812 matches
-
fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conținutul anexei 19 din acest act normativ. Anexa 52 INSTITUTUL DE PREVENIRE ȘI PSIHOSOCIOLOGIE Însemnul heraldic al Institutului de Prevenire și Psihosociologie din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint încărcată cu credința de carnație, cu mânecile roșii și cu două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conținutul anexei 19 din acest act normativ. Anexa 52 INSTITUTUL DE PREVENIRE ȘI PSIHOSOCIOLOGIE Însemnul heraldic al Institutului de Prevenire și Psihosociologie din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint încărcată cu credința de carnație, cu mânecile roșii și cu două stele, de asemenea, roșii, având în cartierul superior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
în cartierul superior din stânga un copac smuls de aur, iar în cartierul inferior din dreapta o spadă de argint, înzestrată de aur. În exergă, între două cercuri liniare, legenda scrisă cu litere majuscule negre pe fond argintiu: * INSTITUTUL DE PREVENIRE ȘI PSIHOSOCIOLOGIE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) banda - apărare, protecție; ordine; ... b) credința - unitate, colaborare; ... c) mânecile roșii - personalul din cadrul unității va fi ferit de spirite rele în misiunile pe care le întreprinde; ... d) stelele roșii - oamenii; ... e) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
ORDINUL nr. 15 din 1 februarie 2014 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 7 februarie 2014. f) Direcția secretariat general și protocol; ... g) Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza"; ... h) Institutul de Studii pentru Ordine Publică; i) Centrul de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne; ... j) Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne; ... k) Clubul Sportiv "Dinamo" București; ... l) Societatea Comercială COMICEX - S.A. ... (2) Secretarul general semnează, în numele și pentru ministrul afacerilor interne, documentele promovate de structurile pe care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258892_a_260221]
-
este cetățenia?", Ed. Polirom, Iași, 2001 19. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, București, 1998 20. Mihai Coman, "Mass media, mit și ritual. O perspectivă antropologică", Ed. Polirom, Iași, 2005 21. Petru Iluț, "Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie", Ed. Polirom, Iași, 2005 E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CULTURĂ CIVICĂ I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Cultură civică 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în România. ... --------------- Art. 1 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 82 din 19 ianuarie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 80 din 30 ianuarie 2006. Articolul 2 (1) În cadrul Academiei Naționale de Informații funcționează: ... a) Facultatea de Psihosociologie - cu specializarea psihosociologie-informații; ... b) Facultatea de Stiinte ale Comunicării - cu specializarea comunicare sociala-informații; ... c) Secția de studii aprofundate, învățământ postuniversitar și doctorat; ... d) Departamentul pentru Siguranța Națională și Integrare Euroatlantica; ... e) Editură Academiei Naționale de Informații; ... f) Centrul de Perfecționare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185996_a_187325]
-
naționale și vizează promovarea culturii de securitate în sfera societății civile. 4. Studii universitare de doctorat în domeniul "Informații și Securitate Națională". Tradiția învățământului superior în cadrul Serviciului Român de Informații datează din anul 1991, când a luat ființă Facultatea de Psihosociologie, în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, iar un an mai târziu s-a decis constituirea Institutului Superior de Informații, ca instituție de învățământ superior militar de lungă durată, entitate instituțională de sine stătătoare, în subordinea Serviciului Român de Informații
Academia Națională de Informații (România) () [Corola-website/Science/306764_a_308093]
-
Curelaru M. (2006), Reprezentați sociale, Editura Polirom, Iași, p.36-45 Marsha R. (2004 ), The Material Values Scale: A Re-inquiry into Its Measurement Properties and the Development of a Short Form, Editura Journal of Consumer Research, p. 198-201 Chelcea S. (2008), Psihosociologie. Teorie, cercetări, aplicații, Editura Polirom, Iași,p 147-156
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
