819 matches
-
Ceaușu, I., 2005, Strategii manageriale. Management performant, Editura Academică de Management, București. Cerchez, N., Mateescu, E., 1995, Elemente de management școlar, Editura Spiru Haret, Iași. Cerghit, I., Vlăsceanu, L., 1988, Curs de pedagogie, CMUB, București. Chelcea, S., Țăran, C., 1990, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Psihologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București. Chelcea, S., 1994, Personalitate și societate în tranziție, Societatea Știință și Tehnică, București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la formation, PUF, Paris. Delors, J., 2000, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. Deriabin, A., 1998, "Schimbare socială vs. mobilitate socială: este posibilă "vocea grupului"?!, în Neculau, A., Ferréol, G., Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Dessler, G., 1991, Personnel/Human Resource Management, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Dîrțu, C., 1998, "Personalitatea între schimbare și stabilitate", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Doise, W., 1996, "Interacțiuni sociale și dezvoltări cognitive", în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
socială vs. mobilitate socială: este posibilă "vocea grupului"?!, în Neculau, A., Ferréol, G., Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Dessler, G., 1991, Personnel/Human Resource Management, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Dîrțu, C., 1998, "Personalitatea între schimbare și stabilitate", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Doise, W., 1996, "Interacțiuni sociale și dezvoltări cognitive", în A. Neculau, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Douglas, M., 2002, Cum gândesc instituțiile, Editura Polirom, Iași. Drucker, P. F., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Management, Pitman Publications. Greenberg, J., Baron, R., 1993, Behaviour in Organizations, Allyn & Bacon, Boston. Haag, D., 1981, Pour le droit a l'éducation: quelle gestion, UNESCO, Paris. Hamdouch, A., 1998, "Schimbarea organizațională și strategiile concurențiale ale firmelor", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Handy, C., 1999, Understanding Organizations, Penguin Books, London. Hassenforder, J., 1976, Inovația în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hatch, M. J., 1997, Organization Theory. Modern, Symbolic and Postmodern Perspectives, Oxford University Press, Oxford. Havelock, R.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
I. Cuza", Seria Psihologie-Științele Educației, Iași, nr. 3. Neculau, A. coord., 1996, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1996, "O perspectivă psihologică asupra schimbării", în Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., Ferréol, G., 1998, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. coord., 2000, Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Editura Polirom, Iași. Negoescu, Gh., Opaiț, G., 1999, Managementul schimbării, Editura Projuventute, Focșani
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1996, "O perspectivă psihologică asupra schimbării", în Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., Ferréol, G., 1998, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. coord., 2000, Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Editura Polirom, Iași. Negoescu, Gh., Opaiț, G., 1999, Managementul schimbării, Editura Projuventute, Focșani. Nicolescu, O., 1993, Noutăți în managementul internațional, Editura Tehnică, București. Niculescu, R.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sociologie, Editura Humanitas, București. Văideanu, G., 1996, UNESCO 50 Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, L. coord., 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu, vol. I II, Editura Polirom, Iași. Vlăsceanu, M., 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. Vlăsceanu, M., 1999, Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. Vlăsceanu, M., 2003, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Westley, W., 1969, Innovation in education, OECD. Watson, G., 1967, Concepts for social change
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
desenele realizate În creioane colorate. După ce a absolvit cursurile Liceului “C. Burcă” din Pașcani, a funcționat ca profesor suplinitor la Școala Generală din Todirești și pedagog la Grupul Școlar al U.M.M.R Pașcani. În 1973 obține diploma de licență În psihosociologie la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași și după un an de activitate didactică În Învățămîntul preuniversitar, se dedică activității de cercetare științifică la Institutul de Sănătate Publică din Iași, unde funcționează și astăzi ca cercetător științific principal grad II
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
imaginarul asupra altora, acest lucru dându-i sentimentul puterii. 3.5.1. Ce este predicția 104 care se autorealizează? Întâlnită și sub numele de "profeția autorealizatoare", predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorealizatoare", predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că au fost emise"105. Definiția arată etapele ce alcătuiesc o astfel de predicție. * Prima etapă constă în transmiterea unor informații ce au un rol predictiv
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Este simbolul alinierii, al transformării individului în “insectă umană”, al renunțării la individualitate și cufundării în anonimat. În același timp, contrar voinței inventatorilor, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare (“telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Psihosociologia cozii poate fi descrisă și într-un cod care evită pateticul: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea de spirit a participanților (candoare, disperare, nebunie
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
maximă în exprimarea părerilor personale. Deci, conflictele din cadrul colectivelor de școlari mici se pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și evenimentele de care ne lovim. O producție mintală: analizăm și construim o alternativă la realitate, imaginăm o altă ordine, o punere În scenă a altor lumi posibile. Imaginarul, scrie Cornelius Castoriadis, cunoscutul filosof și psihanalist citat cu voluptate de psihosociologii clinicieni, stă la originea oricărei construcții umane, sociale, istorice și psihice. Imaginile cu care operează actorul social reunesc, Într-o producție proprie, ceea ce a colectat (recenzat, clasat) din fondul comun prin participare la social și efortul său personal de creație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
