3,998 matches
-
scriitor, editor, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor ,,Academos” - București, fondatoarea cenaclului ,,Cafeneaua literară Cetatea Băniei” - Craiova, după cum ține să menționeze sub numele din familia dominată de regele animalelor: imperialul, maiestuosul Leu. Corectura și-a asumat-o Emilian Mirea, scriitor frenetic și publicist efervescent, stră-strănepotul genialului poet simbolist și prim teoretician al Poeziei Pure, Alexandru Macedonski, os de general craiovean, cu falnice rădăcini în sudul Dunării, în neamul gloriosului Împărat Alexandru Macedon. Cochetul volum ,,Izvoarele” nu beneficiază, însă, de redactor de carte, ceea ce
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
informare la autoritățile locale urmând să vă ținem la curent cu evoluția cazului. Până atunci, aflați cum stă situația, chiar de la grevistul foamei, intervievat de Anca Murgoci pentru DC News: Într-un oraș parcă surd la problemele oamenilor, George Lixandru, publicist și scriitor din Buzău, își strigă durerea. De joi se află în greva foamei. George Lixandru speră ca autoritățile să îl ia în seamă și să-i repartizeze o locuință socială, demers pe care scriitorul l-a început cu un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
nu este respectată? George Lixandru: În ultima vreme, mass-media a fost inundată de false valori. Toată cultura românească s-a manelizat. Mulți scriitori au devenit sclavii acestei prostituări culturale. Se pun în slujba diferiților indivizi, au devenit la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești. DC News: De ce avem nevoie de cultură? George Lixandru: Știți cum e? Francezii au o cutumă. Ei spun așa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
misiunea de a o așeza la locul cuvenit în cultura română, pe masura valorii și importanței ei revenindu-le altora, mult mai calificați decât mine să o facă. Doresc însă să evoc două trăsături caracteristice nu doar omului de știință, publicistului, managerului de instituții de informare și cultură, ci, mai ales Omului, în sensul cel mai deplin al cuvântului. În calitate de Director Executiv al Fundației Europene Titulescu, a transformat Fundația într-una din instituțiile de cultură cele mai serioase și mai respectabile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
neobișnuit, care i-a facilitat mobilizare în răboi chiar de pe băncile Liceului. La 18 ani în 1916 era deja sublocotenent, stând sub arme până în 1921. Între timp și-a continuat studiile universitare, cărora le-a adăugat o carieră de mare publicist, diversele călătorii, aura poetului religios, din nou concentrat și arestat în 1942. După prodigioasa activitate literară de la revista lui Nichifor Crainic, Gândirea și după succesul răsunător al revistei sale Floarea de foc a intrat în monahism în 1945 la Mănăstirea
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
doar dacă se petrece pe acolo vreun incident se mai aduce vorba. Altfel, se revine la producția de pace până anul viitor. Însă m-au stârnit niște texte apărute ieri într-o publicație quality, în ”Dilema veche”, semnate de doi publiciști pe care îi apreciez, Ovidiu Nahoi și Sever Voinescu - Cotoi. Ambii susțin tezele pe care le-am inserat și eu în textul de ieri, fără ca să se fi vorbit, bănuiesc, deși apar pe aceeași pagină și-și încep textele aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93259_a_94551]
-
-și prezinte public scuze pentru afirmații ce s-au dovedit fără acoperire. Am citit, în această perspectivă, cu multă plăcere, ba chiar cu un discret sentiment de gratitudine, un articol al lui Mihail Gălățanu, publicat în revista "Fla-căra". Poetul și publicistul face o amendă onorabilă cu atât mai demnă de salutat, cu cât nu s-a produs sub presiunea tribunalului și nici la somația persoanei jignite. El găsește, pur și simplu, forța de a-i cere iertare lui Gabriel Liiceanu pentru
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
dovedit a nu fi avut suport real. Prima acuză se referă la faptul că o editură precum Humanitas nu sprijină autorii tineri. Dl. Gălățanu s-a lămurit între timp: îi sprijină (chiar dacă, după gustul meu, nu toate numele citate de publicistul de la "Flacăra" ar merita sprijinite!) Al doilea cap de acuzare pretinde că directorul Humanitas "tocmise o editură pe banii de curve ai vechiului regim". Într-un crescendo furios, îl acuză că scrisul său n-are nici o valoare. Sau, ca să-l
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
