorializare a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
e și respins: „Față de tot ce auzisem, dosarul Honigberger, deschis pe birou, mi se părea mult prea puțin interesant” (50). Astfel, Eliade Începe să caute sursele tainei În multele caiete de autodidact ale gazdei absente. Într-un anumit sens, poate psihanalitic, de aici Încolo, el i se substituie („pe biroul ăsta cărțile și caietele rămăseseră ca În fiecare seară” - 44). În trei pagini, revenirea dnei Zerlendi Îl readuce În zona familiarului măcar În sensul În care ceea ce-i spunea fiica ei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
personalității preemigrante, care explică „motivele”, în special de ordin psihologic, ce stau la baza acestei decizii. În această privință există două opinii. Una consideră că motivațiile sunt legate de o constituție „prepsihotică” a personalității; cea de-a doua, de sorginte psihanalitică, consideră emigrația un act simbolic de rezolvare a tensiunilor conflictual-nevrotice ale propriului Eu. Prima cauză a inadaptării o reprezintă contactul cu noua societate, cu valorile morale și normele sociale ale acesteia, cu tipurile sale de comportament și de mentalitate. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tacitus, Xenofon (în Antichitatea clasică), reluate cu deosebit interes, din punct de vedere psihologic și psihiatric, în secolul XX, de către W. Lange-Bichbaum, A. Herzberg, P. Acooce și P. Rentchnik. Interesul psihologic și psihiatric pentru biografia individului se accentuează o dată cu studiile psihanalitice (S. Freud). Psihanaliza pune problema relațiilor existente între evoluția persoanei și evenimentele psihotraumatizante ale vieții individuale, scoțând prin aceasta în față studiul psihobiografiei individului (S. Freud, O. Rank, W. Steckel, J. Ralph). Psihanaliza pornește de la interpretarea și analiza fenomenelor nevrotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nou mod de interpretare a dinamicii psihologice a individului. Din perspectivă umanistă, G. Gusdorf notează importanța studiului biografiei individului în scopul cunoașterii vieții sale interioare, subliniind valoarea practică a analizei jurnalelor, autobiografiilor sau a corespondenței. Pornind de la punctul de vedere psihanalitic, se disting două direcții principale de analiză psihobiografică a individului: un aspect exterior și un aspect interior. Din perspectiva aspectului exterior al vieții, psihobiografia apare ca fiind o succesiune de etape psihobiologice și psihosociale ale persoanei în raport cu factorii externi, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în mod direct starea de sănătate mintală sau pe cea de boală psihică, aparțin domeniului igienei mintale. Referindu-se la studiul psihologic al vieții, Ch. Bühler ordonează aceste cercetări în cinci grupe: studii biografice ale evoluției psihologice a persoanei; studii psihanalitice orientate clinic; studii fundamentate sociologic; studii comportamentale statistice; studii umaniste asupra persoanei. Desigur că toate acestea privesc laturi diferite ale psihobiografiei individuale, dar o viziune completă asupra acesteia nu se poate elabora decât luându-le pe toate în considerare. Cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este etapa în care se ia hotărârea de a renunța la activitatea profesională; de la 70 la 80 de ani este etapa de realizare maximă din cursul vieții de după pensionare și retragere din viața activă. Situându-se pe o poziție strict psihanalitică, O. Rank interpretează etapele vieții individuale în raport cu „momentele cheie” care le separă, diferențiindu-le între ele. În sensul acesta, O. Rank distinge patru faze sau etape importante ale vieții (vezi schema de mai jos). Nota la pag 93 FAZA FAMILIALĂ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eroului”. Unirea cu lumea/creația. FAZA SPIRITUALĂ Traumatismul „artistului”. Unirea cu spiritul și cu realitatea. ACTUL CONȘTIINȚEI SIMBOLICE Traumatismul „spiritului”. Moartea/Ultima separație Ultima unire. Faza familială este cea în care au importanță următoarele evenimente: traumatismul nașterii individului, în sens psihanalitic; unirea acestuia cu mama; unirea copilului cu idealurile familiei. Faza socială este marcată de următoarele evenimente: identificarea persoanei; asimilarea rolurilor sociale și a civilizației de către individ. Faza artistică are două momente cheie, și anume: creația sau unirea cu lumea; valorile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personale sau profesionale. În această privință, studiile de psihanaliză și de psihopatologie au adus explicații interesante (K. Bonhoeffer, A. Hesnard, P. Bovet, R. Allendy, R. Laforgue, S. Freud). R. Allendy pune problema destinului individual în sensul unei analize psihologice și psihanalitice. K. Bonhoeffer discută problema succesului în raport cu cea a eșecului, analizând personalitatea liderului și psihologia maselor. Problema este deci complexă atât pe plan individual, cât și pe plan social, eșecul și succesul fiind două alternative ale existenței umane (V. Jankelevitch, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familie era unul socio-cultural și moral. În decursul evoluției și al transformărilor istorice ale societăților umane, ale modelelor familiale, violența s-a păstrat ca „practică” în relațiile familiale, dar treptat și-a pierdut semnificația originară. Un rol important revine interpretării psihanalitice a violenței în general, și în special a celei din familie. Incapacitatea rezolvrii unor situații conflictuale este una dintre cauzele frecvente care declanșează violența. O analiză atentă a formelor de manifestare ale violenței în familie pune în evidență mai multe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
