356 matches
-
set particular de circumstanțe sociale ce desemnează evenimente deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării unor soluții. Interpretarea acestui fenomen a luat diferite forme pe parcursul dezvoltării școlilor psihosociologice și concepțiilor autorilor care le-au reprezentat. Noțiunea de „criză” se află În centrul operei lui K. Marx, care considera că antagonismul claselor generează criza. Revoluția socială reprezenta o ieșire În cazul crizelor economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fie Îmbogățită de o interpretare În termeni psihologici. Același lucru ne propunem și noi În cele ce urmează, delimitând tendințe actuale În comportamentale de consum ale oamenilor, care se manifestă sub imperiul atitudinilor față de bani. Există concepte, metode și teorii psihosociologice care Încearcă să descrie comportamentul oamenilor cu privire la bani. A. Furnham și M. Argyle (1998), În lucrarea „The psychology of money” discută câteva aspecte edificatoare: cum relaționează salariul cu alegerea locului de muncă, satisfacția și productivitatea la locul de muncă, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline, Routledge, New York. Zamfir, C. (coord.), 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Zamfir, C., 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, C., 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese, Cantes, Iași. Zeletin, Ș., 1925/1991, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Editura Cultura națională, București. Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu Teoriile dezvoltării sunt consemnate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fi o variabilă reziduală, care ar lămuri partea rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]