1,484,817 matches
-
adune cu ghearele ei murdare tot ce-a mai rămas în țara asta nenorocită. Mădălin Voicu a făcut de curând o propunere care dacă ar fi venit din partea unui "majoritar" ar fi fost imediat taxată drept "antidemocratică": ca la funcțiile publice să nu aibă acces decât cei care posedă o avere de peste cinci sute de mii de dolari. Nu-mi dau seama cum i-o fi trecut prin cap d-lui Voicu această idee. Probabil contemplând căsoaiele cu turnulețe de pe la Strehaia
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
Cronicar Cimitirul de pe Ada Kaleh Un reportaj senzațional publică în Flacăra nr. 3 (număr integral relevabil pentru conținut și punere în pagină) Toma Roman jr., însoțit de fotografiile foarte expresive ale lui Octavian Tibăr: Profetul, dolarii și turcii. E vorba despre ce a mai rămas din insula Ada Kaleh
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
pentru asta și ceea ce a urmat apoi, temelia a ceea ce a însemnat Vechiul Regat și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii de la 24 ianuarie sunt inexorabil asociate imaginii lui Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I sau, așa cum opinia publică l-a păstrat în amintire, Cuza Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
său prieten. Cu un singur lucru pare însă temutul și admiratul critic a nu fi de acord: cu părerea emisă de Günter Grass referitoare la tema nuvelei sale - acesta fiind de altfel elementul care reține deocamdată din plin atenția opiniei publice și a mass-media. Cele peste 200 de pagini ale cărții abordează (ca sursă a narațiunii) cea mai mare catastrofă din istoria navigației civile: scufundarea de către un submarin al Armatei Roșii, a imensei nave Wilhelm Gustloff, supranumită " Titanic"-ul german, mîndrie
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
un apel al papei Pius al XII-lea s-a redus la încrucișarea trenurilor care-l duceau pe Gerstein spre Roma sau Berlin cu trenurile morții. Pornind de la faptul real că episcopul de Münster, Galen, a reușit prin intervenția sa publică să oprească eutanasierea handicapaților din Germania - sau măcar să o amîne pentru 1948, exterminarea evreilor și țiganilor, era din nou timp pentru probleme "interne", conform - Rolf Hochhuth a dorit să revină în atenția publicului cu tema așa-zisei complicități dintre Suveranul
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
zi ce trece, o anexă a planurilor totalitare ale partidului de guvernământ. Las deoparte incredibila luare de poziție a d-lui Frunda (a elegantului, manieratului, spiritualului, europeanului domn Frunda): întrebat ce părere are despre ideea ca demnitarii să-și facă publice averile, telegenicul fost candidat la președinție a lătrat scurt: e împotrivă, pentru că ar însemna să-i invite pe hoți să dea atacul. Să auzi și să nu crezi: va să zică, democrația e bună, însă nu pentru căței! Parcă nu acesta era
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
sufletele de gloată, suprimați-i pe ipocriți, nimiciți-i pe cei brutali și orice societate devine imposibilă." Mai precizează autorul după-amiezelor dlui Teste: "Pentru ca să domnească ordinea trebuie ca neapărat să existe numeroși oameni foarte simțitori la onoare și la distincții publice, mulți oameni lipsiți de rezistență în fața cuvintelor pe care nu le înțeleg, în fața tonului și a violenței verbale, a făgăduielilor, a imaginilor vagi și grosolane, a fantomelor și a idolilor discursului." Și, ca și cum prea limpede nu ar fi: "Trebuie, de
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
o viitoare antologie a conflictualității. Evident, nu spun aici nimic nou, nimic care să nu fie o banalitate pentru specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
perspectivă individualizată a lumii în chip compensator, reprezentativă pentru impactul cu o istorie pe care nu doar energia împotrivirii fățișe, ci și cea a unei inaderențe de semitonuri elegiace, de combustii discrete o pot refuza cu vii ecouri în conștiința publică. Nu ne pot, prin urmare, decît bucura traducerile de care beneficiază poeta (ea însăși o activă traducătoare) în limba engleză, una cuprinsă în volumul bilingv de care ne-am ocupat în prezentele rînduri, sub semnătura Georgianei Gălățeanu-Fârnoagă și a lui
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
probleme" era, înainte de 1989, o carte incomodă sau chiar periculoasă din punctul de vedere al poliției politice. Expresia făcea parte din terminologia proletaro-culturală a cenzurii și ilustra tendința de codificare a rezoluțiilor ei, astfel încât să nu poată fi supuse oprobriului public (sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia notă de diferențele dintre noi. Sîntem naturi greu de "omogenizat" și, în multe privințe, sîntem, intelectualmente, în litigiu. "Cu probleme"... Da, nu trăim într-o
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
-i dori dispariția! Și fără a te simți jignit personal cînd altul e de altă părere... Da, și fără să devenim opaci la ceea ce este calitate reală la omul respectiv. Cartea lui Horia Patapievici se pretează la o amplă dezbatere publică. E un inventar aproape complet al temelor fierbinți ale lumii de azi. Multe dintre acestea ar fi meritat discutate cu seriozitate, dacă s-ar fi creat un climat propice. Ca să revin la rezerve. Poate că trebuie întîrziat mai mult asupra
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
să-l privim cu mai multă înțelegere și să-i dăm mai mult credit. Acestea sînt lucruri care s-ar putea discuta, mai exact s-ar fi putut discuta, dacă s-ar fi creat un climat propice. Din păcate "execuția" publică a cărții are tocmai defectul de a suspenda discuția prin otrăvirea climatului. Nu mai e vorba să pui în opoziție idei, ci e vorba să participi sau nu la o ardere pe rug. Să comentezi foarte dur o carte pe
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
