612 matches
-
decorative, apreciate sub raport estetic. Calitățile esențelor de frunze, folosirea rădăcinilor sunt un criteriu de plantații, iar diversificarea aspectului stă la baza plantațiilor didactice pe lângă școli. O direcție de plantații se dezvoltă în toate țările în vecinătatea spitalelor ca elemente psihoterapeutice diferențiate după influențele asupra stării psihice. Marele peisagist V. Carmazin Cocovschi conservă un amplu studiu asupra valențelor medicale ale compozițiilor fotopeisagistice. Astfel, factorii silvoterapeutici care exercită influențe medicale pot fi împărțiți în două grupe, iar fiecare grupă în două categorii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
filtrării prafului eolian, protecției sonore și vizuale spre linia ferată. 2. Zona spațiilor verzi curative, realizată după legile compoziției arhitecturii peisajelor, care va corespunde unui dublu scop: - gruparea de arbori, arbuști, flori cu îmbinări floristice și cromatice, devenind un factor psihoterapeutic sedativ, reconfortant sau tonifiant;realizarea de boschete, aerarii pentru aeroterapie, solarii pentru helioterapie, alei și pante gradate pentru antrenarea musculară și cardiovasculară, alei cu obstacole, jocuri și denivelări specifice pentru antrenarea deficienților locomotor, chioșcuri cu plante aromatice pentru persoane având
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
relațiile cu ceilalți. A trăi acum nu se mai poate decât „tinzând spre maximum de creativitate” (J.J. Servan-Schreiber), astfel existența devine nereală, iluzorie și determină apelul la pseudo-soluții. Educația pentru schimbare poate fi, din această perspectivă, o acțiune cu accente psihoterapeutice. Ea vine în întâmpinarea nevoilor de a avea încredere în sine, în capacitatea de a soluționa orice fel de probleme asigurând o devenire mai puțin dureroasă, chiar dacă nu comodă, formând „priceperea de a trăi” într-o lume a angoaselor majore
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic, prin experiența unei „autocomunicări” a lui Dumnezeu și prin transformări pe care penitentul le trăiește la nivelul psihic, dezvăluind un caracter psihoterapeutic al celebrării. Fiind reale, vor să susțină viața de credință și progresul spiritual al credinciosului. În ultimul capitol, pe baza interpretării datelor conținute de capitolele anterioare, volumul va prezenta anumite aspecte pastorale și spirituale pe care Biserica le poate lua
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vinovăție reală, dar care nu este veșnică, ci care conduce la speranța în milostivirea lui Dumnezeu, la primirea iertării, la o transformare interioară și la începerea unei vieți noi. Prin aceste obiective, confesorul nu dorește să inaugureze nicidecum un demers psihoterapeutic, nici să lase impresia unei consilieri psihologice, ci își propune doar un ajutor minimal, primar, în a susține penitentul să devină capabil de experiența de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
esențială la aceeași realitate mântuitoare a lui Dumnezeu. Această participare la viața divină îl schimbă și îl reînnoiește pe om în întreaga sa existență, producând în ființa sa transformări atât la nivel spiritual, cât și psihologic. 3. Transformări cu caracter psihoterapeutic Catehismul Bisericii Catolice afirmă că Isus Cristos, care este „tămăduitorul sufletelor și al trupurilor, (...) a vrut ca Biserica să continue, prin puterea Duhului Sfânt, lucrarea sa de vindecare și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
excelență, sacramentul pedagogic pentru formarea creștină la toate nivelurile, - definind confesorii ca fiind - confrați întru preoție, chemați să fie medici ai sufletelor, confidenți, maeștri, psihiatri ai harului, în exercițiul extrem de fecund, chiar dacă delicat și împovărător, al ministerului confesiunii”. Totuși, efectul psihoterapeutic nu este scopul direct al sacramentului reconcilierii, pentru că nici Cristos nu a lăsat ucenicilor acest sacrament pentru a-i vindeca pe oameni, ci pentru a-i împăca cu Tatăl. Însă, ca efect secundar, sacramentul aduce în viața penitentului o stare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în acest raport dialogic cu penitentul, ajutându-l să își formeze dispozițiile necesare pentru a se bucura de transformările produse de harul lui Dumnezeu. Această convingere nu trebuie să îl facă pe penitent să aștepte de la sacramentul reconcilierii doar efecte psihoterapeutice. El va trebui să aibă mereu în vedere scopul inițial cu care acest sacrament este celebrat. Fără a ignora unele asemănări care există între celebrarea sacramentală a reconcilierii și acțiunea psihoterapeutică, este necesar ca penitentul să facă mereu o distincție
