3,405 matches
-
a acestora de ajutorul social. Nici una dintre cele două soluții extreme nu răspunde satisfăcător la standardele unei practici profesioniste cerute de valorile teoretice și etice ale asistenței sociale. Perspective de analiză a sistemului de asistență socială Analiza multidisciplinară de tip psihosocial a sistemului de asistență socială aduce modele de largă diversitate culturală, care să evidențieze: Perspectiva instituțională și a politicilor sociale. Cadrul legislativ și normele metodologice de aplicare a acestora în sistemul de suport specializat. Evaluarea nevoilor de asistență socială și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
precum metadona sau alte produse farmaceutice specifice curei de dezintoxicare; - psihoterapie. Supravegherea medicală se dispune atunci când nu este necesară cura de dezintoxicare și cuprinde servicii de evaluare și îngrijire medicală continuă, servicii de consiliere psihologică și psihoterapie, servicii de postcură-reabilitare psihosocială și măsuri destinate reducerii consecințelor consumului de droguri. Toxicomanii care se prezintă din proprie inițiativă la o unitate medicală specializată pentru tratament pot beneficia de confidențialitate. În țările Uniunii Europene există tendința de dezincriminare a posesiei în scop personal. În funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Aceste măsuri au fost luate în dorința limitării consumului de droguri ilicite, deoarece amploarea fenomenului reprezintă un pericol pentru societate cu repercusiuni în plan economic și social. Bibliografie: Abraham, Pavel; Roncov Adela Lucia; Cărăușu Cornel (2004), Drogurile - aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara. Abraham, Pavel (coord.); Trifan Gabriela (2003), Moartea albă - Prevenirea, depistarea și combaterea consumului și a traficului ilicit de droguri, Editura Olimpiada, Brăila. Mihai, Sanda Luminița (2005), 14 Pași în lumea drogurilor, [f.e], București. Stanciu V.; Sgîrcitu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în 60,5% dintre state, iar pentru persoanele cu deficiențe de auz/văz în 48% dintre state. Pentru persoanele cu dizabilități de dezvoltare, accesul la informațiile publice este facilitat în 40,4% dintre statele respondente, iar pentru cele cu dizabilități psihosociale în 33,3% dintre țările respondente. Informația este accesibilă sub forma unor materiale în Braille în 69,3% dintre țări și sub formă de suport audio în 62,3% dintre țări. Educație Respondenții au fost întrebați dacă guvernele din țările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
este acordat diverselor categorii de persoane cu dizabilități astfel: persoanelor cu dizabilități fizice - în 58,8% dintre țări, persoanelor cu dizabilități senzoriale - în 51,8% dintre țări, persoanelor cu dizabilități intelectuale - în 56,1% dintre țări, iar persoanelor cu dizabilități psihosociale - în 44,7% dintre țări. Personalul de însoțire primește venituri în numai 37,7% dintre țări. Segmentele de populație menționate mai sus nu primesc nici un fel de venituri în 21% dintre țări. Cercetarea a investigat, alături de capitolele menționate mai sus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stadiu al eului etc. (Pleșca, 1998, p. 64). Direcția gestaltistă (reprezentanți: F. Perls, R. Hefferline, P. Goodman) accentuează totalitatea percepțiilor, și nu elementele individuale, conștientizarea sentimentelor, emoțiilor, atitudinilor, acțiunilor, astfel încât clientul să se poată percepe în mod pozitiv în vederea integrării psihosociale. Procesul terapeutic se bazează pe observarea modului de viață al clientului (cutume, credințe, valori, gradul de acceptare sau neacceptare a propriului corp etc.). Se consideră că ființa umană este o entitate în devenire, de aceea are responsabilitatea construirii destinului, este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în 16 orașe mari, unde erau încadrați peste 250 de psihologi. În 1976 existau peste 74 de laboratoare de psihologie industrială în românia, orientate spre următoarele domenii: orientare, repartizare și selecție profesională; formarea personalului din industrie și asistență psiho-pedagogică; probleme psihosociale (fluctuație, absenteism, organizarea echipelor de muncă, integrare profesională); probleme de ergonomie și psihologie inginerească (prevenirea oboselii și a accidentelor