generație fără Dumnezeu. Cu ochii doar pe busola guvernării, e în stare să calce peste oricâte cadavre pentru a rămâne conectați la țâța generoasă a puterii. Nu știu în ce măsură Cosmin Gușă este împins în mod deliberat în prim-planul vieții publice sau dacă debordanța mediatică e consecința propriei inițiative. Oricum ar sta lucrurile, dl Năstase are gata pregătit de sacrificiu un om care, ca puțini alții, a reușit să colecteze într-un timp record resentimentele românilor. Nu contează cine a fost
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Pavel Șușară Balcica Măciucă, scriitoare și distins istoric de artă, fiica lui Octavian Moșescu, primarul legendar al Balcicului și părintele fenomenului artistic unic care s-a născut aici, publică, la Editura Universalia (București, 2001), o monografie a Balcicului cu totul neobișnuită. Amestec de confesiune și de observație, de evocare și de analiză, de portretizare documentară și de translare subtilă în ficțiune și în mitologie, această carte intitulată simplu, Balcic
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
Protopescu în chip de-a dreptul grobian: H.R.P. ar fi rodul unei deșănțate mediatizări din partea unor actuali directori de conștiință de pe scena culturală românească, "în fapt bieți cimpanzei mediatici rătăciți pe o scenă dezolant de goală și luați de marele public drept ceea ce nu sunt, tocmai din cauza cumplitului vid de personalități reale..." Înainte de a-și șterge cașul de la gură, dl Protopescu face procese de intenție lui Cioran (într-un articol anterior) sau dă cu mătura pe o scenă pe care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
pe cetățeni de infractori, n-are discernămîntul elementar de a-și apăra concetățenii de propriii săi cîini, trei la număr. Pe de altă parte, cîinii din această rasă s-au dovedit în nenumărate rînduri de o agresivitate feroce, adevărate pericole publice, cu zeci de victime semnalate în presă. Copii desfigurați, adulți care de-abia au scăpat cu zile de pe urma atecurilor unor rotweileri pe care nici stăpînii lor n-au izbutit să-i pună la respect. E limpede că acești cîini sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
ca în legislația autohtonă să se reglementeze obligațiile persoanelor care au cîini de companie sau de pază, precum și ce condiții trebuie să îndeplinească un cîine de atac pentru a putea fi ținut, în particular, chiar și de persoane cu funcții publice. În afară de asta, legislația ar trebui să precizeze limpede că un cîine care are proprietar și care face victime trebuie ori euthanasiat ori întreținut pe socoteala proprietarului într-o grefă de unde să nu mai poată fi scos, pe viață. l Ziarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
de conducere cu pluta fidelității față de partid și-a fățărniciei multilateral dezvoltate cedează, cu una cu două, imensele avantaje ale poziției neacoperite de vreo calitate sau merit anume? Această tendință e tot mai evidentă, fie și numai dacă numărăm prezențele publice ale ministrului integrării, d-na Puwak, de la începutul mandatului și de azi. Dacă în primele luni ale lui 2001 nu era săptămână în care să n-o descoperi, afișând o siguranță teatrală, pe unul sau altul dintre canalele de televiziune
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
după o viață de muncă într-un regim în care șef le-a fost tot Văcăroiu. O fi, presupun, o nouă strategie de implementare a democrației à la P.S.D.: cum nu i-au rămas prea multe de ales în viața publică, omul poate alege în cea privată: ori să-și plătească întreținerea, ori să mănânce, ori să cumpere medicamente. Sub nici o formă mai mult de una din aceste obligații! Când întreținerea la trei camere de bloc a ajuns un milion și
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
capetele cu imaginare primejdii și fanteziste comploturi. Exact ca-n anii ceaușismului, lumea se teme să deschidă gura, iar televiziunile, sursa perversiunilor din viața românului, cultivă imbecilitatea și prudența maladivă. Jalea cea mare nu e doar la așa-zisa televiziune publică (în fapt, un canal aservit intereselor celui cu pumnul mai tare), unde mironovii de ambe sexe duc, încă de când la putere se aflau cederiștii, o politică de intimidare și de teroare, ci și la posturile autodeclarat "independente". Că dl. Cristian
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
existențiale li se caută sursa precisă, în direcția cauzelor legislative, administrative, economice, politice. E o investigație ce pornește dinăuntru, dintr-o stare de spirit a unui individ "oarecare" și tocmai prin aceasta exponențial, spre a opera necruțător în sfera vieții publice, de atîtea ori lunecoasă, amăgitoare, predispusă a-și mistifica propriile principii. Astfel "mama legilor" actuale, Constituția adoptată în 1991, este luată nu o dată peste picior, prin elementara confruntare, de o candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea personalității unui vrednic urmaș al Școlii Ardelene, aceste pagini cuprind idei și recomandări ce nu și-au pierdut actualitatea.
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
la promovarea nemijlocită a valorilor și la construcția instiuțională propriu-zisă. împreună cu pictorița Ileana Micodin, ea a deschis Galeria Sabina & Jean Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale artei contemporane a căror prezență publică este încă sub nivelul lor valoric sau care urmează acum să-și acrediteze un statut conform cu indiscutabila lor înzestrare. Expozițiile organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile galeriei
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
mari și discursul desfășurat, ea manifestă cîteva dintre obișnuitele simptome ale debutului. Absolventă a Secției de artă monumentală, clasa prof. Ion Stendl, Ioana Panaitescu s-a apropiat de pictura de șevalet sub semnul autoritar al unor artiști a căror prezență publică a marcat vizibil ultimile decenii: Horia Bernea și Florin Ciubotaru. Știind să controleze cu ușurința și cu firescul unui monumentalist spațiile mari, să armonizeze accentul minuscul cu suprafețele ample, să elibereze dirijat energii cromatice și să tempereze efectul devastator al
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]