470 matches
-
mama "neagră", un fel de țigăncușă cu ochii ca puncte de păcură, o foarte frumoasă femeiușcă (o mai văzusem), zâmbitoare și cochetă, cu catrință și iie. Am întrebat-o: Ce mai faci? Mi-a răspuns, vorbind îmbielșugat și făcând gesturi puțintel neîndămânatice. Era fudulă de frumuseța ei cu totul deosebită și nobilă. Avea o fetiță. Frumoasă fetiță! Da, a suspinat ea, frumoasă. În aceeaș clipă i-am văzut, în ochii mari, o umbră de tristeță și când a zâmbit, am băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
printre noi ceilalți oameni ai lumii obișnuite; nu mi-aș fi putut închipui că e un prinț bisericesc; vedeam numai că e un cleric; și cu toate acestea era "ein excelenz", cum mi-a comunicat gazda mea, d-na Menzel. Puțintel cam prea umflat în cărnurile-i moi, cu obraji umflați și cu nasul fără nobleță, roșcovan și cu ochii șterși, cu părul cărunt tuns scurt, intra cu o salutare ușoară și foarte binevoitoare, trecea la locul lui de lângă fereastră, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dinapoi a unui camion. Își aduce aminte că a îndrăznit să mâie caii peste un pod al Nistrului ca să scape de amenințarea de a fi ucis a naziștilor. [NOTE LA Nada Florilor]** 5 nov. 949. Ceață dimineața, burniță ușoară, nori; puțintel vânt. G.M. Malenkov, cu prilejul aniversării a 32-a a Marei Revoluții din Octomvrie, evocând raportul tov. Stalin la al XVII congres al partidului comunist al Uniunii Sovietice a spus "De război noi nu ne temem să se teamă imperialiștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asemenea loc se află o poieniță în care se găsea înflorit un pâlc mare de arbuști cu buchete mari galbene de un fel de crini stranii, cărora localnicii le spun azabe. Se găsesc și arbuști cu flori violete, tot crini, puțintel deosebiți de cei galbeni. Curiozitatea la cei galbeni, e că au numeroase stamine lungi ieșite mult din cupa florii. Mirosul acestor flori sălbatice și galbene și violete samănă cu cel al crinului de grădină. 15 iunie Dimineața facem o excursie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se întoarce de câteva ori pe zi, ca să latre și să blesteme pe dușmani, c-o învierșunare neistovită. În luna lui Octomvrie în zile, unele minunat de luminoase și călduțe, altele neguroase și reci, oamenii de la munte își strâng întăi puțintica roadă de porumb, cartoafe și fasole. Adună fructe sălbatice, adună râșcovii pe care-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dovediți că din vechi ați umblat pe drumul acesta, atunci firește că aveți dreptate. Avem noi, zice cineva din mulțime, cu glas întărâtat, dar cine ne-o dă? Vorbitorul dintăiu ridică mâna stângă în semn de pace, și întoarse numai puțintel capul, spre partea celui ce aruncase vorbele. Bine, avem dreptate, zice el, dar boerul ne-a arat pământul, și ne așteaptă oricând feciori boerești cu puștile. De aceea ne-am gândit să cerem și noi acuma un sfat... Le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de multe ori, ordine în ierarhiile momentului. Cu obiectivitatea dvs. recunoscută, vă rog să apreciați unde se află poezia românească actuală în raport cu Europa? Dar în raport cu poezia românească din secolele trecute? Dar în raport cu potențialitatea "duhului" din limba română? Îndurare ori măcar puțintică răbdare, stimabile și stimate Adrian Alui Gheorghe! Astea sunt întrebări pentru un biet recenzent literar? Cu asemenea radicale inclemente, care m-ar pune de îndată într-o situație de incompetență eroică, vreți să începem? Sau poate gândul dvs. (bun, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci, „fiind departe de vâltoare mercantilismului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3 petrecăreți care se apropiau de cabană oarecum bine dispuși după ce gustaseră ceva mai mult din băutura cu „mărgele”. Acestea sunt episoade care nu trebuie să se întâmple pe munte, totuși nu pot uita niciodată ceaiul în care se turna puțintel rom, băut înainte de 1989 la orice cabană din munții Făgăraș, făcut din plante naturale culese de lângă cabană, dar acestea sunt momente duse și apuse... Urcușul pe muchia Tărâța este foarte plăcut și oarecum dificil, dar poate fi chiar imposibil iarna
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