diferite texte publicate În reviste de specialitate sau În volumul Viața cotidiană În comunism. Voi Întreprinde o lectură a evenimentelor, a faptelor, a situațiilor care au marcat viața noastră socială În ultimele două decenii, apelând la teorii și concepte din psihosociologie. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social, scria mai demult un profesor de la Universitatea Aix-en-Provence, Christian Guimelli, Într-o mică monografie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universul lui. Și-i rămâne credincios. Remarcabil este că el Însuși nu știe că nu știe și altceva. Enigma servituții voluntare Privind În urmă asupra evenimentelor din societatea noastră actuală până la ultimele desfășurări, constați că nu e fără temei explicația psihosociologiei clinice privind „dorința de supunere” și „frica de libertate”, detectate de Erik Fromm Încă din 1942. Această basculare Între două atitudini aparent ireconciliabile pare să fie „enigma” celebrei „servituți voluntare”, sintagmă care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
programului ideologic (programelor ideologice). Efectul e devastator: se naște individul-masă, se instaurează dificultatea comunității de a gândi la destinul său și de a iniția proiecte, operațiune pe care o cedează unui grup dominant. Astfel se Încurajează indiferența sau, cum zic psihosociologii, lenea socială; așa triumfă raționalitatea instrumentală care ucide aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În ploaie și frig, rabdă, unii se Îmbolnăvesc. Un fenomen de masă fără nici o utilitate practică. Desigur, dacă uităm o componentă a acestui pelerinaj al mulțimii - credința. Studierea credinței, fenomen de masă și individual, nu interesează numai teologii, ci și psihosociologii, fiind o componentă importantă În construirea reprezentărilor sociale ale indivizilor. Căutăm În dicționare: credința Înseamnă judecăți de valoare pe care actorii sociali le consideră adevărate fie că acestea sunt demonstrabile sau nu. Înseamnă opinii ferme, convingeri puternice, certitudini aflate deasupra
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lup de mare În mantie de verdețuri... Oare au Înțeles aleșii mesajul ÎPS Teofan, În fața moaștelor Sfintei: «Cine Își va aminti că ați existat?»”. (19.10.2009) Instituții, grupuri, situații O literatură bogată, provenind din zonele psihologiei organizaționale și ale psihosociologiei clinice, descrie viața În instituții și organizații: cultura instituțională, distribuția funcțiilor, liniile de influență, lupta dintre grupuri pentru control și putere. Se instituie, În fiecare organizație, un anumit tip de context care stabilește cadre normative (interdicții, devianțe), care dă coerență
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie personajele care au marcat acest context. Apar uneori și personaje colective, dintre acestea, obsedant, „băieții cu ochi albaștri”. Apoi se imaginează (de fapt, se insinuează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
constatarea unei sfărmări violente a reprezentării confortabile de sine, despre un sentiment de ilegitimitate pe care-l Încearcă persoana și despre dorința actorului social de a rupe cu o situație ambiguă sau dezastruoasă. Rușinea, acest sentiment obscur, extrem de coroziv, cred psihosociologii, apare pe neașteptate, se insinuează fără a se anunța, se instalează confortabil și se autoalimentează, dând posesorului sentimentul că se diferențiază de ceilalți. Când evoci emoția rușinii de a fi perceput altfel decât crezi că ești, ai impresia că ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale. Sub presiunea cercetărilor psihosociologice, preeminența factorului situație asupra factorilor interni (trăsături de personalitate) s-a reflectat Într-o amplă dezbatere trăsătură/situație. Psihosociologii au adus argumente care afirmă că situația poate anula calitățile personalității, dotarea intelectuală, chiar linia morală a caracterului. Un cercetător american, W. Mischel (Personality and Assessment, 1968), constată că oamenii Își formează impresii despre ceilalți utilizând limbajul trăsăturilor și ignorând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
autorului, venit din Basarabia, În căutarea propriei identități. Autorul ei ne invita să gândim liber, nedogmatic, să nu ne lăsăm timorați de presiunile ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009) Despre criză dinspre psihosociologie În acest debut de secol, societatea mondializată se găsește Într-o situație de risc generalizat, la nivel economic, ecologic, politic și desigur psihosociologic. Polarizarea socială determină stări conflictuale de o extremă gravitate. Acestea mențin o stare de tensiune socială și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
numai o deteriorare a condițiilor economice, ci și uzura rapidă a moralului societal, stricarea moravurilor și avarierea psihologiilor colective. Scade Încrederea În valori și stabilitate, se accentuează comportamentele deviante, crește rata bolilor psihosociale, se deteriorează spiritul public. În analizele lor, psihosociologii constată o legătură strânsă Între dimensiunea psihică și cea socială, găsesc o destructurare a raporturilor individ/societate În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale (instituții, organizații) sau de relațiile cotidiene, procesele sociale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de stabilizare și de schimbare socială alunecă În uzură, se ruinează. Omul relațional, individul care progresează prin socializare, Învățând norme și practici sociale inovative, de comunicare și nego ciere, coboară Într-un sincretism care-l face manipulabil. Ce pot face psihosociologii În situații de criză? Cum pot ei conlucra cu alți specialiști, cu economiștii, politologii, istoricii la descifrarea factorilor care au născut criza, la identificarea efectelor nevăzute Încă și găsirea unor soluții? La aceste Întrebări au Încercat să răspundă câțiva specialiști
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
La aceste Întrebări au Încercat să răspundă câțiva specialiști ai domeniului, În cursul unei mese rotunde, Crises et sociătăs, În urmă cu câteva săptămâni, În cursul unui colocviu internațional care a avut loc la Paris. Prima constatare: În evaluarea crizei, psihosociologia se plasează din perspectiva unei culturi occidentale care pune accentul pe valori precum libertatea, justiția și egalitatea socială. Adică drepturi egale pentru toți, mai ales dreptul la cuvânt și accesul la sferele de decizie. Noțiunea de subiect colectiv, ca și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]