de muncă, amenajarea locului de muncă etc.); informarea specialiștilor din industrie despre problematica și metodele psihologiei muncii. Problemele de conducere și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ergonomică a locului de muncă computerizat 8.4. FACTORI AI AMBIANȚEI DE MUNCĂ Condițiile în care își desfășoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce pot influența performanțele și atitudinile acestuia. Cei mai importanți factori (alții decât factorii psihosociali și de salarizare) sunt cei fizici, chimici și biologici (tabel 8.1.). Factorii ambianței de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcționale ale locului de muncă, aflate într-o interdependență cu celelalte componente ale sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aer, radiațiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate mai ales
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
succes tinde să fie un efort global al sistemului, un proces al unei schimbări planificate - un program cu standarde provizorii, și țintit spre dezvoltarea resurselor interne ale organizației pentru schimbări eficiente în viitor. CUVINTE CHEIE socializare organizațională, cultură organizațională, intervenție psihosocială, dimensiunea umană a schimbării organizaținale, rezistența individuală și organizațională la schimbare, etapele schimbării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ Neculau, A., Ferreol, G. (coord.). (1998). Psihosociologia schimbării. Editura Polirom, Iași Schruijer,S.G.L, Vansina, L.S. (1999). Leadership And Organizational Change. An Introduction In
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai multă dreptate liderilor, se ajută conducerea să fie mai eficientă și se poate ajunge la identificarea corectă a problemelor. 1997 Relația consultantului cu setting-ul grupului familial pe parcursul procesului de dezvoltare organizațională Volpe, V. Lucrarea prezintă obiectivele și metodologia intervenției psihosociale indicate pentru a ajuta dezvoltarea organizațiilor pe parcursul tranziției de la organizarea birocratică (pe verticală) la organizarea profesională (pe orizontală). 1997 Schimbări în procesul muncii și în organizații: Noi fațade și fenomene Jackson, P. J. Această lucrare argumentează faptul că dezvoltarea tehnologiei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul diversității Modelul carierei tradiționale Modelul carierei deschise Nevoi speciale Stereotip Satisfacția muncii Socializare organizațională Dimensiunea umană a schimbării organizaționale Tipuri de schimbări Cultură organizațională Intervenție psihosocială Procesul tranziției Conducere și schimbare organizațională Pregătirea pentru schimbare Percepția riscului personal Rezistența individuală la schimbare Rezistența organizațională la schimbare Etapele schimbării organizaționale BIBLIOGRAFIE *** (1998). 1 miliard de PC-uri. Chip Computer Magazin, 3(5), 8. Aaras, A., Dainoff, M.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alți autori: „stilul de conducere este maniera în care sunt îndeplinite funcțiile conducerii, modalitatea tipică de comportament a liderului față de membrii grupului” (F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 45) După D. Cristea (2000, p. 263), leadership-ul vizează „procesele și fenomenele psihosociale legate de exercitarea funcțiilor de conducere și control în cadrul microgrupurilor sociale”, acestea implicând trei aspecte esențiale: aspectul funcțional, referitor la rolul pe care îl are actul conducerii în desfășurarea activităților, realizarea sarcinii și menținerea grupului ca sistem, precum și la condițiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
esențiale: aspectul funcțional, referitor la rolul pe care îl are actul conducerii în desfășurarea activităților, realizarea sarcinii și menținerea grupului ca sistem, precum și la condițiile în care această funcție se poate realiza ca urmare a unui ansamblu structurat de influențe psihosociale interne și externe; aspectul relațional, prin care se evidențiază raporturile interindividuale dintre lider, persoana centrală, și ceilalți membri ai grupului în contextul exercitării funcțiilor legate de conducere și control; aspectul aptitudinal, referitor la capacitățile și calitățile psihoindividuale ale celor implicați
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