mitocan. Și ei, poate pe bună dreptate, s-au bășicat, ce faci, bâââââî, pletosule, nici hai noroc, nici ’te-n cur pe mă-ta, nu ți-e puțin rușine obrazului? Era mai pe seară și oamenii se cinstiseră, erau deja puțintel trotilați. Puteam deduce asta fără efort, din împleticelile consecvente ale limbii. Necazuri cu pronunțarea consoanelor. E drept că și io greșisem, neacordându-le vreo atenție. Am reparat prejudiciul, dându-le politicos bună seara. Dar, așa, ceremonios, nu oricum. N-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
colibaciloșii, bilioșii și ulceroșii sunt dinainte eliminați de la bucuriile mesei și ale patului, cum și indivizii indiferenți sau nepricepuți În alegerea cadrului prielnic acestor bucurii esențiale, universale. O masă simplă și cu elemente cât mai de la origine, Într-un cadru puțintel romantic și plin de surprize este o ade vă rată cina cea de taină cu aleasa inimii tale, tânără, frumoasă, inte ligentă, sensibilă la cuvintele tale, pofticioasă și cu stomacul bun. Pentru asta, nu-s chiar de lipsă decorurile ief
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mângâieri. Cécile B., frumu sețea de odinioară a Iașilor, colega nevestei mele, Îmbătrânită și chircită din aspră văduvie și cu copii mici pe brațe, mirosind azi toată a petrol prost din lampa ce-i Încăl zește singurătatea. Sau Maia cea puțintică la trup, dar plină de vioiciune, mama bunului meu prieten și camarad de la Ideea Europeană Mano lache Bucuța, pe care o aveam dumi nica la noi la masă, când o ridicam, mititica de ea, sus În brațe și o sărutam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe trotuar, imagine vie a acelei „Mors Syphilitica“ din gravura lui Félicien Rops. și o mai Întâlnesc Încă și astăzi pe la princesse, altă veterană din echipa de haute galanterie a Podului Mogoșoaiei de acum o jumătate de secol, o bătrânică puțintică și delicată, ciripind amabil și surâzătoare În franțuzeasca ei aleasă, tremurând de frig sub zdrențele ei căpătate, cu mâinile strâns Împreunate pe sub mâneci și călcând dureros și anevoie În pantofii totdea una scâlciați din piciorușele ei deformate de vechi reumatisme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
coboare pe pământ și să-mi răstălmăcească în mod pozitivist și pământesc visările-mi cerești. N am protestat decât cu jumătate de gură. Fie că mi era lene, fie că nu găseam de cuviință să mă opun, fie că avea puțintică dreptate... Până la urmă, am motivat în fața propriilor mei ochi această vanitoasă izbucnire tocmai prin dorința înțeleaptă de a vedea care ar fi reacția celor de rând, a celor pământeni, în fața unor realități atât de sublime ca ale mele... Sunt posesorul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să plec spre tine, dacă izbutesc să-mi termin lucrarea, care înaintează foarte greu. La noi nu se întâmplă nimic deosebit: dimineața mergem la plajă, apoi luăm masa de prânz, iar după-masa citim sau dormim. După aceea eu mai lucrez puțintel, până pe la ceasurile 10, iar apoi mai citesc din nou și din nou mă culc. Petia își petrece majoritatea timpului cu prietenii sau cu Bostan, așa că îl văd prea puțin. S-ar putea să venim la tine împreună. Te sărut
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cunoscut în copilăria mea. Urmați-mă, vă rog... Voi face așa încât să nu regretați aventura aceasta. Îmi voi da, cel puțin, toate silințele.... Lucrul pe care mă bizui nu e de altfel arta mea sau fidelitatea memoriei mele sau căldura puțintel înduioșată pe care știu că voi pune-o în sarcina de ghid improvizat pe care mi-o iau. Nu sunt așa de prezumțios. Lucrul pe care mă bizui, mai exact "lucrurile" pe care contez (căci cred că pot invoca cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