afla, desigur, motive să-și consolideze poziția. Cei care, dimpotrivă, se îndoiesc de utilitatea unei asemenea noțiuni, vor găsi și ei tot atâtea temeiuri de legitimare a propriului punct de vedere. Pe de-o parte, verdictul se conservă de la un publicist la celălalt, oricât de mult ar varia premisele raportului cu pagina tipărită. Pe de alta, tocmai o astfel de netulburată constantă valorică devine, de la un moment încolo, aproape complet lipsită de interes. Avem, în persoana lui Dan Lungu, un scriitor
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
Criza, de care întregul guvern pare a fi vinovată, nu-și poate avea soluția - spune gazetarul de la Timpul - decât în asasinarea regelui Carol. O astfel de afirmație hazardată nu are, de bună seamă, urmări practice. De nici un fel. Nici dinspre publicistul de la revista conservatorilor, nici - desigur - dinspre conducătorul amenințat indirect. Simbolic însă, consecințele sunt de netrecut cu vederea. Berlinul în care Eminescu trăise până în 1874 era fieful casei prusace de Hohenzollern. Pe de-o parte, mitul tinereții celui de-al doilea
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
Litere, nr. 5, martie 1934) Petru Comarnescu scrie trei eseuri despre iubire și exasperare, doctorul Justin Neuman face docte aprecieri psihologice asupra luptei dintre generații, iar Camil Baltazar vorbește despre autenticitatea romanului lui Eliade. Tot în 1934 peste 20 de publiciști, mai mult sau mai puțin importanți recenzează entuziasmându-se de întoarcerea din rai (Emil Gulian, Iulian Vesper, Mihail Ilovici, E. Grozie, Dragoș Vrânceanu, Nicolae Roșu, C. Daniilescu, Nicolae Ursu, Ion Cantacuzino, Mihai Chirnoagă, Alfon, Adania, Pericle Martinescu, Aida Vrion, Lotar
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
lucrare este destinată unui target fără limită de vârstă, variat din punct de vedere profesional, cultural sau educațional, deși la prima vedere ar putea părea dedicată muzicienilor, colecționarilor sau producătorilor de la marile case de discuri. Desprindem din prefața autorului, neobositul publicist Radu Lupașcu. Această sumă de interviuri aduce în atenția publicului nume importante de muzicieni, jurnaliști și scriitori din istoria recentă sau trecută a spiritualității mioritice rock, dar și prog. jazz sau blues. Iată lista de interviuri, cu ajutorul căreia subsemnatul vă
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
din România, un intelectual providențial al locului), au prezentat invitaților (personalități din lumea muzicii - maestrul Gelu Stan, dr. Daniela Băcilă, dr. Dan Băcilă -, dar și specialiști din sfera folclorului literar - prof. dr. Marcu Mihail Deleanu și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
PETRE CODREANU - 80 Al. I. BĂDULESCU În miez de toamnă, reputatul om de știință muzicală - muzicolog, critic muzical și publicist PETRE CODREANU, a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. A văzut lumina zilei și razele minunate și binefăcătoare ale soarelui, în orașul Râmnicu-Sărat - localitate care în perioada 1952 1968 a făcut parte din teritoriul administrativ al fostei Regiuni Ploiești
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
aria de cuprindere. Nici unul din dicționarele anterioare nu-l egalează în intenții și în realizarea unei acoperiri de aplicație de o atât de mare întindere. O notă de la pagina XI a primului volum precizează tipurile de articole incluse: scriitori, folcloriști, publiciști, traducători (atât traducătorii din română în alte limbi, cât și traducătorii noștri din alte limbi în română), editori (cărora li se face pentru prima dată dreptate), scrieri culte anonime, cărți populare, specii folclorice, publicații periodice, curente literare, societăți literare și
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
chestiune drept unul... disident, pe care oficialitatea comunistă doar l-ar fi tolerat, corifeii săi fiind în realitate... persecutați. Bunăoară inenarabilul Dan Zamfirescu, care l-a celebrat pe dictator în tonalitățile cele mai halucinant servile și a fost unul din publiciștii cărora le aparține paternitatea sintagmei "epoca de aur" a lui Ceaușescu, nu ezită a se plînge de "constanta marginalizare" pe care ar fi suportat-o după 1980. Alții - ori chiar aceiași indivizi, cu alte ocazii - își leapădă însă masca disocierii
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă! - Ca vitele, Măria Ta! - O să vă dau afară, mă! - Să ne dai, Măria Ta! - Mari ticăloși sînteți, mă! - Ticăloși, Măria Ta!". Karkaleki îl reia pe Pristanda. Karkaleki, "acest celebru publicist, întemeetorul presei politice române" este un Bostandaki pălmuit la nivel mai înalt. Povestea lui? Aceeași, schimbînd ce e de schimbat, cu a grozăviilor scrise în România postbelică, dar datate aiurea și altminteri. "Mă mir cum n'au murit de rușine
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