este membru al mai multor organisme profesionale, precum Societatea Română de Științe politice (SRSP), Societatea de Antropologie culturală din România (SACR), Asociația Psihologilor din România (APR) sau Societatea Sociologilor din România (SSR). Alin Gavreliuc este, totodată, președinte al Secțiunii de Psihosociologie al Societății Sociologilor din România , și face parte din Supervisory Board al proiectului Mentality.ro. Este membru în Comisia de specialitate de Științe administrative, Științele educației și Psihologie în cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS), precum și
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
a fost dezvoltat de Watson și Skinner, bevaviorismul respingea teoretizarea, favorizând o psihologie experimentală, care avea în vedere reacții de tip stimul-răspuns. Metodologia behavioristă, în care se caută relații statistice între variabile dependente și independente, a dus la cercetări în psihosociologie, legate de formarea opiniilor indivizilor în grup. În acest sens, Emile Durkheim este cel mai influent sociolog pozitivist, exemplificând metoda în studiul său despre sinucidere. Studiul corelează rate locale ale sinuciderii cu variabile sociale mai largi (religie, status sociale etc
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
un set de reguli ce guvernează comportamentul și înfățișarea femeilor, reguli ce subsumează existența feminină eticii grijii (cf. Carol Gilligan), sacrificiului de sine pentru realizarea celuilalt (soț, copii) și conformării la un model masculin de atractivitate sexuală. Concepția comună privind psihosociologia genului este bazată pe asumpția existenței unor diferențe fundamentale de opinii, abilități, caracter, aspect fizic, etc. Mai mult, se consideră că doar un set de trăsături caracterizează bărbații în general și deci definesc masculinitatea și doar un set de mărci
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
la cursuri de doctorat pentru anii 1994-2000. Între anii 1995-1996 a urmat cursuri post-universitare de studii ecumenice la Institutul Ecumenic din Bossey, din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, institut ținând de Universitatea din Geneva (Elveția). Tema memoriului de absolvire a fost "„Psihosociologia sectelor și formarea ecumenică”". A urmat apoi un an de studii Facultatea de Teologie protestantă - Centrul de sociologie religioasă, din cadrul Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg (Franța), unde a obținut Diploma de studii aprofundate (D.E.A.) - doctorat, cu
Laurențiu Tănase () [Corola-website/Science/309836_a_311165]
-
adjunct al acestuia. Mihail s-a născut în anul 1971, în comuna Târnova din județul Arad, într-o familie de agricultori. După absolvirea Liceului industrial nr. 11 (în prezent Grupul Școlar „Csiky Gergely“) din Arad, a urmat cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul Academiei Naționale de Informații din București, pe care le-a absolvit în anul 1996. Ulterior, a urmat și cursuri de pregătire pe profil antiterorist și de informații desfășurate în țară și străinătate. După absolvirea facultății, a lucrat în cadrul Inspectoratului
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de bază al psihosociologiei, cel a cărui Întindere este cea mai vastă”, pentru că acoperă, dincolo de necesitate și constrângere, de interesul material și de afinitățile personale, toate tipurile de relații caracterizate În același timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ultimele observații importante ce trebuie făcute cuprivire la acest subiect, din nefericire inepuizabil, este aceea că apariția comportamentelor legate de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cât și prin consecințele sale potențiale, câmpului de reprezentări anticipante și justificatoare de conduite, care generează uneori quiproquo-uri și confuzii: „a judeca Înainte” sau a te baza pe o „opinie luată de-a gata” constituie expresii sinonimice curente. În cadrul psihosociologiei, acest termen numește o judecată negativă, devalorizantă, bazată uneori ă și parțial ă pe presupuneri pozitive; ea se referă la obiecte (materiale, simbolice, sociale), grupuri sau persoane caracterizate, din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cei Încrezători (ca urmare a unei evaluări prelabile pozitive), mult mai puțini vor adopta o asemenea strategie (Berglas și Jones, 1978). Autoritarismul și natura dogmatismului Lucrările despre prejudecăți nu s-au limitat la abordarea experimentală. Influențate de psihanaliză, echipe de psihosociologie clinică, precum cea a lui Theodor Adorno și a colaboratorilor săi, au Întreprins prin Personalitatea autoritară o cercetare fundamentală În anii ’40, În Statele Unite (Adorno et alii, 1950). Era vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fr. a unui articol apărut În 1961, in DOISE Willem (coordonator), Expériences..., ed. cit., pp. 121-149. SECA Jean-Marie (1998), „Pentru o psihologie socială a vocației minoritare”, („Pour une psychologie sociale de la vocation minoritaire”), in NECULAU Adrian și FERREOL Gilles (coordonatori), Psihosociologia schimbării, Iași, Polirom, pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