membri ai grupului în contextul exercitării funcțiilor legate de conducere și control; aspectul aptitudinal, referitor la capacitățile și calitățile psihoindividuale ale celor implicați în exercitarea conducerii, coordonării și controlului, în ceea ce privește atât activitatea de realizare a sarcinii, cât și celelalte activități psihosociale conexe (menținerea echilibrului intern, rezolvarea conflictelor, asigurarea coeziunii grupului, dezvoltarea relațiilor cu alte grupuri, rezolvarea problemelor membrilor). La începutul secolului XX, în perimetrul științelor economice, psihologice și sociologice se conturează o nouă noțiune, cea de management, care începe să fie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalității, cât și asupra manifestărilor sale exterioare. Există organizații cu grad mare de similaritate, care au în comun un număr semnificativ de constante/invarianți ai conducerii. Dar, în același timp, există și organizații mai puțin cunoscute din punct de vedere psihosocial, cum sunt organizațiile militare, spre deosebire de cele industriale sau școlare (M. Zlate, 1981, pp. 35-46). Diferența fundamentală dintre un manager și un conducător militar rezidă în faptul că „niciodată primul nu va putea spune angajaților săi «a sosit momentul să vă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
autoritar și scăderea cu mai mult de 50% a frecvenței pentru stilul participativ, ceea ce este explicabil pentru instituția militară, unde prioritară este atingerea obiectivelor prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când militarii conștientizează acest lucru, autoritatea exacerbată este de prisos, afectând valoarea climatului psihosocial și a coeziunii de grup. Într-o cercetare anterioară, am obținut pentru grupul din care face parte și eșantionul studiat valori ale climatului psihosocial și ale coeziunii ridicate, aspecte care explică performanțele deosebite obținute de această structură militară: misiuni de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin îndeplinirea ordinelor. Atunci când militarii conștientizează acest lucru, autoritatea exacerbată este de prisos, afectând valoarea climatului psihosocial și a coeziunii de grup. Într-o cercetare anterioară, am obținut pentru grupul din care face parte și eșantionul studiat valori ale climatului psihosocial și ale coeziunii ridicate, aspecte care explică performanțele deosebite obținute de această structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție se urmărește reducerea sau eliminarea de multe ori unilaterală și punctuală a stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și unele modele noi ale S.O. (pentru aprofundare, vezi Brate, 2001: o prezentare sistematizată a paradigmelor teoretico-experimentale asupra S.O.). Pe parcursul ultimilor aproximativ 20 de ani s-au putut constata progrese remarcabile în studiul teoretico-experimental al relațiilor dintre hazardurile psihosociale/ocupațional-organizaționale din mediul muncii și efectele S.O. asupra individului sau organizației, datorită utilizării într-un mod comprehensiv a informațiilor psihobiosociologice combinate interactiv de la următoarele surse, care descriu: caracteristicile mediului muncii sau ocupației; caracteristicile relevante ale persoanei (în special abilități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar o teorie comprehensivă/tranzacțională despre rolul agresivității și al emoțiilor în contextul muncii și în procesul S.O.: cum și de ce agresivitatea (operaționalizată ca posibil stresor psihosocial - mobbing - sau ca factor de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
S.O. (pe de o parte, sursele influențează efectele, care devin surse, la rândul lor, iar procesul poate deveni ciclic, cronicizând efectele astfel cumulate ale stresului). 3. Resurse ale sănătății prin prisma psihologiei I/ O și perspective ale promovării sănătății psihosociale în secolul XXI Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat în 1987 la „vechea” definiție a sănătății, care se referea la o stare de bine corporal, psihic și social și nu doar la lipsa bolii, înlocuind-o cu una nouă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost treptat înlocuită (în țările care-și permit și stimulează acest lucru) de „noua” paradigmă salutogenetică (a rămâne sănătos în ciuda solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]