în ziarul "Berner Tagblatt" s-a publicat un articol de o rară violență la adresa hotărârii adoptate în așa-numita problemă a "optanților" (hotărâre care dădea câștig de cauză României). Blaga s-a dus la redacția respectivă și a discutat cu publicistul Lessing, redactorul pentru politică externă al ziarului, care i-a recunoscut că el este autorul vitriolantului articol. Cu toate explicațiile lui Blaga, interlocutorul a rămas inflexibil, ceea ce i-a lăsat diplomatului român impresia că individul "e subvenționat de unguri". Acum
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
1997, 20 de pagini, 3000 de lei (se prevedea și exportul căci aveau și prețurile de DM 2 - nu apăruse euro, sau $ 1,20 !). Editor Rompitcom- impex SRL, București, președinte - Gheorghe Culici, director - Marian Deaconu: acesta era ”șeful” editorial, neobosit publicist, care a strâns în jurul său un colectiv numeros de publiciști activi (unii cunoscuți de dinainte de 89, alții afirmați ulterior și angajați la diverse publicații) precum și vreo 15 colaboratori de peste hotare. Ziarist experimentat, spirit deschis, Deaconu a încercat să nu aplece
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
exportul căci aveau și prețurile de DM 2 - nu apăruse euro, sau $ 1,20 !). Editor Rompitcom- impex SRL, București, președinte - Gheorghe Culici, director - Marian Deaconu: acesta era ”șeful” editorial, neobosit publicist, care a strâns în jurul său un colectiv numeros de publiciști activi (unii cunoscuți de dinainte de 89, alții afirmați ulterior și angajați la diverse publicații) precum și vreo 15 colaboratori de peste hotare. Ziarist experimentat, spirit deschis, Deaconu a încercat să nu aplece revista spre un gen sau altul, ci să pună echitabil
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
muzică și text) pentru alți colegi - Pasărea Colibri, Mircea Vintilă, în 1990 cântă la evenimentele din Piața Universității, în balcon, apare pe discuri colective; filolog ca formație, absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității București, se manifestă și ca traducător, publicist, critic muzical și realizează traducerea modernă a capodoperei cantemirene „Istoria ieroglifică”. Și iată că abia acum lansează ...primul său CD de autor, cu ajutorul lui Mircea Rusu, la casa de producție EL-RA Consult . În Grant Studio au lucrat Florian Rusu
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
componisticii prin evenimente speciale. Lăudabila deci și inițiativa lui Mihai Stan, Președintele Asociației pentru Muzica, Artă și Cultură: reunirea pe aceeași scenă a sopranei Leontina Văduva și a actriței Medeea Marinescu, alături de pianistul japonez Masakatsu Nakano și de scriitorul și publicistul Marius Constantinescu (în foyer a fost prezentată și cartea să „Cortez”, recent lansată și editata în condiții grafice excelente în colaborare cu Asociația pentru Muzica, Artă și Cultură). Ei ne-au invitat nu doar să-i ascultăm altfel pe Wagner
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
Doi câte doi, ei pot acoperi un câmp conceptual oricât de vast, cum e, de data aceasta, literatura franceză a zilelor noastre. Iar dacă spun în continuare că unele ramuri sunt pe cale să se usuce, nu înseamnă că, pentru tinerii publiciști de la noi, de stânga sau de dreapta, nu rămân destule lucruri de cules în aceste Ultime zile...
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
tendință de a fi apreciat ca unul dușmănos la adresa României. Nu, raportul are afirmații corecte, cum ar fi observația că parlamentarii ar trebui să fie egali cu cetățenii în fața legii, lucru pe care eu tot l-am spus”, a declarat publicistul la România Tv. CTP consideră totodată justificat reproșul legat de nereușita desemnării unor noi șefi la Parchetul General și la DNA. Nereușita i se datorează ministrului Justiției, care nu a selectat doi candidați potriviți pentru funcții atât de importante. „A
CTP îi ia apărarea lui Ponta. Cum comentează raportul MCV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80199_a_81524]
-
aibă nervii tari în meseria asta”, a apreciat Popescu. „Bine, dacă este o farfuză sau marțafoi care se dă în stambă pe net, dacă are schelete prin dulap și mai este colorat politic până în albul ochilor, asta e!”, a spus publicistul adăugând că „nu am văzut magistrat cinstit și competent din România atacat din senin de presă”. Revenind la aprecierile din raport legate de presă, jurnalistul consideră că acestea sunt periculoase din perspectiva libertății presei. „O emisiune calomniatoare și insultătoare la adresa
CTP îi ia apărarea lui Ponta. Cum comentează raportul MCV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80199_a_81524]