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe penitent să aștepte de la sacramentul reconcilierii doar efecte psihoterapeutice. El va trebui să aibă mereu în vedere scopul inițial cu care acest sacrament este celebrat. Fără a ignora unele asemănări care există între celebrarea sacramentală a reconcilierii și acțiunea psihoterapeutică, este necesar ca penitentul să facă mereu o distincție clară între acestea două. Totuși, structura de celebrare a reconcilierii, pe care o parcurge penitentul etapă cu etapă, îl ajută pe acesta să trăiască un proces de schimbare a ființei sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nostru, fie în mod indirect, fie latent, este avantajat (...) - pentru că - rupe cercul solitudinii în care eram închiși și, puțin câte puțin, devenim și noi capabili să oferim contribuția noastră pentru a reconstrui”. Dialogul dintre confesor și penitent își menține contribuția psihoterapeutică, în măsura în care ajută penitentul să primească cum se cuvine acest har și să îl fructifice în mod corespunzător în planul psihic și relațional, atât în acel moment specific, cât și în viața sa de zi cu zi. Prin urmare, se poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
primească cum se cuvine acest har și să îl fructifice în mod corespunzător în planul psihic și relațional, atât în acel moment specific, cât și în viața sa de zi cu zi. Prin urmare, se poate vorbi și de efecte psihoterapeutice ce aparțin doar dialogului dintre penitent și confesor în cadrul unui raport dialogic adecvat acestui sacrament al reconcilierii. Deși dificil de măsurat, aceste efecte pot fi totuși observabile, mai ales în unele atitudini ale penitentului reconciliat: - poate reuși să aibă o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moment prin care persoanele vârstnice sau bolnave își caută alinarea psihologică, având tendința de a trăi celebrarea sacramentală ca pe un fel de mecanism de consolare. Prin dialogul lor cu confesorul, pot căuta doar anumite remedii de natură psihică sau psihoterapeutică. Cu toate că nu acesta este scopul sacramentului, totuși, este recunoscut și acest rod al întâlnirii cu Cristos care mângâie și întărește. Biserica consideră necesară o atenție deosebită pe care slujitorii săi trebuie să o aibă față de cei vârstnici, tratându-i cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a schimba sensul procesului dialogic dintre confesor și penitent, din cadrul sacramentului reconcilierii, este necesar ca în pastorala sa, Biserica să accentueze distincția dintre sacramentul reconcilierii și direcțiunea spirituală sau colocviul spiritual, cât și diferența dintre același sacrament și diferite tehnici psihoterapeutice sau de consiliere psihologică. Practic, deosebirea constă atât în conținutul cât și în scopul acestor momente. Chiar dacă toate abordează omul și urmăresc binele său, singurul dintre acestea care are puterea de a ierta păcatele și de a-l reconcilia pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de trăire al penitentului. Trăirile ascetice și mistice constituie experiențe inedite în spațiul sacramental. Apoi, cunoașterea lui Dumnezeu, prin autocomunicarea sa, devine un moment deosebit și un efect ce este oferit de celebrarea adecvată a reconcilierii. Alături de acestea, există consecințe psihoterapeutice pe care sacramentul le oferă penitentului iertat, care resimte pacea și armonia în ființa sa. Admitem că astfel de roade nu pot fi experimentate decât dacă există un interes și o atitudine corectă din partea penitentului. Pentru aceasta, el este ajutat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
energia și inițiativa să-l ducă la Îndeplinire. Conduita acordării primului ajutor psihiatric este impusă de gravitatea comportamentului autoagresiv. Subiecții au nevoie de supraveghere permanentă și tratament de specialitate. Pentru a Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
în formarea de simptome nevrotice și, în general, în orice formațiune a inconștientului. În fobie, funcția defensivă a deplasării este evidentă, deoarece deplasarea asupra obiectului fobiei permite obiectivarea, localizarea și circumscrierea angoasei. După Vaillant (1993), o bună parte a activității psihoterapeutice implică utilizarea deplasării. Așa cum utilizarea unui vaccin pe bază de viruși inofensivi imunizează împotriva virușilor cu adevărat periculoși, psihoterapia trebuie să-i ofere pacientului o aproximare atenuată, deplasată a realității. În psihoterapie, trecerea asupra terapeutului a atașamentului față de simpatii sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
