1,100 matches
-
la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament. − Control slab al pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
pacienții cu risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
omului, cel puțin la începuturile studiilor sale de tinerețe. Contactul cu operele marilor psihiatri francezi: Esquirol, Charcot, Baillarger și Seglas dar și ale lui Marie, Babinski, Ribot, Dumas, Taine, Albinet sau Pieron, îi ofer o formație psihologic de excepție. Metoda psihopatologic aplicat de Marie, Babinski, Charcot, Dumas, Ribot și Janet, l-a subjugat prin cazuistica anormalitții, deprinzându-i mintea cu scenariile probabilitții, problematizând și probabilitatea improbabilului sau invers, cum îi plcea lui Ralea s se lanseze în jocul subtil al nuanțelor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Ralea, în toate lucrrile, va acorda și el acestui concept de acțiune, asociat cu cel de cunoaștere, un loc central, acestea fiind, de fapt, axele în care se înscrie diagrama gândirii și personalitții omului. Deci, atât Th. Ribot cu metoda psihopatologic, cât și P. Janet cu teoria actelor suspensive și teoria actelor psihice ca acțiuni, i-au fost model în constituirea concepției sale antropologice. Pe linia izvoarelor operei lui Ralea, mai trebuie amintit bergsonismul care l-a atras în tinerețe, dar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și nuvele în directă tradiție maupassantiană trece brusc, prin descoperirea psihanalizei, la texte de cutezantă introspecție psihopatologică. Sensibil la orice simptom de remaniere epică (fenomen pus în evidență și de publicistica sa), scriitorul urmărește nu numai prioritatea în informație, ci și o veritabilă competență retorică în materie. Conceptele cu care operează vor fi însă întrucâtva difuze, conturate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
reîncarnarea Sfântului Ilie, afirmație care se bazează pe unele declarații ale contemporanilor, redate în Evanghelii. I.4. Distincția Spiritualitate-Psihologie sau de la Geniu la Nebunie Se cuvine să amintim că aspectele de mai sus nu trebuie să fie confundate cu fenomenele psihopatologice, unde aceste interferențe sunt perturbatoare pentru individ, iar nu echilibrante. Ne referim aici la halucinațiile din schizofrenii, la crizele epileptice, la fenomenele conversivdisociative (isteria - tulburare psihică caracterizată prin simptome care mimează alte afecțiuni, într-un context demonstrativ; mimarea poate să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mescalină etc.) sau induse de consumul colectiv al unor agenți de dependență (Cannabis indica) au fost, la fel, îndepărtate. În aceste condiții, cercetătorii s au axat pe situațiile de evocări sau memorii inedite, de “deja vu”, “deja connu” total inexplicabile psihopatologic. O altă motivație a unor investigații pe problematica reîncarnării a constituit-o studiul trăirilor persoanelor resuscitate după moartea clinică (near death experience - NDE). Ne referim aici la cercetările efectuate de Elisabeth Kübler-Ross, de Raymond Moody, Kenneth Ring și Stanley Dean
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
acțiune a acestora; g) cercetarea și instituirea unor măsuri constând în întreprinderea unor investigații minuțioase în domeniul posibilităților de transmitere a unor boli psihice ereditare, în scopul stabilirii legilor de transmitere ereditară a trăsăturilor de caracter și comportament, a defectelor psihopatologice ale personalității, precum și a influențelor nocive care ar putea acționa asupra concepției sau în perioada de gestație. Dintre acestea, menționăm: sfaturi adresate familiilor tratate psihic sau cu risc genetic în acest sens; sfaturi adresate familiilor pe linia consangvinității; sfaturi de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie ca „variații patologice ale normalului”; c) boala mintală ca formă de transformare psihopatologică a personalității, prin pierderea stării de echilibru interior, ruperea de realitate, incomunicabilitate, izolarea într-un univers morbid; aceasta este starea de anormalitate psihică; d) defectul postprocesual, reprezentând starea personalității după încheierea evoluției procesului clinico-psihiatric, considerat o stare de handicap psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările de stres este deosebit de crescută. 4. Personalitatea și evenimentele vieții trăite Așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, există o relație directă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a numit-o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în comunitatea umană Stimularea unei stări de sănătate mintală optimă 3 Obiectivele secundare Combaterea factorilor morbigenetici Prevenirea acțiunii factorilor de risc morbigenetic Protejarea față de factorii de risc morbigenetic 4 Mijloacele de realizare Intervenție terapeutică de urgență Dispensarizarea indivizilor cu potențial psihopatologic crescut Controale medico-psihiatrice preventive Ameliorarea condițiilor de viață și de muncă Măsuri de farmacovigilență Sondaje ale comunității prin anchete sociale privind starea de sănătate mintală Protejarea indivizilor față de stresuri Măsuri de ordin psihopedagogic Măsuri psihocosiale 5 Cercetare și dezvoltare Depistarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale Eului, în acest sens având un rol important următoarele procese: angoasa, supresiunea, represiunea, formarea reacțională, sublimarea, formarea unor idei bizare, refuzul morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările de comportament în trei tipuri: sociopatic, psihopatologic și mixt. a) Tulburările de comportament de tip sociopatic au în primul rând caracter de devianță, fiind abateri
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările de comportament în trei tipuri: sociopatic, psihopatologic și mixt. a) Tulburările de comportament de tip sociopatic au în primul rând caracter de devianță, fiind abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare de epuizare fizică și psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gândi și comportamentul general al individului. Este vorba de actul de conversiune prin care atât personalitatea, cât și sensul vieții acesteia se modifică fundamental, orientându-se către un alt registru, nou, diferit de modelul anterior. În urma unor ample studii psihologice, psihopatologice și psihoterapeutice, L. Binswanger a stabilit câteva forme fundamentale ale existenței umane, continuând o concepție antropologică de tip existențialist aplicată la psihologie și psihopatologie, reprezentată metoda analizei existențiale (Daseinsanalyse). Studii similare au fost întreprinse și de E. Minkowski și M.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspect particular; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Este evident faptul că această clasificare propusă de L. Binswanger urmărește, în primul rând, sublinierea aspectelor modelelor de viață premorbide sau psihopatologice pure, fiind inspirată de un punct de vedere antropologic-existențialist. În plus, ea are o incontestabilă valoare în ceea ce privește înțelegerea atât a stării de sănătate mintală, cât și a bolii psihice. R. Le Senne, situându-se pe pozițiile moralei, descrie de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de creșterea și dezvoltarea individului din perioada copilăriei și adolescenței interesează în mod special igiena mintală. Numeroși autori au descris, din unghiuri diferite, stadiile de dezvoltare ale individului, de la naștere până la încheierea adolescenței, în relație cu variatele aspecte psihologice și psihopatologice ale acestei perioade de viață. În sensul acesta există mai multe „modele de dezvoltare”, pe care le vom prezenta în continuare (vezi tabelul de mai jos). Modelele stadiilor de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosexual: la fete menstrele, iar la băieți erecția. Pubertatea este o „criză psihobiologică” de evoluție, marcând o schimbare în plus a persoanei atât pe plan somatic, cât și pe plan psihic. Din acest motiv, ea nu trebuie considerată o manifestare psihopatologică, ci o „criză de dezvoltare”. Datoria însă marilor „furtuni” psihofiziologice pe care le declanșează, ea este susceptibilă de a duce la tulburări ale stării de sănătate mintală, cu implicații asupra dezvoltării viitoare a personalității, a vieții afective și a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]