transfer și sublimare prin care se lichidează tensiunea nevrotică dintre partenerii cuplului marital. Aceste aspecte iau o configurație specială în cazul „nevrozei conjugale”, de care ne vom ocupa în continuare. 5. Nevroza conjugală Cercetările recente, în special cele de orientare psihanalitică, au adus noi precizări în sfera relațiilor intrafamiliale. Stările de tensiune, conflictele, actele de violență, situațiile de separare, abandon, divorț, care afectează starea de sănătate mintală a membrilor grupului familial, sunt astăzi reinterpretate. Dramele familiale considerate ca situații de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multiple și deosebit de complexe: psihologice, culturale, morale, sociale, educativ-instructive. Toate acestea nu se pot separa, ci trebuie considerate în totalitatea lor, ca reprezentând „complexul psihopedagogic formativ” al copiilor. 2. Elevi, educatori, școală Nu ne vom ocupa de aspectele strict psihologice/psihanalitice și educative decât în măsura în care ele privesc igiena mintală a perioadei școlare. Trebuie să spunem însă că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
educația își găsește foarte multe puncte comune. Într-o privință apreciabilă, „clasa de elevi” poate fi socotită un „grup formativ”, ceea ce o apropie de „grupul terapeutic”. O asemenea perspectivă a „grupului școlar” ne orientează către o înțelegere psihologică sau chiar psihanalitică a procesului de educație și învățământ. Al doilea aspect care trebuie luat în considerare, după cel al „modelului personalității” educatorului, este reprezentat de „modelele de personalitate” ale elevilor. Copiii care alcătuiesc „grupul școlar” vin fiecare de acasă, din familiile lor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin urmare sunt „personalități nevrotice” sau „personalități de tip psihopatic”, la care se manifestă acest tip de organizare psihomorală fie prin acte antisociale, fie prin dependență socială, fie prin conduite de refugiu, cum vom
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anticipând și de cele mai multe ori provocând moartea acestuia. În cazul fiecărui bolnav, medicul dă o luptă cu moartea. Uneori învinge, dar de cele mai multe ori este învins. O analiză atentă a „actului medical” văzut și mai ales înțeles din perspectiva gândirii psihanalitice ne dezvăluie două tipuri de „acte medicale”: acte medicale posibile rațional, care se desfășoară „gândit clinic” în concordanță cu realitatea situației medicale a bolnavului; acte de încercare empirice, diferite de modelul „gândirii clinice”, cu un caracter utopic-sublimat, care deși constituie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situație medicală” care se opune bolii și pericolului morții bolnavului, nu sunt decât niște „încercări/experimente” de a salva o viață amenințată; ele își au originea în gândirea și acțiunile unor „utopii medicale”. Utopiile medicale reprezintă, din punct de vedere psihanalitic, forme de compensare/lichidare a complexului de inferioritate al medicului și al medicinei în fața morții. Actele de terapeutică medicală au adesea în centrul lor și fantasma salvării prin „depășirea miraculoasă” a bolii și a morții. Ele sunt acte prin care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
țesuturi (A. Carell), codul genetic (J. Monod), fecundarea in vitro, clonarea etc. Aceste cercetări experimentale interesante și îndrăznețe, de o incontestabilă valoare pentru progresul dezvoltării științei, au însă în centrul lor o anumită „motivație spirituală”, explicabilă din punct de vedere psihanalitic: dorința de a depăși condiția finitudinii, a perisabilului, cu toate limitele și insuficiențele acestuia. Din punct de vedere științific, cum spuneam, ele sunt interesante și în egală măsură importante, dar de la experiențele și cercetările științifice până la realitate și mai ales
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
științifice, ea este de fapt expresia sublimată a dorinței de prezervare a vieții prin conservarea trupului carnal, condiție și simbol ale „nemuririi”. În manieră modernă, sprijinită științific, ea poate fi asimilată practicilor mumificării antice, având, în ambele cazuri, aceeași semnificație psihanalitică, de depășire a morții fizice. Toate cele mai sus discutate sunt rezultatul unor utopii care exprimă mutațiile profunde pe care societatea modernă le-a produs în om. Ele trebuie însă „înțelese”, dincolo de aspectele lor formale, ca niște modalități de manifestare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții și morții sunt transpuse în vocabule insolite, intens emotive, de o vibrație muzicală aparte. Microromanele Dânsul păpușilor și De partea cealaltă a soarelui sunt alcătuite din tensionate viziuni expresioniste asupra condiției umane, mizând pe elementul autobiografic și pe comentarii psihanalitice. SCRIERI: Sol, pref. George Meniuc, Chișinău, 1977; Față Morgana, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1989; Sol. Față Morgana, pref. Andrei Lângă, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chișinău-București, 1996; Rapsodie, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Vornicu, Străluminate tenebre, „Basarabia”, 1992, 8; A. Trifan
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
Antichității până la André Gide, Jean Cocteau și Jean Giraudoux. Regina Iocasta, scoasă din umbra lui Oedip și adusă în prim-plan, ajunge cea dintâi în posesia adevărului, devenind un personaj tot atât de tragic și măreț ca Oedip. Piesa are un substrat psihanalitic mai degrabă de natură jungiană decât freudiană, iar lecția ei afirmă că adevărul, pe care protagoniștii îl intuiesc, dar amână mereu să îl pronunțe, nu poate fi înăbușit. Pare-se că Z. „a citit mitul nu numai dincolo de infailibila moira
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]