creștere a IDU comparativ cu anul 1970. Țările dezvoltate rămân cu cei mai mari indici, fiind urmate de câteva țări emergente. Discrepanțele umane atât de mari, într-o lume în care se vorbește des de progrese și descoperiri în medicină, psihosociologie și alte domenii, care singularizează omul modern față de oamenii epocilor anterioare, nedumeresc. În acest sens, ne vin în minte observațiile lui H. Arendt, care dezvăluia sursele totalitarismelor și crizelor însoțitoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și "istoria externă" a științelor. (23, p. 206) Subliniem că multe din conceptele folosite de Kuhn pentru modelul său de dezvoltare a științei provin din capitole sau discipline științifice cum sunt lingvistica (de exemplu termenul central al construcției sale "paradigma"), psihosociologia (de exemplu, "consens", "divergența-convergența gândirii"), istoria (de exemplu "tradiție"), știința politicii (de exmplu "revoluție") etc. Alți termeni au fost preluați chiar din limbajul și cunoașterea comună: "știință normală" "știință extraordinară", "anomalie", "incomensurabilitate". Kuhn folosește adesea vechiul procedeu de corelare a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că emigranții români sunt împânziți pe tot Globul. Cei mai numeroși sunt totuși în țările membre ale UE, unde suportă nu numai consecințele asprei crize în derulare, dar și poverile morale ale grijii față de copiii și părinții neputincioși lăsați acasă. Psihosociologia emigrantului descrisă în cărți cu câteva decenii în urmă a devenit realitate dură-duioasă pentru milioane de români și "metișii" apăruți odată cu creșterea numărului și varietăților căsătoriilor și înrudirilor mixte. Globalitatea acestor fenomene constituie o altă caracteristică configurativă a începutului de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
științelor omului. Deși se spunea că marxismul a revoluționat gândirea despre societate, cele mai multe noutăți au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai recentele tehnici ale comunicării și multe alte "operaționalizări" ale unor vechi concepte filosofice, erau traduse din spațiul cultural occidental european și nord-american. După informațiile noastre, încă nu s-a scris o lucrare de referință
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
wiki/Privatizarea 6. B. Asaftei, Era privatizării pe 1 Є s-a încheiat. Money.ro, 7.12.2007 7. Ro.wikipedia.org./wiki/Scandaluri publice în România 8. www.dreptonline.ro/legislație/lege prevenire fapte corupție 9. www.just.ro/LinkClick.aspx 10. (a) T. Sârbu, Psihosociologie industrială. Teme, modele, înțelesuri, Editura Ankarom, Iași, 1996, Cap. 6. (b) T. Sârbu, Introducere în deontologia comunicării, Editura Cantes, Iași, 1999, Cap. II. 11. a) W. Weischedel, Pe scara din dos a filosofiei. 34 de mari filosofi în viața de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al XVIII-lea, Editura Humanitas, București, 2004. Cf. Lynne Segal, Changing Men: Masculinities in context, Theory and Society, nr. 22, 1993, pp. 625-641. T. Parsons, R. Bales, Family Socialization and Interaction Process, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1956. Mihaela Vlăsceanu, Psihosociologia organizării și conducerii, Editura Paideia, București, 1997. Anthony Giddens, Runaway World. How Globalization is Reshaping our Lives, Profile Books, Londra, 2002, p. 53. Ulrich Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, SAGE Publications, Londra, 2005, p. 124. C.P. Snow, The
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
jocului dramatic. Inițierea subiecților de vârstă mică în execuția jocului dramatic se face printr-un program de vizionări ale unor astfel de activități și prin cooptarea lor treptată. Jocul dramatic este o tehnică creată la interfața dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite.
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]