35,501 matches
-
adulți. Violența poate fi verbală sau fizică, determinând un comportament înspăimântător pentru cei liniștiți. Întâlnim violență în școli, în licee, pe stradă și în general, acolo unde nu există nicio supraveghere a comportamentului indivizilor, în special din punct de vedere psihologic. Dacă educația dată în familie, precum și cea pe care ar trebui să o ofere învățătorii nu este de ajuns, atunci s-ar putea ca individul să-și păstreze condiția (violentă) pe tot parcursul vieții, devenind apoi un pericol pentru toți
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
clipească, le creaza o stare în care ei se mișcă confortabil. La ei minciuna este patologică. Pentru astfel de oameni, minciuna în formă continuă este o formă de inteligență. Pentru a minți în stil mare este nevoie, pe lângă un fond psihologic propice, și de mult tupeu. Fiecare minciună spusă de mincinos dă senzația că se adresează unor inși reduși mintal. Au un mare dispreț pentru oamenii visători și idealiști. Din punctul acesta de vedere, pe mine mă consideră la pământ. Idealul
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace și stăruitoare, al cărei rezultat psihologic este că nu știm prea bine dacă burghezia a fost ceva bun sau ceva rău în istoria noastră. Și pentru că nu știm cum să folosim acest cuvînt, preferăm să-l ocolim, împingîndu-l în zona inertă a cuvintelor abandonate. Iată motivul
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
Frumoase arestări am avut zilele trecute! Ele nu s-au produs nici vineri după-amiaza, nici sâmbătă în zori, ci joi (ziua lui Jupiter), în momentul activităților de vârf ale săptămânii. Formal, s-a ieșit din modul ticăloșiei pesediste, pe miza psihologică a primelor patruzeci și opt de ore critice în care împricinatul ar fi mărturisit și laptele supt de la sânul mamei. Întâmplarea a făcut ca în seara acelei zile de joi să mă aflu, târziu, pe Aeroportul Otopeni. Am pus aglomerarea
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
prin chemarea indivizilor la sediul Poliției, administrarea probatoriului și trimiterea în judecată. Nu era nevoie de toată acea înscenare cu zbierete de intimidare, cu îmbrânceli ale forțelor antitero și meșteșugite încercări de-a pune oamenii într-o situație de inferioritate psihologică. Așa s-o fi procedând în manualele savanților specializați în exterminarea flagelului infracțional, dar bag mâna în foc că dacă n-ar fi trebuit să furnizăm dovezi ale seriozității României în lupta nemiloasă cu corupția, groteștile scene de la Otopeni ar
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
auzi prin văzduh exclamația unui rumânaș din Harghita, proaspăt membru al UDMR, imaginându-și-i pe cei doi la o întâlnire sentimental-erotică pe fâșia tot mai lată și mai plină de spini dintre ogrăzile noroadelor pediste și cele peneliste. Momente psihologice destul de dificile și oarecum contradictorii din care nu ne-am revenit - vorba vine - decât sâmbătă seara vizionând una dintre cele mai tânguincioase 1) emisiuni transmise de televiziunile românești: "Surprize, surprize!" (v.și "Din dragoste", "Iartă-mă" și, de ce nu?, "95
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
un cuvînt fără acoperire. Concluzia este că autonomia femeii trebuie să înceapă de acasă, de la atmosfera familiei în care trăiește. În plus, eliberarea sexului feminin de sub presiunea tiparelor masculine de viață nu se va putea face fără o prealabilă metamorfoză psihologică, adică fără un fel de preschimbare lăuntrică în urma căreia femeia își va schimba radical optica despre lume. E vorba de desființarea unor mituri pe care tradiția i le-a întipărit în minte cu scopul de a o aservi. Potrivit autoarei
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
tradiția i le-a întipărit în minte cu scopul de a o aservi. Potrivit autoarei, una din trăsăturile dominante ale culturii europene este că, sub cuvînt că proslăvește calitățile ființei feminine, preschimbă aceleași calități în tot atîtea surse ale robiei psihologice. Femeile devin astfel victimele unei tactici subtile prin care bărbații, măgulindu-le, flatîndu-le și lingușindu-le, reușesc să le transforme în niște sclave credule și docile, adică tocmai în genul de sclave a căror naivitate le-a făcut să ia
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
din neputința de a te mai rupe vreodată de aceste distincții, ajungînd să trăiești cu încredințarea că realitatea are tiparul cuvintelor pe care le folosești. Și astfel, farmecul filozofiei va căpăta tenta nefastă a unui deformări profesionale, devenind un blestem psihologic din a cărui strînsoare nu se mai poate scăpa: vei vedea totul în distincții logice și în scheme conceptuale, împărțind lumea în felii de existență și în ierarhii semantice, fără să mai faci efortul de a-ți aminti că ele
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
și completată a celei din l974, constituie, fără îndoială, o victorie a profesionalismului și a rațiunii în fața aberațiilor de tot felul pe marginea operei lui Brâncuși. însă dincolo de valoarea ei exegetică, istorică și documentară, această carte are o excepțională valoare psihologică și se transformă pe nesimțite într-un adevărat reper moral. Ea oferă un model incontestabil de abordare, de înțelegere și de valorificare istoriografică a uneia dintre cele mai complexe personalități ale artei românești și europene din acest secol. Așezîndu-se împotriva
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
simulant, nu obosește niciodată) - autorului revenindu-i dificila sarcină de a articula toate aceste rătăciri într-o construcție artistică solidă. Daniel Bănulescu trece cu brio acest examen autoimpus, dovedind o maturitate compozițională remarcabilă și, pe de altă parte, reală adâncime psihologică. Personajele nu sunt văzute și descrise exclusiv comportamentist, înfățișate ca niște suprafețe plane, și explorate pe dinăuntru, "parcurse" din unghiul diformității lor mentale, cu scotocirea cotloanelor creierului și sufletului. Egale cu sine (cu boala lor) de la început și până la final