n-am fost fluerat pentru atitudinea mea sau pentru ideile mele ci pentru atitudinea și ideile altora, ale celor în numele cărora vorbeam. (Fusesem delegat, cu sarcina aceasta, de un partid politic). Când mă gândesc acum la lucrurile acestea, zâmbesc cu puțintică înduioșare, ca la o întâmplare veche, glumeață, copilărească, naivă, povestită de un străin. Ce umilit și îndurerat m-am simțit însă atunci, de ostilitatea nedreaptă și absurdă a publicului. La urma toată, fapt e c-am fost fost fluerat (lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mahorcă proastă, uneia combinată din capete de specialitate culese la Tufli". Și-o mai fi aducând aminte solitarul cu figura de Crist îmbătrânit de ieșirea aceasta a sa contra "băieților" despre care se-ntreba "ce-au pățit"? De ieșirea aceasta, puțintel nedreaptă, cel puțin prin intransigența ei, prin tonul ei, prin violența ei? Probabil că da. Nu de conținut însă, pe care azi ar șovăi, cred, de a-l semna, tot așa cum eu însumi, ca și nefericitul meu amic colaborator dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
televiziune Iași ce funcționează pe canalul IX i se vor aduce Îmbunătățiri În ceea ce privește eficacitatea deservirii zonei. Toate aceste acțiuni vor duce la Îmbunătățirea recepționării programelor TV În partea centrală a Moldovei, Încă În cursul acestui an. Așadar, aveți puțintică răbdare!”. Ce mari secrete a dezvăluit autorul În acest material nu știm dar Zamfirescu a specificat la final că a procedat astfel „...conform instrucțiunilor”. La fel a pățit și propoziția „Modernizarea drumului național Crasna-Huși-Albița” inserată În același număr de ziar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dovedit că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei izbânzi va zgudui Europa! Numele tău, Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la Porțile Răsăritului, s-a ridicat un Mare Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sfoară, o sforicică de pământ, acolo, întărit cu hrisov și pecete domnească: "Să le fie ocină dreaptă slobodă de dajdie". Ce ziceți, le dăm? Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet fermecător, "De bună voie și nesilit de nimeni"... Din prisosul nostru că suntem îndeajuns de pricopsiți să facem parte și celor vrednici și celor oropsiți... Și... și negustorimea să dea! Și breslele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Călău al neamului moldovenesc". Ce v-ați spus: "Ștefan e la pământ! A sosit clipa!"... E o zicere: În leul doborât, lovesc cu copita toți măgarii". V-ați grăbit să-l prohodiți, dragilor... "Soarele" n-a apus încă... Dacă aveați puțintică răbdare, cădea și singur... N-a lipsit mult să mă trimiteți la Putna cu picioarele-nainte. Și ce-ați mai fi spălat lespedea cu lacrimi de crocodil... De mă gândesc bine, poate ar fi trebuit să vă mulțumesc: mă scuteați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce rațiune putea să impună calificarea banalelor convorbiri telefonice "casnice, domestice" în categoria documentelor "strict secrete"? Dar despre aceste probleme, nedumeriri, intrigi și "texte" care ar fi făcut deliciul lui Nenea Iancu, Farfuridi, Brânzovenescu, Coanei Joițica, Nae Girimea, Cațavencu... "aveți puțintică răbdare"! După acel sensibil "colind" din ajunul Crăciunului din 1974, am rămas, cum era și firesc, în atenția "organelor". Motivele erau multiple: lucram la Ministerul Afacerilor Externe, primeam și redactam corespondența secretă cu "organele de partid și de stat", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
prezent permanent. Nu cred nimic, dar îmi place misterul. Recitesc de mai multe ori scrisoarea, seara o examinez la lumină puternică cu o lupă mare; îmi face plăcere jocul, simțindu-mă un personaj angrenat într-un roman de Agatha Christie. Puțintel ciudat, oarecum nebun, schemă transparentă, acțiune previzibilă și sfârșit simplu și logic. Contează atmosfera. Mâine dimineață voi fi la gară. Și voi repeta figura, dacă va fi necesar. * Dis de dimineață am ascultat, atent, trenurile, uruitul lor inconfundabil, cu semnalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-mi place nimic; i-am răspuns: "pentru că sunt prea deștept". Dintr-un astfel de copil nu putea ieși decât un paranoic sau un aventurier ratat. A ieșit a doua variantă, a aventurierului învins de vise imposibile. A rămas și ceva puțintel cam paranoic. " * Vara, dinamică, energică, vara trăită ca îndrăgostit, vacarmul de pe plajă unde poți fi anonim, rătăcirile, noaptea pe lună argintie, sau înfruntând furtuna, aceasta este vara care mi s-ar potrivi, dar circumstanțele țin de formule și obligații sociale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]