își schimbă ținta și se deplasează de la soțul ei la un amic al acestuia, care, după spusele ei, nu-i acordase nici el suficientă atenție. Exemplul următor poate ilustra, la rândul lui, relația existentă între mecanismele de apărare și procesul psihoterapeutic. Este vorba de umor, ale cărui calități defensive fuseseră notate deja de Freud, într-un mod mai mult sau mai puțin exact, în Cuvântul de duh și inconștientul (1905/1988) și în „Umorul” (1927a/1985). După cum am văzut în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unei creșteri a apărărilor adaptative? Pentru a răspunde la întrebările menționate, ca și la multe altele, va fi nevoie de un număr însemnat de cercetări. Totuși, această direcție de studiu lasă să se întrevadă unele progrese majore în înțelegerea procesului psihoterapeutic grație studierii mecanismelor de apărare. Un ultim aspect pe care-l vom aborda în această secțiune a capitolului ține de gestionarea apărărilor în cursul psihoterapiilor, subiect pentru abordarea căruia Vaillant (1993) propune o serie de direcții interesante. Cum trebuie procedat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adevăr, ele devin veritabile instrumente de lucru pentru clinicianul care dorește să înțeleagă mai bine evoluția pacienților săi. Valoarea predictivă a funcționării defensive - aspect pe care l-am discutat deja în capitolul precedent - sporește importanța evaluării sale pe perioada programului psihoterapeutic sau, așa cum am arătat mai sus, în medicina somatică și în psihologia muncii. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptaretc "Perspective\: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare" În paralel cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
animă și întrețin conflictul-, ca și de așteptarea unor efecte iminente, reprezentându-și efectele îndepărtate ale acestor motivații; - înlocuirea 36, mecanism foarte important, întrucât, după cum scria Auguste Comte, „distrugem doar ceea ce înlocuim”. În legătură cu acest mecanism, Lagache amintește că, în cura psihoterapeutică, o rezistență nu este surmontată decât dacă subiectul îi substituie acesteia un mod de exprimare pozitiv. Fără îndoială că doar în relație cu înlocuirea trebuie să concepem și alte căi de degajare care implică, potrivit lui Lagache, diverse modalități de înlocuire
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a relațiilor cu obiectele parentale, este o introiecție. Această afirmație justifică travaliul psihoterapeutic menit să instaureze și să dezvolte procesul introiecției care, pornind de la încorporare, conduce la identificări, socializare și autonomie. Izolaretc "Izolare" Definițietc "Definiție" Termenul „izolare” acoperă două sensuri. El poate desemna: - o eliminare a afectului legat de o reprezentare (amintire, idee
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-și relativizeze prin umor propriile dificultăți (și „să înceteze de a mai percepe lumea exterioară ca fiind atât de periculoasă”) ar avea numai de câștigat. De altfel, s-a întreprins o trecere în revistă a locului acordat umorului în practicile psihoterapeutice existente (vezi Szafran și Nysenholc, 1994). Bibliografietc "Bibliografie" Albon S.L., Carlson G.A. și Goodwin F.K. (1974), „Ego defense patterns in maniac-depressive illness”, American Journal of Psychiatry, 131, 803-807. Abraham K. (1908/1973), „Les relations psychologiques entre la sexualité et
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
veritabil principiu cauzal al corpului: o perspectivă de abordare nouă a fenomenelor sufletești, a celor ce se referă la suferință, perspectivă care corespunde abordării metodologice proprii științelor naturii, analogă cu cea din psihologia de astăzi, cu ceea ce își propun acțiunile psihoterapeutice. De la acest punct de plecare se deschide din nou calea spre abordarea unor suferințe superioare, spre curiozitate, iubire, dorință, bucurie, supărare, etc. În acest fel, afectele și sentimentele, stările de conștiință ajung obiect de cunoaștere pentru științele naturii. d. În
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a omului. Fenomenul a fost abordat de ei din perspectivă medicală, s-a căutat valorificarea acțiunii sale curative. Pe această cale se putea ajunge, într-adevăr, la vindecarea unor cazuri bine conturate de isterie. Hipnoza a fost declarată o metodă psihoterapeutică, de vindecare a unor tulburări comportamentale. Se realiza prin sugestionarea unor persoane de către alte persoane. Fenomenul era pus, de asemenea, pe seama efectelor autosugestiei, cu deosebire a subiectului sugestionat. Efectele organice erau incontestabile, se putea obține paralizia senzorială și motorie, cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
abisurile" reflectării conștiente realizată în raport cu condițiile stimulative, încărcată de simboluri de diferite feluri existente în viața de relație curentă. Sistemul totalitarist comunist sancționa psihanaliza ca metodă generală de explorare a psihismului uman, căreia îi nega aplicațiile asupra conștiinței, pe cele psihoterapeutice, în tratarea tulburărilor de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu sociologia, cu istoria artelor și literaturii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]