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
întoarcă pe dos perdeaua groasă și murdară a minții, pipăită cu curiozitate și oroare de cititor. Treptat, tensiunea piesei devine insuportabilă. într-un crescendo excelent realizat, Valdo și alți câțiva conspiratori pun mâna pe "putere", inducând celorlalți suferințe intense, șocuri psihologice teribile. Prințul ceremonios e făcut terci cu o replică jegoasă, iar Virgil, care își iubește tânăra nevastă, e obligat să vizualizeze cum aceasta se "întinde" cu toți gunoierii. Sfânta Psihiatrie - ca altădată Sfântul Neculai al lui Creangă - e aplicată metodic
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
și ale Rezistenței. Faptul că Elie Wiesel nu a vizitat acest Memorial într-o împrejurare în care era însoțit de doi oameni a căror greutate politică ar fi putut da o semnificație simbolică acestui eveniment a însemnat ratarea unui moment psihologic și totodată istoric. Președintele României și ambasadorul Americii au încuviințat tacit traseul unilateral al vizitei și astfel au introdus o discriminare în privința modului în care trebuie să ne întreținem memoria trecutului. Atunci, la Sighet, trei oameni importanți au ratat împreună
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a acordat cunoașterii un statut aparte, preschimbînd-o într-o facultate superioară a cărei subtilitate nu putea fi explicată decît pe seama unui spirit tot atît de subtil. Urmarea a fost că despre cunoaștere s-au scris un
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
sunt un coșmar din care nici un om normal nu iese fără traume. Câtă putere de îndurare îți trebuie pentru a face, noapte de noapte, față sutelor și miilor de decibeli eliberați de boxele montate direct sub geamul tău? Ce particularitate psihologică și fizică trebuie să posezi pentru a găsi o delectare în imaginea plajelor pline de chiștoace, de pungi de plastic, de resturi alimentare, necurățate cu săptămânile? Ce porniri penitente trebuie te anime pentru a accepta să parcurgi primejdiosul drum de la
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
lor și sânge din sângele lor". Însuși corpul uman este privit ca o expresie a etnicității și etnicitatea este de obicei simțită ca fiind înrădăcinată în sânge, os sau carne". Și Walker Connor 36 susține că legătura națională este fundamental psihologică și nonrațională. În opinia sa, "o națiune este un grup de oameni ce simt că au legături de ascendentă. Acesta este grupul cel mai mare ce poate impune loialitate unei persoane pe baza sentimentului unor legături de rudenie; este, din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
căci cerințele medicale necesare pentru stabilirea conduitei terapeutice se transformau [...] în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii ..." (p. 188). Ultima parte a volumului reunește contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cauza generală care le subîntinde pe toate celelalte: firea violență și originea georgiana, pe de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic, valoarea morală a relatării biografice este una singură: frică, ca moarte psihologică, este unicul corectiv eficient al tiraniei, ambele originându-se în ateism că refuz al distincției fundamentale dintre aici și dincolo. Nicolae DRĂGUȘIN Note * Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/1408 63, proiect strategic ID 140863
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de viață, tehnologizarea societății americane); dar mai ales, al altcuiva, aflat la polul opus, și desemnat cu inițiala S., căruia "condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. A supralicitat (...) a imitat peste măsură, a preluat coduri comportamentale și etice care-i erau străine". M., un alt personaj, se caracterizează și el prin
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
simplu: credința înseamnă mai întîi trăire și abia în al doilea rînd înțelegere, sau mai precis înseamnă să trăiești cu sufletul o viziune intuitivă asupra lumii și mai puțin să înțelegi cu mintea cunoștințele discursive ce decurg din viziunea inițială. Psihologic vorbind, elementele de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
marginea unei doctrine religioase au numai menirea de a cultiva teoretic mintea cititorului, dar nu și pe aceea de a-i stimula în vreun fel viziunea. E ca atunci cînd cititorul întîlnește o mostră de rafinament teoretic al cărei izvor psihologic nu-i mai poate hrăni imaginația, pînă într-atît de mare e decalajul dintre ceea ce credem noi și ceea ce au crezut credincioșii de odinioară. În acest caz, tema cărții pe care o deschidem acum este o religie a cărei credință, murind
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
efemeră și în spectacolul reprezentării diurne. Dacă sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX păstrează încă ambiguitatea icoană-portret, dacă reprezentarea sumară și poza statică se împletesc involuntar și naiv cu efortul de particularizare somatică și, uneori, chiar cu încercarea definiției psihologice, mijlocul și sfîrșitul sec. XIX operează o separație semnificativă, deși nu categorică, între cele două tendințe majore. Pictura de șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
persoană studiată le percepe interpretând deci prin optică persoanei respective. Această modalitate este mai greu de realizat, însă ea vizează explicit conduită empatica. Principala problemă care se pune este legată de capacitatea de comprehensiune, de înțelegere din punct de vedere psihologic, înțelegere care să fie legată doar de abilitățile empatice, de transpunere în psihologia celuilalt . Din perspectiva acestei chestiuni, au fost date diverse definiții empatiei și anume: R. Dymond spune că empatia este un proces care presupune un ,,transport” prin intermediul imaginației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]